Judecătoria BÂRLAD. Sentința 583 din 03.12.2013
INSTANTA
Asupra cauzei de fata;
Sub nr. X/189/2013 din 20.08.2013 a fost inregistrat la instanta dosarul nr. X/2012 al Parchetului de pe langa Judecatoria B, impreuna cu Rechizitoriul din 16.08.2013 prin care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv, a inculpatului major N O – fiul lui Natural si M E, nascut la data de 07.07.1982 in mun. B, jud. V, cu acelasi domiciliu, str. V, nr. V, f.f.l. in mun. B, str. Cpt. V, V, jud. V, X, cetatean roman, fara studii, fara ocupatie, necasatorit, recidivist, aflat in prezent in Penitenciarul Iasi – in stare de arest preventiv, arestat in baza mandatului de arestare preventiva nr. 49 emis la data de 26.07.2013 de Judecatoria B, pentru savarsirea urmatoarelor infractiuni:
– furt calificat prev. de art. 208 al. 1, art. 209 al. 1 lit. d, e si g Cod penal, cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal (parte civila C R);
– talharie prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c, alin. 2 ind. 1 lit. a Cod penal, cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. c Cod penal si art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal (vatamata M F);
– furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. g si i Cod penal, cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal (parte vatamata P A),
toate cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal;
Din analiza actelor si lucrarilor dosarului instanta retine urmatoarele :
1. La data de 21.11.2012, la Politia mun. B, au fost inregistrat denuntul formulat de catre C M, cu privire la faptul ca numitul N O a sustras telefonul mobil si suma de 50 lei fiului sau C R .
In urma verificarilor efectuate in cauza, a rezultat urmatoarea situatie de fapt:
La data de 20.11.2012, in jurul orei 21.30, inculpatul N O – profitand de neputinta partii vatamate C R de a-si exprima vointa deoarece sufera de afectiuni psihice – fiind incadrat cu grad de accentuat – i-a sustras un telefon mobil marca Samsung in valoare de 50 de lei si suma de 50 de lei.
Telefonul a fost vandut lui I I A cu suma de 30 de lei, fara ca acestuia din urma sa i se fi precizat provenienta bunului.
Cele retinute mai sus rezulta din urmatoarele mijloace de proba declaratia partii civile C R ,declaratiile martorei C M ,proces-verbal de vizionare a imaginilor video si plansa fotografica ,declaratia martorului F I A ,declaratia martorei X ,declaratia inculpatului N O .
2. La data de 08.04.2013, la Politia mun. B a fost inregistrat denuntul numitului D A prin care s-a adus la cunostinta faptul ca, o femeie necunoscuta a fost talharita de trei tineri in scara blocului X situat pe str. V nr. N din mun. B.
In urma verificarilor a rezultat urmatoarea situatie de fapt:
In urma verificarilor a rezultat urmatoarea situatie de fapt:
La data de 05.04.2013, in jurul orei 14.20, inculpatul N O impreuna cu numitii D V S si L I D – persoane cu varsta sub 16 ani, aflandu-se pe str. D din mun. B au observat asupra partii civile M F un portmoneu pe care s-au hotarat sa-l sustraga.
Prin urmare, au urmarit-o pe traseul acesteia catre domiciliul sau din mun. B, str. V, nr. X, iar cand au ajuns in fata imobilului X, scara B, str. Piata V – unde locuieste victima, s-au inteles ca, in timp ce L I X urma sa asigure paza locului faptei, inculpatul impreuna cu minorul D sa intre dupa victima in scara blocului unde.
In baza acestei intelegeri, N si D au urcat in spatele, rerspectiv fata partii vatamate, iar cand au ajuns la etajul 3 al imobilului, D i-a smuls sacosa, apoi au parasit toti trei in fuga locul faptei.
Victima – in varsta de 79 de ani, s-a dezechilibrat si a cazut la sol. A suferit leziuni ce au necesitat un numar de 8-9 zile de ingrijiri medicale – conform concluziilor Raportului de Expertiza Medico – Legala nr. 56/E din data de 15.04.2013 intocmit de catre C.M.L. B.
