Furt calificat. Loc public. Inexistenţa agravantei dacă inculpatul s-a aflat cu acordul părţii vătămate în autoturism indiferent unde se afla parcat


Articolul 152 C. pen. stabileşte condiţiile în care fapta este săvârşită în loc public. Dacă întreaga activitate infracţională s-a consumat în interiorul unui autoturism considerat spaţiu privat şi care îşi păstrează acest regim indiferent de locul în care este amplasat, inculpatul aflându-se în autoturism cu acordul părţii vătămate, nu este aplicabilă agravanta prevăzută de art. 209 alin. (1) lit. e) C. pen.

Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, Decizia nr. 129 din 13 martie 2008

Prin sentința penală nr. 1904/P din 16.11.2007, Judecătoria Medgidia l-a condamnat pe inculpatul N.G. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1) – 209 alin. (1) lit. e) C. pen.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 15.09.2007, inculpatul N.G. era elev al Școlii de șoferi SC A.B. SRL Medgidia și efectua orele de conducere cu partea vătămată instructor M.A., cu autoturismul marca Dacia Logan.

în jurul orelor de 14,00, având programate ore de conducere, inculpatul a fost luat de instructor din fața Casei Armatei din Medgidia.

Inculpatul a condus autoturismul până în localitatea Valea Dacilor unde partea vătămată M.A. i-a cerut să oprească în fața unui garaj unde se aflau mai multe persoane, printre care și martorii O.Ș. și G.C.

Partea vătămată i-a cerut inculpatului să-l aștepte în autoturism până se întoarce.

Profitând de lipsa proprietarului, dar și a altor persoane din apropiere, inculpatul, a început să scotocească autoturismul, ocazie cu care a găsit în torpedoul acestuia suma de 10.000 Euro, a hotărât să și-o însușească și, în acest scop a coborât din autoturism, a ascuns suma de bani în apropierea gardului bisericii care se afla peste drum, după care a revenit în autoturism și a așteptat-o pe parte vătămată.

După puțin timp, partea vătămată a revenit și a constatat lipsa banilor.

Partea vătămată M.A. l-a întrebat pe inculpat dacă știe ceva despre bani, dar acesta a negat, arătând de asemenea, că nu s-a apropiat nici o altă persoană de autoturism în lipsa părții vătămate.

în aceste împrejurări, partea vătămată și martorii care-l însoțeau au căutat suma de bani atât în autoturism, cât și în apropierea acestuia si, după cca. 30 de minute, martorul O.Ș. a găsit suma de bani în locul în care o ascunsese inculpatul.

Partea vătămată a sesizat organele de poliție. Cu ocazia cercetărilor, inculpatul N.G. a recunoscut comiterea faptei.

Prin decizia penală nr. 38 din 30.01.2008, Tribunalul Constanța a admis, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C.proc.pen., apelul declarat de către inculpatul N.G., a desființat, în parte, sentința penală apelată și rejudecând a înlăturat dispozițiile privind interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza I și lit. c) C.pen.

în cauză, inculpatul a declarat recurs pentru redozarea pedepsei aplicate, ținându-se cont de cuantumul prejudiciului ce a fost integral recuperat cât și de conduita bună de recunoaștere a faptei comise.

Din oficiu, Curtea a pus în discuția părților ca motiv de recurs greșita încadrare juridică a faptei dedusă judecății raportat la împrejurarea locului unde s-a comis.

Astfel, din probele administrate atât în cursul urmăririi penale, al cercetării judecătorești cât și de către instanța de apel s-a constatat:

Inculpatul se afla în mașina părții vătămate în calitate de cursant al școlii de șoferi.

De la instructorul său, partea vătămată a aflat că în interiorul mașinii se afla suma de 10.000 Euro, sumă cu care intenționa să-și cumpere un autoturism.

Inculpatul a condus autoturismul până în localitatea Valea Dacilor unde partea vătămată M.A. i-a cerut să oprească în fața unui garaj, solicitându-i inculpatului să rămână în mașină. Profitând de lipsa părții vătămate, inculpatul a sustras suma de 10.000 Euro.

Suma sustrasă i-a fost restituită părții vătămate astfel că prejudiciul cauzat a fost recuperat integral.

Articolul 152 C.pen. stabilește condițiile în care o fapta este consideră săvârșită în loc public.

Cum întreaga activitate infracțională s-a consumat în interiorul unui autoturism spațiu privat care își păstrează acest regim indiferent de locul în care acesta este amplasat (parcat), inculpatul aflându-se în autoturism cu acordul părții vătămate încă înainte de comiterea faptei, nu este aplicabilă agravanta prevăzută de art. 209 alin. (1) lit. e) C.pen.

Pe cale de consecință, recursul a fost admis, s-a casat atât sentința de fond, cât și decizia instanței de apel și, în temeiul art. 334 C.proc.pen., s-a schimbat încadrarea juridica din infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208-209 lit. e) C.pen. în infracțiunea de furt simplu, prevăzută de art. 208 C.pen., text de lege în baza căruia inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare.