ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2628/R/2009
Ședința publică din data de 20 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTORI: Cristina Mănăstireanu, Ioana Tripon Dana Cristina
– –
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 267 din 1 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Bistrița -N în dosar nr-, privind și pe pârâta intimată REGIA AUTONOMĂ OCOLUL SIVIC B (din cadrul ASOCIAȚIEI PROPRIETARILOR DE ), având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul recurent personal și asistat de av. și reprezentantul pârâtei intimate cons. jur..
Procedura de citare este realizată.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 16 noiembrie 2009 pârâta intimată Regia autonomă Ocolul silvic B ( din cadrul Asociației proprietarilor de ) a depus la dosar note de ședință ( filele 32-98 din dosar ).
Reprezentanta reclamantului recurent precizează că i-a fost comunicat un exemplar din notele de ședință depuse de pârâta intimată.
Reprezentanta reclamantului recurent depune la dosar note de ședință ( filele 107-113 din dosar ), un exemplar al acestor note de ședință fiind comunicat cu reprezentantul pârâtei intimate.
Curtea, constată că prin notele de ședință depuse de intimată și înscrisurile anexate, având în vedere și sentința civilă nr. 5199/1 octombrie 2009, rezultă într-adevăr dizolvarea Ocolului Silvic cu mențiunea că noua structură înființată Regia autonomă Ocolul silvic B, fiind vorba de fond forestier a preluat pasivul și activul vechii structuri.
De asemenea prin notele de ședință depuse de intimată se susține că recurentul nu ar avea cu cine să se judece.
Față de cele puse în discuție prin notele de ședință, față de faptul că
Regia autonomă Ocolul silvic Bap ăstrat pasivul și activul vechii structuri, reprezentanta reclamantului recurent consideră că este vorba de o altă persoană juridică cu aceeași încadrare.
Reprezentantul pârâtei intimate precizează că s-au modificat cantoane și s-a redimensionat întreaga structură.
Instanța consideră că fiind intimată în prezentul recurs este Regia autonomă Ocolul silvic B în calitate de succesoare în drepturi și obligații a Ocolului Silvic ce a făcut parte din Asociația proprietarilor de.
Nefiind formulate alte cereri ori excepții de formulat, curtea constată cauza în stare de judecată, declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta reclamantului recurent precizează că își menține poziția exprimată la termenul anterior cu privire la motivele de ordine publică precizând că reclamantul recurent nu are calitate de funcționar public, fiind doar salariat cu contract individual de muncă.
Pe fond solicită admiterea recursului, în principal, casarea sentinței recurate și în subsidiar modificarea sentinței atacate potrivit celor arătate în scris prin motivele de recurs.
Reprezentantul pârâtei intimate solicită respingerea recursului și menținerea dispozițiilor deciziei de concediere.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr.267 din 01 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Bistrița -N, s-a respins ca nefondată contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata ASOCIAȚIA PROPRIETARILOR DE – OCOLUL SILVIC, împotriva Deciziei nr. 52/2008 emisă de intimată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că reclamantul a derulat raporturi de muncă în baza contractului individual de muncă nr. 9/2003, completat de actele adiționale nr. 107/2004, 414/2005, 726/2006, 298/2007 și 345/2008, în cadrul Ocolului Silvic din cadrul Proprietarilor de. Activitatea prestată a fost de pădurar, atribuțiile sale fiind consemnate în fișa postului.
Prin decizia contestată, nr. 52/2008 corectată emisă de Asociația Proprietarilor de – Ocolul Silvic, s-a desfăcut contractul individual de muncă al reclamantului – pădurar în cantonul nr. 9, începând cu data de 14 octombrie 2008, în conformitate cu prevederile art. 65 alin. 1 din Codul Muncii, ca urmare aprobării reorganizării Ocolului Silvic prin reducerea cantoanelor și transformarea districtelor în brigăzi, hotărâre adoptată în ședința Adunării Generale a Asociației Proprietarilor de din 2 septembrie 2008, care a avut ca finalitate reducerea numărului de cantoane, astfel fiind desființate două posturi de pădurari și un post de casier.
Rațiunea pentru care s-a hotărât desființarea cantonului nr. 9 era situația financiară necorespunzătoare ce genera necesitatea rentabilității activității desfășurată pe raza comunei, astfel că pe de o parte s-a dispus efectuarea unui control de fond în acest canton, acesta fiind finalizat prin actul de control nr. 2502 din 13.10.2008. La desființarea postului și respectiv a cantonului nr. 9 s-a ținut cont de faptul că în perioada 01.07.2003 – 27.08.2008 a avut înregistrate cele mai mari lipsuri în gestiune, și anume în sumă de 14.860,50 lei. Aici trebuie menționate și constatările ing. făcute prin referatul nr. 1951/18.08.2008 prin care sunt prezentate o serie de abateri în activitatea profesională a lui. De asemenea, prin decizia nr. 42/2160 din 06.09.2004 a fost sancționat cu reducerea salariului cu 10 % pe o perioadă de 3 luni. Pe de altă parte, prin desființarea cantonului nr. 9 și deci a unui post de pădurar, la nivelul comunei se realizează economii de 17.318 lei, sumă care constituie un plus important la bugetul local, conform raportului întocmit de firma Analizându-se toate aceste aspecte prezentate, în ședința Adunării generale a Asociației Proprietarilor de, nu a mai fost confirmat pe postul de pădurar în cantonul nr. 9, fapt menționat în procesul-verbal al adunării generale întocmit cu ocazia desfășurării acesteia în data de 2 septembrie 2008. În consecință, având în vedere toate aceste aspecte prezentate, toate actele menționate anterior, s-a dispus desființarea cantonului nr. 9 și a cantonului nr. 11, organigrama ocolului silvic modificându-se prin reducerea a două posturi de pădurari în cele două comune.
S-a decis totodată ca plata drepturilor salariale care se cuvin lui ca urmare a desfacerii contractului individual de muncă, ca urmare a reorganizării ocolului silvic, din motive neimputabile care nu țin de persoana salariatului, se va face la data de 6 noiembrie 2008, cu ocazia acordării drepturilor salariale pe luna octombrie 2008, și că pagubele pricinuite ca urmare a neîndeplinirii îndatoririlor de serviciu conform fișei postului, constatate prin actul de control nr. 2502/13.10.2008 în sumă de 4.172,05 lei, să fie recuperate de la prin depunerea acestei sume în numerar din garanția reținută din drepturile salariale ale acestuia, garanție constituită la BCR Sucursala B-N, conform angajamentului de plată dat și semnat de către acesta în data de 13.10.2008.
Realitatea reorganizării intimatei a fost confirmată de înscrisurile atașate la dosar 16-24, ce atestă că în data de 2 septembrie 2008 prin hotărârea nr. 4 Asociației Proprietarilor de, ce reunește 11 comune proprietare ale fondului forestier, s-a stabilit reorganizarea Ocolului Silvic conform Anexei nr. 1 ce face parte integrantă din hotărâre, anexa vizând organizarea Ocolului Silvic. În procesul-verbal al Adunării Generale în esență s-a consemnat că reorganizarea se realizează prin redimensionarea cantoanelor și dispunerea lor în brigăzi, adică 9 cantoane repartizate în 3 brigăzi, respectiv reducerea a două posturi de pădurar și a unui post de casier.
S-a avut în vedere la solicitarea comunei că potrivit raportului privind impactul asupra situației financiare a Consiliului Local rezultat în urma reorganizării s-ar realiza economii de 17.318 lei și că Primăria comunei în repetate rânduri a semnalat numeroase deficiențe și lipsuri în activitatea pădurarului titular al cantonului nr. 9, care a și fost sancționat cu diminuarea salariului pe o perioadă de 3 luni, în ultimii 5 ani având cele mai mari lipsuri în gestiunea sa.
