ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2080/R/2009
Ședința publică din data de 20 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ioana Tripon
JUDECĂTOR 2: Dana Cristina Gîrbovan
JUDECĂTOR 3: Cristina
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de către E – GAZ DISTRIBUȚIE A împotriva sentinței civile nr. 1200 din 07.05.2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, privind și pe intimatul, având ca obiect litigiu de muncă – contestație împotriva deciziei de concediere.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul societății recurente – și reclamantul personal și asistat de avocat.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care
Reprezentantul recurentei depune la dosar “Note de ședință” comunicând un exemplar al acestora reprezentantului intimatului.
La cererea acestuia din urmă cauza este lăsată la o strigare ulterioară, pentru a-i da posibilitatea să lectureze cuprinsul înscrisului comunicat.
La reluarea cauzei solicită reprezentantul reclamantului conexarea dosarului cu cauza ce face obiectul dosarului având număr de ordine 15 pe lista de ședință, respectiv dosarul cu nr- în care parte reclamantă dar recurentă este soția reclamantului, respectiv, pârâta fiind aceeași societate iar decizia emisă de societate reclamanților este comună iar soluțiile din cele două dosare sunt diferite.
Raportat la cererea de conexare reprezentantul societății recurente învederează că în dosarul cu nr- nu are mandat de reprezentare iar reprezentantul reclamantului nu poate invoca existența unei situații asemănătoare întrucât în prezentul dosar reclamantul a avut câștig de cauză în fața primei instanțe.
În urma deliberării, față de modalitățile oarecum distincte avute în vedere de prima instanță în cele două situații, Curtea apreciază inoportună cererea de conexare a dosarelor – cu prezentul, această cerere fiind respinsă.
Arată reprezentații părților că nu au de formulat alte cereri solicitând cuvântul pe fond.
Nemaifiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, instanța declară închisă cercetarea judecătorească și acordă cuvântul cu privire la recurs.
Reprezentantul societății recurente arată, în esență, că prima instanță în mod eronat a admis excepția tardivității solicitând admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul reclamantului solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii primei instanțe, susținând întâmpinarea formulată, cu cheltuieli de judecată conform chitanței pe care o depune la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului de față.
Prin cererea înregistrată la data de 05.09.2008, contestatorul a solicitat în contradictoriu cu intimata – GAZ DISTRIBUȚIE Târgu- anularea deciziei nr. 492/07.10.2008, repunerea părților în situația anterioară emiterii deciziei, obligarea intimatului la plata despăgubirilor egale cu salariile indexate, majorate, reactualizate și a celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat, începând cu data de 01.09.2008 până la reintegrare, la plata daunelor morale in sumă de 3000 lei și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat că decizia contestată este nelegală și netemeinică, deoarece singurul motiv pentru care s-a aplicat sancțiunea l-a constituit probabilitatea furtului de gaz explicat pur teoretic de către intimat în absența unor probe directe și nemijlocite care să conducă la concluzia neechivocă asupra vinovăției sale.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea contestației ca fiind rămasă fără obiect, arătând că decizia contestată a fost revocată prin decizia nr. 452/18.09.2008.
Prin precizările formulate la data de 22.10.2008, contestatorul a precizat că solicită anularea deciziei nr.492/07.10.2008.
Prin sentința civilă nr.1200/07.05.2009, Tribunalul Cluja admis excepția tardivității emiterii deciziei de sancționare invocată de către contestator, a admis în parte contestația formulată de contestatorul, a dispus anularea deciziei nr. 492/07.10.2008 emisă de către intimată, reintegrarea contestatorului în postul deținut anterior emiterii deciziei, respectiv aceea de instalator, intimata fiind obligată să plătească contestatorului despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate începând cu 06.10.2008 și până la reintegrarea efectivă și drepturile de care ar fi beneficiat ca angajat al societății.