In portmoneu se afla suma de 8 lei si mai multe documente.
Cele retinute mai sus rezulta din urmatoarele mijloace de proba proces-verbal de cercetare la fata locului si plansa fotografica ,declaratia martorei M F ,Raport de Expertiza Medico – Legala nr. 56/E din data de 15.04.2013 intocmit de catre C.M.L. B. ,proces verbal de depistare ,dovada de predare – primire ,declaratia martorei X ,declaratia martorului X ,declaratia martorului X ,declaratia martorului X ,declaratia martorei X ,declaratia martorului X ,declaratia martorului L I D ,procese verbale de examinare criminalistica si planse fotografice ,proces verbal de prezentare pentru recunoastere dupa fotografii si planse fotografice , declaratia inculpatului N O .
3. La data de 25.07.2013, la Politia mun. B a fost inregistrata plangerea partii vatamate P A prin care s-a adus la cunostinta faptul ca, o persoana necunoscuta prin escaladare, a patruns in apartamentul sau din bloc X str. X de unde au sustras un telefon mobil si o pereche de cercei.
In noaptea de 24/25.07.2013, inculpatul N O a patruns – prin escaladarea ferestrei deschise – in garsoniera apartinand partii vatamate P A din mun. B, str. X, jud. V unde se afla victima impreuna cu alti cinci membri ai familiei sale.
Din interior a sustras un telefon mobil marca Nokia model 2630, o pereche de cercei dintr-un material comun si alimente, apoi a parasit locul faptei pe o alta fereastra a locuintei.
In aceeasi noapte, bunurile le-a lasat in locuinta sa, fiindu-i incredintate mamei sale X M E careia i-a spus ca provin din furt. Aceasta de teama, initial le-a ascuns in iarba din fata imobilului unde domiciliaza, ulterior incredintandu-i-le fiicei sale X.
Din aceasta ultima locatie bunurile au fost recuperate de catre organele de politie.
Cele retinute mai sus rezulta din urmatoarele mijloace de proba declaratia partii vatamate P A ,proces verbal de cercetare la fata locului si plansa fotografica ,declaratia martorului N X E ,declaratia martorei N X , declaratia martorului X ,dovezi de ridicare predare ,procese verbale de examinare criminalistica si planse fotografice ,proces verbal de efectuare a perchezitiei domiciliare ,declaratia inculpatului N O ,declaratia inculpatului N O .
Prin acelasi rechizitoriu procurorul a dispus:
-Neinceperea urmaririi penale fata de F I A – fiul lui X – sub aspectul savarsirii infractiunii de tainuire prev. de art. 221 alin. 1 Cod penal intrucat nu sunt intrunite elementele constitutive sub aspectul laturii subiective (acesta nu cunostea faptul ca telefonul mobil marca Samasung pe care l-a achizitionat de la inculpatul N O provenea din savarsirea unei infractiuni), aspect ce potrivit art. 10 alin.1 lit. d C.p.p., impiedica exercitarea actiunii penale in cadrul procesului penal;
-Neinceperea urmaririi penale fata de N M E – fiica lui X- – sub aspectul savarsirii infractiunii de tainuire prev. de art. 221 alin. 1 Cod penal si N M – fiica lui I si M, nascuta la data de X in mun. B, jud. V, domiciliata in str. X – sub aspectul savarsirii infractiunii de tainuire prev. de art. 221 alin. 1 Cod penal, (mama si sora inculpatului) sub aspectul savarsirii infractiunii de tainuire prev. de art. 221 alin. 1 Cod penal intrucat sunt incidente dispozitiile art. 221 alin. 2 Cod penal .
-Disjungerea cauzei si continuarea cercetarilor fata de minorii D Vladut Savinel si L I D pentru savarsirea unei infractiuni de talharie prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c, alin. 2 ind. 1 lit. a Cod penal, cu aplic. art. 99 alin. 2 Cod penal, respectiv complicitate la infractiunea de talharie – prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c, alin. 2 ind. 1 lit. a Cod penal, cu aplic. art. 99 alin. 2 Cod penal .