Astfel, noua organigramă este următoarea: 1 ce are în componență cantonul nr. 1 Monor, cantonul nr. 2 și cantonul nr. 4 de; nr. 2 alcătuită din cantonul nr. 5Șieu, cantonul nr. 6 și cantonul nr. 7; nr. 3 ce are în componență cantonul nr. 8, cantonul nr. 3 și cantonul nr. 9 După Deal. Așadar, cantonul nr. 9 a fost desființat, iar pădurarul titularul său disponibilizat, desființându-se două posturi de pădurar și un post de casier.
Tribunalul a reținut că decizia de concediere a fost fundamentată pe prevederile art. 65 Codul muncii referitor la concedierea pentru motive obiective, text legal ce stipulează: “concedierea pentru motive ce nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia, fiind exclusă ipoteza concedierii colective”.
Motivele de nulitate absolută a actului contestat, determinat de lipsa indicării tuturor locurilor de muncă disponibile și termenul în care salariații urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant, în condițiile art. 64 (art. 74 lit. d Codul Muncii ), respectiv neînștiințarea agenției teritoriale de muncă în vederea redistribuirii salariatului corespunzător pregătirii sale profesionale (art. 64 alin. 2 Codul Muncii ), cu referire și la art. 55, 58 și 60 din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură valabil pentru anii 2007-2010, vor fi înlăturate întrucât din interpretarea coroborată și concordantă a textelor legale evocate de litiganți (art. 74 raportat la art. 65, 64 și 62 Codul Muncii ), precum și ale art. 268, 134 din același cod, în redactarea lor actuală, rezultă că sancțiunea nulității absolute a deciziei de concediere individuală pentru motive ce nu țin de persoana salariatului intervine doar pentru neîndeplinirea formei scrise a actului, condiție ad validatem, ori lipsa indicării motivelor de fapt și de drept ce au determinat concedierea și a termenului în care decizia poate fi contestată, respectiv a instanței judecătorești la care salariatul concediat nemulțumit se poate adresa.
Contrar aserțiunilor reclamantului, textele legale examinate stipulează că doar în anumite cazuri este obligatorie indicarea duratei preavizului, a criteriilor de stabilire a ordinii de prioritate, a listei locurilor de muncă disponibile în unitate și termenul în care salariații urmează să opteze pentru a ocupa un loc vacant în condițiile art. 64 Codul Muncii, motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care nu a fost efectuată cercetarea.
Art. 64 alin. 1 nu se referă și la ipotezele de concediere individuală sau colectivă în baza art. 68 coroborat cu art. 65 din cod, ceea ce poate reprezenta o omisiune a legiuitorului din perspectiva principiului bunei credințe și al garantării drepturilor le protecția împotriva șomajului, concedierea pentru motive neculpabile putând avea loc fie în cazul în care nu există un loc de muncă disponibil, corespunzător pregătirii profesionale a salariatului, fie în cazul refuzării locului de muncă oferit.
Însă extrapolarea obligației de diligență (de scop) de a oferi un alt loc de muncă ori de a anunța agenția teritorială de muncă, în cazul concedierii prevăzute de art. 65 Codul Muncii în sensul intervenirii sancțiunii nulității absolute a deciziei de concediere pentru lipsa celor două elemente este forțată. Este elocvent sub acest aspect faptul că, atunci când legiuitorul a vrut să sancționeze cu nulitatea absolută neindicarea în decizia de concediere a unui element de conținut, a făcut-o în mod expres, dispunând în art. 77 că “angajatorul nu poate invoca în fața instanței alte motive de fapt sau de drept”.
Concedierea unui salariat, așa cum prevăd dispozițiile art. 65 Codul Muncii poate fi determinată de cauze obiective, consecință a unei reorganizări a unității care impune restructurarea personalului, desființarea unor locuri de muncă, reorganizarea putând privi și structura sa internă, compartimentele etc. Și în general orice măsuri organizatorice menite să conducă la eficientizarea activității.