Prin aceeași hotărâre s-au respins cererile privind plata sumei de 3.000 lei cu titlu de daune morale și cheltuielilor de judecată.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut următoarele:
La data de 28.08.2008 intimatul a emis decizia nr. 422 prin care s-a dispus încetarea contractului de muncă al contestatorului în temeiul art. 65 lit. a) din Codul muncii, începând cu data de 12.09.2008. Această decizie a fost revocată prin decizia nr. 452/18.09.2008.
Ulterior, intimatul a emis decizia nr. 453/18.09.2008 cu același conținut ca și decizia nr. 422/2008.
Decizia nr. 453/2008 a fost revocată prin decizia nr. 491/07.10.2008. Intimatul a emis apoi decizia nr. 492/07.10.2008.
În sarcina contestatorului s-a reținut fraudarea societății prin furtul de gaz realizat prin contorul montat la imobilul in care locuiește,- -.10,. 11 C-N, unde echipa de control de la investigații a găsit contorul volumetric G4 cu marcile metrologice de la mecanismul înregistrator violate. era nou la montarea lui, în urmă cu aproximativ o lună și ca atare mărcile metrologice trebuiau să fie intacte.
Angajatorul a mai reținut că, prin violarea acestor mărci contorul nu mai este unul legal. mărcilor reprezintă o manoperă efectuată în scopul neînregistrării cantității reale de gaz consumat de salariat.
În cuprinsul deciziei se arată că salariatul a încălcat prevederile art. 11 lit. o din și art. 157 și 160 din.
Intimatul a luat cunoștință de fapta reținută in sarcina reclamantului la data de 07.06.2008, prin raportul întocmit de departamentul investigații gaze, iar decizia de sancționare a fost emisă la data de 28.08.2008, respectiv 07.10.2008.
Potrivit prevederilor art. 268 al. 1. muncii angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisă in formă scrisă în termen de 30 zile calendaristice de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei.
Termenul de 30 zile calendaristice prevăzut de articolul arătat anterior a expirat in data de 07.08.2008 iar decizia a fost emisă după expirarea acestuia în data de 28.08.2008, respectiv 07.10.2008, astfel că este tardiv emisă.
Pentru aceste motive s-a reținut că decizia nr. 492/07.10.2008 se impune a fi anulată, cu repunerea salariatului în drepturile avute anterior concedierii.
În ceea ce privește cererile privind acordarea de daune morale și a cheltuielilor de judecată, prima instanță a reținut că acestea sunt nedovedite.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs reclamanta E – GAZ DISTRIBUȚIE TÂRGU, considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
În mod greșit prima instanță a reținut ca fiind fondată excepția tardivității emiterii deciziei de sancționare nr.492/07.10.2008.
În baza raportului din data de 07.07.2008, s-a demarat procedura cercetării disciplinare prealabile, reclamantul fiind convocat în acest sens pentru data de 23.07.2008. Având în vedere faptul că salariatul nu s-a putut prezenta pentru efectuarea cercetării disciplinare, deoarece era în concediu medical, la data de 12.08.2008 s-a emis un nou convocator. La această convocare, reclamantul nu s-a prezentat întrucât acesta, imediat după ce a terminat concediul medical, și-a luat concediu de odihnă.
La data de 28.08.2008, s-a emis decizia nr.422, prin care s-a decis încetarea contractului de muncă al reclamantului începând cu data de 12.09.2008. La data de 15.09.2008, reclamantul a depus certificatul de concediu medical nr.-, pentru perioada 09.09.2008-13.09.2008. Recurenta a revocat această decizie și a emis decizia nr. 453/18.09.2008, prin care reclamantului îi înceta activitatea începând cu data de 14.09.2008. Reclamantul a continuat să prezinte concedii medicale, certificatul nr.-,pentru perioada 14.09.2008-20.09.2008 și certificatul nr.-, pentru perioada 21.09.2008-30.09.2008. Prin decizia nr.491/07.10.2008 a fost revocată decizia nr.453/2008 și s-a emis decizia nr.492/07.10.2008, prin care reclamantul și-a încetat activitatea începând cu data de 06.10.2008.