Cu privire la latura civila in timpul urmaririi penale:
– Partea vatamata C R se constituie parte civila in procesul penal cu o suma al carei cuantum il va preciza in fata instantei de judecata f. 92.
-Partea vatamata M F nu se constituie parte vatamata/civila in procesul penal f. 60 verso.
-Partea vatamata P X nu se constituie parte civila in procesul penal f. 162.
Inculpatul N O este in varsta 31 ani, fara studii, fara ocupatie, este necasatorit si recidivist conform fisei de judiciar atasate la dosar f. 190.
Astfel, prin Sent. pen. nr. X a Judecatoriei B, definitiva prin neapelare, inculpatul N O a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani inchisoare pentru savarsirea mai multor infractiuni de furt calificat, fiind liberat conditionat la data de 25.04.2012, cu un rest ramas neexecutat de 511 de zile, iar infractiunile ce fac obiectul prezentului dosar au fost savarsite inainte de considerarea ca executata a pedepsei sus mentionate.
Cu ocazia audierii, in faza de urmarire penala, pe parcursul cercetarilor, inculpatul a avut o atitudine sincera, recunoscand faptele cu privire la care este cercetat.
Inculpatul N O, a fost cercetat in stare de arest preventiv.
In faza de judecata, la judecarea cauzei in prima instanta , la primul termen de judecata, pana la inceperea cercetarii judecatoresti, inculpatul N O a declarat personal ca recunoaste savarsirea faptelor retinute in actul de sesizare a instantei si solicita ca judecata sa se faca in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, in aplicarea dispozitiilor art. 3201 Cod procedura penala privind judecata in cazul recunoasterii vinovatiei.
Inculpatul N O a declarat ca recunoaste in totalitate faptele retinute in actul de sesizare a instantei si nu solicita administrarea de probe, cu exceptia inscrisurilor in circumstantiere pe care le poate administra la acest termen de judecata si a solicitat ca judecata sa aiba loc in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, pe care le cunoaste si le insuseste.
Audiat fiind inculpatul N O a recunoscut in totalitate faptele cu privire la savarsirea carora a fost trimis in judecata, in modalitatea retinuta in rechizitoriu, aspect confirmat si de probele administrate in cursul urmarii penale.
Astfel, instanta retine ca depozitiile inculpatului se coroboreaza cu intreg probatoriul administrat in cauza, imprejurare in raport de care constata ca devin incidente dispozitiile art. 69 Cod procedura penala, in baza carora declaratiile inculpatului facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului, numai in masura in care sunt coroborate cu fapte sau imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza.
In consecinta, instanta, a dat eficienta cererii inculpatului , apreciind ca indeplineste conditiile prevazute de art. 3201 aliniat 1-6 Cod procedura penala , a admis cererea si a trecut la judecarea cauzei numai in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, trecand la solutionarea laturii penale motivat de faptul ca, din probele administrate, rezulta ca faptele inculpatului sunt stabilite si sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse, faptele pentru care este trimis in judecata inculpatul avand un regim sanctionator care exclude pedeapsa detentiunii pe viata.
Instanta de judecata a procedat la solutionarea laturii penale, constatand ca din probele administrate in cursul urmaririi penale rezulta ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat.
Instanta a apreciat ca pentru solutionarea actiunii civile nu se impune administrarea de noi probe in fata instantei, probele administrate in timpul urmaririi penale, facand dovada prejudiciului cauzat, iar inculpatul a fost de acord sa despagubeasca partile vatamate cu contravaloarea prejudiciului asa cum a fost solicitat si dovedit , in masura stabilirii legaturii de cauzalitate dintre fapta inculpatului si prejudiciul produs.
Fata de probatoriul administrat in cauza , instanta apreciaza ca in modalitatea descrisa mai sus ca:.
1. Fapta inculpatului major N O care, la data de 20.11.2012, in jurul orei 21.30, profitand de imposibilitatea partii civile C R de a-si exprima vointa – fiind dignosticat cu handicap accentuat – i-a sustras un telefon mobil marca Samsung, precum si suma de 50 lei, in timp ce se afla pe str. Cpt. V din mun. B – intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. d, e, g Cod penal .
