Dosar nr. 49820/3/2012
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A-VI-A CIVILĂ
Sentinţa civilă nr. 127
Şedinţa din Camera de consiliu de la 10 Ianuarie 2013
Tribunalul constituit din:
PREŞEDINTE V E P
Grefier V L E
Pe rol se află soluţionarea cererii de instituire a unui sechestru asigurator formulată de creditoarea SC C S SRL împotriva debitoarei SC G I SRL.
Fără citarea părţilor.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează obiectul cauzei, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum şi faptul că la dosarul cauzei s-a restituit adresa prin care petenta avea obligaţia de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei, timbru judiciar în valoare de 0,3 lei şi a consemnării unei cauţiuni în cuantum de 10% raportat la valoarea creanţei.
Tribunalul constată cauza în stare de judecată şi o reţine spre soluţionare.
TRIBUNALUL,
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a VI-a Civilă sub nr.49820/3/20.12.2012 creditoarea SC C S SRL a chemat în judecată pe debitoarea SC G I SRL solicitând instituirea în sarcina pârâtei a sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile şi imobile ale debitoarei.
În motivare s-a arătat că prin acţiunea ce a formulat obiectul dosarului nr.58065/3/2010 formulată de R C G IPURL în contradictoriu cu SC G I SRL şi SC C S SRL, s-a solicitat în temeiul atz.79, 80 şi următoarele din Legea nr.85/2006 anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între cele două societăţi privind vânzarea buldoexcavator KOMATSU cu nr. de indentificare KMTWB014C77F50674 şi readucerea bunului în patrimoniul debitoarei SC G I SRL ori în situaţia în care bunul nu se mai găseşte în patrimoniul societăţii cumpărătoare solicită plata sumei de 109.813,23 lei plus TVA aferent; plata sumei de 100.000 lei ce reprezintă contravaloarea lipsei de folosinţă a bunului.
Prin sentinţa civilă nr.7561727.06.2012 Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a Civilă a admis acţiunea în anulare formulată şi în baza art.80 alin.1 lit. b) şi c) din Legea nr.85/2006 a anulat contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 27.07.2010 şi factura fiscală nr.87/27.07.2010 şi a dispus restituirea bunului în patrimoniul debitoarei SC G I SRL sau dacă bunul nu mai există restituirea contravalorii acestuia respectiv a sumei de 134.113,23 lei. A luat act de renunţarea reclamantului la capătul de cerere privind plata contravalorii lipsei de folosinţă.
Prin adresa SC G I SRL transmisă societăţii creditoare prin intermediul BEJ P V, această societate i-a comunicat faptul că au vândut bunul buldoexcavator KOMATSU cu nr. de identificare KMTWB014C77F50674 în data de 04.10.2012 şi că societatea este dispusă să restituie creditoarei preţul de 30.000 lei.
Coroborând toate aceste date reiese în mod evident faptul că SC G I SRL a vândut bunul buldoexcavator KOMATSU cu nr. de identificare KMTWB014C77F50674 în cursul judecării recursului la sentinţa civilă nr.7561727.06.2012, aspect care denotă reaua credinţă evidentă a pârâtei precum şi faptul că aceasta a înţeles să înstrăineze un bun care reprezenta obiectul unui contract de vânzare-cumpărare dedus judecăţii, ignorând faptul că sentinţa civilă pronunţată nu era irevocabilă, şi că urmare judecării căii de atac această sentinţă putea fi desfiinţată cu consecinţa respingerii acţiunii formulată.
Având în vedere reaua credinţă evidentă a pârâtei precum şi dovezile pe care le-a produs până la acest moment în privinţa faptului că încearcă să se sustragă executării obligaţiei pe care o are faţă de creditoare precum şi faptul că există riscul ca aceasta să îşi împuţineze averea în sensul neexecutării obligaţiei faţă de societatea creditoare în continuarea atitudinii de prejudiciere a societăţii creditoare, formulează prezenta cerere de instituire a sechestrului asigurator în temeiul prevederilor art.591 Cod procedură civilă.
Prin rezoluţia din data de 21.12.2012 instanţa a pus în vedere creditoarei să indice valoarea creanţei (valoarea bunului a cărei restituire se solicită, valoarea lipsei de folosinţă şi valoarea dobânzii până la data formulării cererii) şi să achite o cauţiune de 10% din valoarea creanţei.
Creditoarea a indicat valoarea creanţei, însă nu şi-a îndeplinit obligaţia de a achita cauţiunea de 10% din valoarea creanţei, deşi această obligaţie i-a fost comunicată, astfel cum rezultă din adresa de la fila 27 din dosar.
Având în vedere actele şi lucrările dosarului, tribunalul va respinge ca nefondată cererea de înfiinţare a sechestrului asigurător, pentru următoarele considerente :
Potrivit dispoziţiilor art. 908 Cod comercial sechestrul asigurator se judecă fără citarea părţilor, rezultând că nu se desfăşoară o procedură cu caracter de contradictorialitate, instanţa pronunţându-se asupra cererii de sechestru asigurator în baza înscrisurilor depuse de creditor odată cu cererea de chemare în judecată, astfel ca un creditor care înţelege să introducă o cerere având un asemenea obiect trebuie sa ataşeze cererii toate înscrisurile de care înţelege sa se folosească si sa respecte toate celelalte obligaţii impuse de lege, printre care si plata anticipata a cauţiunii.
Prin rezoluţia din data de 21.12.2012 instanţa a pus în vedere creditoarei obligaţia de indicare a valorii creanţei şi de achitare a unei cauţiuni de 10% din această valoare. Deşi a fost emisă o adresă în acest sens către creditoare, care a luat cunoştinţă despre obligaţia învederată (de altminteri o obligaţie stabilită imperativ de lege, respectiv art. 908 Cod comercial), nu a înţeles însă să facă dovada plăţii cauţiunii.
Litigiul de faţă se poartă între profesionişti, iar, potrivit dispoziţiilor art. 1 din Codul comercial „în comerţ se aplică legea de faţă”, astfel că, în condiţiile în care Codul comercial cuprinde reglementări speciale în materie comercială cu privire la sechestrul asigurător, urmează ca aceste dispoziţii speciale sa fie aplicabile, potrivit regulii „specialia generalibus derogant”.
În consecinţă, reglementarea sechestrului asigurător în cauză este stabilită prin dispoziţiile art. 907 – 908 Cod comercial (dispoziţii în vigoare şi în prezent).
Or, art. 908 Cod comercial prevede: „sechestrul nu se va putea înfiinţa decât numai cu dare de cauţiune” , reglementând aşadar obligativitatea plăţii anticipate a cauţiunii . În consecinţă, rezultă că dispoziţiile speciale derogă de la dreptul comun, care permite dispunerea înfiinţării sechestrului, cu posibilitatea plăţii ulterioare a cauţiunii.
Având în vedere cele anterior expuse, constatând că deşi încă de la depunerea cererii de sechestru asigurător creditoarea avea obligaţia de a face dovada plăţii unei cauţiuni, însă nu a respectat această obligaţie nici până la termenul acordat în acest scop, instanţa urmează să respingă cererea de înfiinţare a sechestrului asigurător.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
Respinge ca nefondată cererea formulată de creditoarea SC C S SRL, cu sediul în Bucureşti împotriva debitoarei SC G I SRL, cu sediul în Bucureşti.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 10.01.2013.
PREŞEDINTE, GREFIER,