Recurenta mai precizează că reclamantul-intimat, în perioada 05.06.2008-09.07.2008 și 10.07.2008-31.07.2008, a fost în concediu medical.
Recurenta arată că din cronologia prezentată rezultă diligența angajatorului în sensul respectării legii, respectiv a disp.art.50 lit.b) și art.268 alin.1 din Codul muncii.
Astfel, se susține că au fost respectate dispozițiile art.268 alin.1 din Codul muncii, termenul de 30 de zile fiind respectat.
Analizând recursul formulat de E – GAZ DISTRIBUȚIE TÂRGU M, prin reprezentanți legali, se reține că acesta este fondat pentru următoarele considerente:
Potrivit disp.art.268 din Codul muncii, angajatorul dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile de la data luării la cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei.
În speță, momentul când termenul de prescripție a aplicării sancțiunii disciplinare, de 30 de zile, a început să curgă este corect stabilit de către prima instanță, acesta nefiind de altfel contestat de către părți.
Astfel, se reține că, în cauză, angajatorul a luat cunoștință despre săvârșirea abaterii disciplinare de către contestator la data de 07.07.2008, în urma raportului de activitate a echipei de “Investigații gaze”.
Având în vedere însă faptul că acest termen este unul de prescripție a răspunderii disciplinare, acesta este susceptibil de suspendare și întrerupere.
În speță, termenul de prescripție de 30 de zile prevăzut de art.268 din Codul munciia fost suspendat în perioadele în care salariatul-intimat s-a aflat în concediu medical, respectiv 05.06-31.07.2008 și 09.09-30.09.2008 și pe durata concediului de odihnă, respectiv 01.08- 11.09.2008.
Astfel, potrivit disp.art.50 alin.1 lit.b) din Codul muncii, contractul individual de muncă se suspendă de drept în perioada concediului pentru incapacitate temporară de muncă.
precizate anterior, în care intimatul s-a aflat incapacitate temporară de muncă sunt dovedite cu certificatele de concediu medical seria – nr.-, nr.-, nr.-, nr.-, nr.-, nr.-, nr.-, nr.-, nr.-, nr.-, nr.-.
Art.50 alin.1 lit.i) din Codul muncii prevede că suspendarea de drept contractului individual de muncă intervine și în alte cazuri expres prevăzute de lege, respectiv și în cazurile prevăzute de disp.art.60 din Codul muncii, deci și pe durata efectuării concediului de odihnă.
Recurenta a dovedit, cu nota de plecare în concediu de odihnă depusă la fila nr.50 dosar recurs, efectuarea de către intimatul a celor 30 de zile de concediu de odihnă în perioada 01.08-11.09.2008, conform programării efectuate.
Prin urmare, având în vedere faptul că, în perioada 07.07-30.09.2008, termenul de prescripție a aplicării sancțiunii disciplinare a fost suspendat, nu se poate reține că angajatorul ar fi emis decizia nr. 492/07.10.2008, contestată în cauză, după împlinirea termenului imperativ prevăzut de disp.art.268 din Codul muncii, astfel încât în mod greșit a fost admisă de către prima instanță excepția tardivității emiterii deciziei de sancționare, invocată de către intimat.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.2 Codul d e procedură civilă, se va admite recursul formulat de E – GAZ DISTRIBUȚIE TÂRGU M, se va casa în totalitate sentința pronunțată de către prima instanță și în temeiul disp.art.312 alin.5 din Codul d e procedură civilă, se va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta E – GAZ DISTRIBUȚIE TÂRGU M împotriva sentinței civile nr. 1200 din 07 mai 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, pe care o casează în totalitate și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 20 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
– – – – -, –
GREFIER
Red./Tehnored.:;
2 ex.- 10.11.2009:
Jud.fond:- Tribunalul Cluj:-;
-.