Condiția de legalitate impusă de legiuitor este ca desființarea locului de muncă să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă (art. 65 alin. 2 Codul Muncii ).
Normele de principiu cuprinse în Codul Muncii cu privire la concedierea analizată respectă întrutotul atât drepturile constituționale de care beneficiază lucrătorii (sens în care sunt Deciziile nr. 379/2004 și nr. 417/2007, precum și nr. 1350/205 ale Curții Constituționale), cât și Directiva nr. 98/59/CE din 20 iulie 1998 privind legislația statelor membre referitor la concluziile colective din Norma Europeană. Curtea de Justiție a Comunităților Europene a evidențiat că dispozițiile directivei respective nu trebuie interpretate ca o restrângere a libertății angajatorului de a reduce efectivele întreprinderii și a dreptului de organizare a acesteia.
Din probele dosarului rezultă că, în pofida susținerilor reclamantului, desființarea postului a fost efectivă, reală și serioasă, determinată de necesități obiective și a avut loc cu respectarea tuturor criteriilor legale prevăzute de lege pentru situația concedierilor din motive neimputabile salariatului.
În cauză, prin Hotărârea nr. 4/2 septembrie 2008 Adunării Generale a Asociației Proprietarilor de, alcătuită din reprezentanții a 11 comune, proprietare de fonduri forestiere, s-a decis reorganizarea Ocolului Silvic, structură proprie a asociației, determinat de eficientizarea activității în contextul evoluției pieței lemnului, sens în care comuna a organizat un extern ale cărui concluzii consemnate în Raportul privind impactul asupra situației financiare, rezultat în urma reorganizării, impuneau o atare măsură.
Caracterul efectiv, real și serios al restructurării este atestat de cuprinsul organigramelor anterioară, respectiv ulterioară luării deciziei de reorganizare, fără a fi relevant, în sensul afirmat de contestator, al ineficacității, momentul îndeplinirii formalităților referitoare la vizarea lor de către C (Inspectoratul Teritorial d e Regim Silvic și Vânătoare).
Inițial statul de funcții cuprindea un șef de district, 2 brigadieri și 11 cantoane în grija a 11 pădurari, 3 cuprinzând cantoanele nr. 8-11 (nr. 8, nr. 9 și nr. 10 După Deal), cantonul 9 fiind condus de contestator.
Ulterior reorganizării statul de funcții cuprinde 3 brigadieri și 9 cantoane în grija a 9 pădurari, 3 fiind alcătuită din cantoanele nr. 8, nr. 3 (inițial districtul 1 ) și cantonul nr. 9 După Deal, fiind evidentă desființarea cantoanelor nr. 3, nr. 11 din cadrul Districtului 1 și a cantonului nr. 9.
Astfel, 3 nu mai are alcătuirea cantoanelor, și După Deal, ci a cantoanelor, După Deal.
Cert locul de muncă al reclamantului a fost suprimat din structura angajatorului, nemairegăsindu-se în organigrama acestuia, nici în statul de funcții. a mai fost desființat un post de pădurar. Indiferent dacă alte posturi desființate (pădurar ori casier) erau sau nu ocupate, era în atributul exclusiv al angajatorului păstrarea ori desființarea acestora și în contextul desființării postului ocupat de contestator, cu respectarea criteriilor legale cărora se circumscrie concedierea sa, aceste aspecte sunt apreciate ca nerelevante în cauză.
Motivul determinant al concedierii a fost voința angajatorului întemeiată pe rațiuni de ordin economic, selecția personalului constituind o consecință a acestei voințe și o etapă a concedierii. Această selecție se poate face avându-se în vedere competența profesională, în principal, sau alte criterii subsidiare prevăzute de contractul colectiv de muncă. Oricum selecția se face dintre persoanele care corespund din punct de vedere profesional postului pe care îl ocupă.