2. Fapta inculpatului major N O care, la data de 05.04.2013, in jurul orei 14.20, impreuna cu minorul D X si cu complicitatea lui L X I, prin violenta, in loc public, a deposedat-o pe vatamata M F de portmoneul in care se afla suma de 8 lei si mai multe documente – intruneste elementele constitutive ale infractiunii de talharie prev. de art. 211 alin. 1 , alin. 2 lit. c , alin. 2 1 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c Cod penal.
3. Fapta inculpatului major N O care, in noaptea de 24/25.07.2013, prin escaladarea unei ferestre deschise, a patruns in garsoniera partii vatamate P A din mun. B, str. X, jud. V de unde a sustras un telefon mobil marca Nokia model 2630, o pereche de cercei dintr-un material comun si alimente – intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. g si i Cod penal .
Inculpatul N O a savarsit toate cele trei infractiuni pentru care este cercetat in prezentul dosar in stare de recidiva postcondamnatorie prev. de art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal .
Fata de incadrarea juridica se vor retine si dispozitiile art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal, care reglementeaza starea de recidiva post condamnatorie, fiind indeplinite conditiile prevazute de acest articol, inculpatul savarsind o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa mai mare de un an, dupa ce in prealabil a fost condamnat si nu a executat integral o pedeapsa mai mare de 6 luni, fapta din prezenta cauza fiind savarsita in perioada liberarii conditionate..
Astfel, prin Sent. pen. nr. X/06.10.2009 a Judecatoriei B, definitiva prin neapelare, inculpatul X O a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani inchisoare pentru savarsirea mai multor infractiuni de furt calificat, fiind liberat conditionat la data de 25.04.2012, cu un rest ramas neexecutat de 511 de zile, iar infractiunile ce fac obiectul prezentului dosar au fost savarsite inainte de considerarea ca executata a pedepsei sus mentionate.
Inculpatul a savarsit infractiunile pentru care este cercetat in prezentul dosar, inainte considerarea ca executata a pedepsei sus-amintite, respectiv inainte implinirea restului de 511 zile, iar inculpatul a savarsit, din nou, o infractiune cu intentie , pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an ( infractiunea de furt calificat este pedepsita cu inchisoarea de la 3 ani -15 ani, iar infractiunea de talharie este pedepsita cu inchisoarea de la 7 ani -20 ani ), fiind indeplinite ambele conditii ale recidivei post condamnatorie.
Sub aspectul laturii subiective, infractiunea a fost savarsita cu intentie directa, potrivit art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a C. pen. deoarece inculpatul a prevazut rezultatul faptei sale – luarea bunurilor din posesia partii vatamate – si a urmarit producerea lui , cauzand astfel, o paguba posesorului.
Faptele descrise mai sus, au fost savarsite in concurs real , fiind savarsite de aceiasi persoana, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele , motiv pentru care se vor retine si dispozitiile art. 33 alin. 1 lit. a Cod penal.
In baza textelor de lege enuntate mai sus si a dispozitiilor art. 345 Cod ProceD Penala , instanta urmeaza sa aplice inculpatului , cate o pedeapsa, pentru fiecare fapta la individualizarea careia se vor avea in vedere disp. art. 52 si 72 Cod Penal.
Conform acestor texte de lege, la stabilirea si aplicarea pedepselor se va tine seama si de limitele de pedeapsa fixate de lege, de gradul de pericol social al faptei savarsite, de persoana infractorului si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.
Pedeapsa trebuie sa fie de natura a asigura reeducarea inculpatului si atingerea scopului prev. de art. 52 alin. 1 teza ultima Cod penal „ prevenirea savarsirii de noi infractiunii.”
La individualizarea judiciara a pedepsei vor fi avute in vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal si anume dispozitiile partii generale, gradul de pericol concret al faptei, imprejurarile concrete in care aceasta a fost comisa.
Modul concret de comitere a faptei penale, in loc public, abordarea partii vatamate, dovedesc un curaj infractional de natura sa puna in pericol siguranta cetatenilor, creand o puternica stare de insecuritate si incredere in forta ocrotitoare a normei legale penale.