Anterior reclamantul a fost sancționat și că s-au constatat deficiențe în activitatea sa, chiar dacă pagubele înregistrate au fost așa cum recunoaște, recuperate. Însă menționarea acestor aspecte în cuprinsul deciziei nu are semnificația afirmată de contestator a contradicției motivelor de fapt cu cele de drept ale actului cercetat, în cuprinsul căreia se inserează și că “nu are legătură cu persoana salariatului”.
A fost înlăturat și teza reclamantului potrivit căreia trebuia să-i fie oferit postul de brigadier în cadrul 2. Inițial acesta fusese vacant, iar apoi ocupat de responsabilul cu, Protecția Pădurilor și Silvic, ing.. Reclamantul a ocupat postul de pădurar îndeplinind atribuțiile menționate în fișa postului. Comparând-o pe aceasta cu cea corespunzătoare postului de brigadier s-a constatat certe diferențe, astfel încât nu subzistă vreo similitudine referitoare la pregătirea profesională ori atribuția de îndeplinit. Faptul deținerii de către reclamant a unei diplome de tehnician silvic și absolvent al facultății de profil nu are vreo relevanță cât timp acestea trebuie să fie recunoscute de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, iar potrivit anexei la contractul colectiv de muncă postul de șef de district/brigadier poate fi ocupat de un inginer silvic debutant, subinginer silvic debutant sau tehnician silvic gradația 1. or, reclamantul este pădurar gradația 1.
Îndeplinirea și exercitarea concomitentă a atribuțiilor de serviciu aferente la două posturi, de către același angajat, ulterior reorganizării (responsabil cu paza, protecția pădurilor și reg.. respectiv brigadier la 2 ) confirmă o dată în plus veridicitatea reorganizării și realitatea rațiunilor de ordin economic ce au determinat restructurarea activității intimatei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul, solicitând modificarea sentinței atacate în sensul admiterii contestației împotriva deciziei de concediere nr.52/2008.
În motivarea recursului a arătat că decizia prin care s-a dispus concedierea reclamantului este lovită de nulitate absolută, întrucât nu este întemeiată decât în mod formal pe prevederile art.65 din muncii și nu respectă procedura prevăzută de lege pentru concediere.
Dacă motivele justificative ale angajatorului erau de ordin disciplinar acesta trebuia, conform legii, să procedeze la cercetarea disciplinară a reclamantului și luarea măsurilor care se impuneau, lucru care nu s-a efectuat.
Mai arată că în cazul reclamantului, desființarea locului de muncă nu a fost una efectivă, având în vedere că în organigramele din martie 2009, există același număr de posturi pentru funcția de pădurar ca înaintea concedierii.
Cu privire la existența unei cauze reale și serioase a desființării locului de muncă, arată că în conformitate cu dispozițiile legale, motivele care duc la restructurare trebuie să fie determinate de cauze obiective, excluzându-se subiectivismul angajatorului, cauza reorganizării trebuie să fie impusă de nevoile unității și să fie independente de voința angajatorului.
Nici caracterul serios al cauzei nu este satisfăcut, deoarece raportul întocmit de SC SRL B nu relevă existența vreunei dificultăți la nivelul întregii unități care să conducă la ideea că numai prin desființarea postului reclamantului unitatea se poate redresa, singurul aspect relevat în raport fiind cu privire la economiile care s-ar realiza ca urmare a concedierii reclamantului.
Mai arată că intimata nu a respectat durata legală a termenului de preaviz, invocând dispozițiile Codului muncii care prevăd, în art.73, doar durata minimă a acestui termen, ignorând astfel prevederile Contractului colectiv de muncă unic la nivel național care trebuie durata efectivă a termenului de preaviz.
Conform art.74 muncii, decizia de concediere trebuie să conțină în mod obligatoriu și lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate și termenul în care reclamantul ar fi avut posibilitatea să opteze pentru unul din acestea.
Pârâta Regia Autonomă Ocolul Silvic RA, prin întâmpinarea de la 22-29 solicitat respingerea recursului.
Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate, instanța reține că acesta este fondat, urmând a fi respins pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit art. 65 Codul muncii – temei legal ce a stat la baza concedierii reclamantului recurent, “concedierea pentru motive ce nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia, fiind exclusă ipoteza concedierii colective”.
Concedierea unui salariat, așa cum prevăd dispozițiile art. 65 Codul Muncii poate fi determinată numai și numai de cauze obiective, consecință a unei reorganizări a unității care impune restructurarea personalului și desființarea unor locuri de muncă.
Ca atare, este cu desăvârșire interzis ca motivul concedierii să fie – chiar și numai tangențial – comportamentul persoanei ce urmează a fi concediată în acest temei. Or, în cauză, în chiar cuprinsul deciziei atacate, se fac referiri abateri sesizate în activitatea profesională a reclamantului, iar în procesul verbal din data de 2 septembrie 2008 s-a consemnat că ” în toată această propunere de reorganizare s-a luat în balanță activitatea profesională a acestuia care a lăsat de dorit”. În această situație însă, câtă vreme în mod indubitabil comportamentul contestatorului a fost un criteriu ce stat la baza concedierii sale, ar fi trebuit respectate corelativ exigențele codului muncii referitoare la respectarea dreptului său la apărare.
Concedierea fiind îmbrăcată în haina art. 64 codul muncii, nu s-a procedat la cercetarea disciplinară pentru a se stabili în concret faptele ce se impută salariatului, cu respectarea dreptului său fundamental la apărare.
Condiția de legalitate impusă de legiuitor în cazul prevăzut de art. 64 este ca desființarea locului de muncă să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă (art. 65 alin. 2 Codul Muncii ), fiind exclus ca selecția persoanelor ce urmează a fi concediate să se facă pe baza competenței profesionale a acestora.
Singurul motiv ce poate sta la baza concedierii este desființarea postului, ce nu trebuie să fie determinată de persoane celui ce îl ocupă, ci de necesități economice obiective. Or, această condiție nu a fost îndeplinită în cauză.
Mai mult, la șase luni după ce contestatorul a fost concediat, în organigrama din martie 2009 postul său nu apărarea ca desființat, ceea ce înseamnă că această desființare nu a fost una efectivă, în ciuda reorganizării unității pârâte.
Nici cauza serioasă a concedierii nu este dovedită în cauză, simpla confruntare cu unele dificultăți economice nefiind suficientă pentru desființarea locului de muncă, în măsură nu se dovedește un caracter atât de grav al acestora astfel încât această măsură extremă să apară ca absolut necesară. Această condiție rezidă din necesitatea de a se elimina subiectivismul și, deci arbitrariul angajatorului în luarea acestei măsuri.
În consecință, față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, în temeiul art. 304 pct. 9 și 312.pr.civilă, Curtea va admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 276 din 1 iunie 2009 Tribunalului Bistrița -N pronunțată în dosar nr-, pe care o va modifica în totalitate, în sensul dispozitivului prezentei decizii.
În temeiul art. 274.pr.civilă va obliga pe intimata REGIA AUTONOMĂ OCOLUL SILVIC să plătească recurentului suma de 2190 lei, cheltuieli de judecată în primă instanță și recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 276 din 1 iunie 2009 Tribunalului Bistrița -N pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în totalitate în sensul că admite contestația formulată de contestatorul și în consecință:
Constată nulitatea absolută a deciziei de concediere nr.52/2008 cu nr. de înregistrare 2510/13.10.2008 emisă de ASOCIAȚIA PROPRIETARILOR DE – OCOLUL SILVIC
Dispune reintegrarea contestatorului în postul deținut anterior concedierii.
Obligă intimata la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul până la data reintegrării efective.
Obligă pe intimata REGIA AUTONOMĂ OCOLUL SILVIC. să plătească recurentului suma de 2190 lei, cheltuieli de judecată în primă instanță și recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 20 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Cristina Mănăstireanu, Ioana Tripon Dana Cristina
– – – – – –
GREFIER
Red.DG/18.12.2009
Dact./5ex.