Instanta apreciaza ca pericolul social concret al faptelor savarsite de inculpat este sporit, prin mijloacele violente , gravitatea acesteia rezultand din insasi modul de comitere, modul de concepere a faptei, intr-un loc public.
Prin incriminarea infractiunii de talharie legiuitorul a inteles sa protejeze atat relatiile sociale referitoare la posesia si detentia asupra bunurilor mobile cat si relatiile sociale referitoare la atributele fundamentale ale persoanei, sanatatea si integritatea corporala a victimei.
Pericolul pentru ordinea publica rezulta pe de o parte din natura si imprejurarile in care au fost comise faptele, iar pe de alta parte din circumstantele personale ale inculpatului.
Astfel, inculpatul nu a inteles sa manifeste o atitudine corecta fata de ordinea de drept si fata de regulile de convietuire sociala atata timp cat, desi fusese eliberat conditionat de putin timp din penitenciar, unde executase o pedeapsa pentru fapte de acelasi gen, acesta a comis o alta infractiune de cu un grad ridicat al pericolului social – respectiv infractiunea de talharie.
Pericolul ridicat al aceste infractiuni reiese din urmatoarele imprejurari: inculpatul X O a savarsit infractiunea din data de 05.04.2013, in conditiile in care la data de 26.03.2013 acestuia i-a fost adusa la cunostinta invinuirea cu privire la fapta comisa la data de 20.11.2012. De asemenea, inculpatul a savarsit infractiunea din data de 25.04.2013, in conditiile in care la data de 30.05.2013 acestuia i-a fost adusa la cunostinta invinuirea cu privire la fapta comisa la data de 05.04.2013.
Pericolul pentru ordinea publica rezulta pe de o parte din natura infractiunilor comise, iar pe de alta parte din circumstantele personale ale inculpatului.
Astfel, prin comiterea acestor fapte s-a adus atingere normelor prin care sunt ocrotite valori sociale precum patrimoniul si integritatea fizica a persoanei.
Cele doua infractiuni de furt calificat denota curajul ridicat al inculpatului avand in vedere modalitatea in care au fost savarsite, respectiv:
– furtul din data de 20.11.2013 a fost comis in dauna partii vatamate C R – persoana ce a fost diagnosticata cu grad de handicap accentuat, stare ce a facilitat autorului comiterea faptei;
– infractiunea de talharie a fost comisa impotriva unei persoane in varsta de 79 de ani;
– fapta de furt calificat din noaptea de 24/25.07.2013 a fost comisa in conditiile in care in locuinta in care a patruns autorul erau un numar de 7 persoane, existand oricand pericolul ca acestea sa-l surprinda in fapt.
Periculozitatea inculpatului este reprezentata si de faptul ca, astfel cum rezulta din fisa de cazier, inculpatul se afla in stare de recidiva postcondamnatorie prev. de art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal
Prin Sentinta penala nr. X/06.10.2009 a Judecatoriei B, definitiva prin neapelare, inculpatul X O a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani inchisoare pentru savarsirea mai multor infractiuni de furt calificat, fiind liberat conditionat la data de 25.04.2012, cu un rest ramas neexecutat de 511 de zile, iar infractiunile ce fac obiectul prezentului dosar au fost savarsite inainte de considerarea ca executata a pedepsei sus mentionate.
Avand in vedere persoana si conduita inculpatului , instanta apreciaza ca este oportuna pentru reeducarea acestuia, aplicarea unei pedepse severe ca Dta si modalitate de , desi inculpatul este la o varsta tanara, tocmai acest aspect formeaza convingerea instantei ca in lipsa unor valori sociale, a savarsit cu usurinta fapte penale grave, cum este cea de talharie.
Pericolul social al faptelor comise de catre inculpatul N O rezida in speta de fata din multitudinea de fapte comise intr-o perioada relativ scurta de timp, pe timp de noapte sau in public ,precum si cuantumul mare al prejudiciilor , prin repetarea faptelor comise de inculpat, creeaza in randul opiniei publice un sentiment de insecuritate si neliniste.
Cunoasterea caracteristicilor unui infractor prezinta o deosebita importanta pentru determinarea gradului concret de pericol social a acestuia si pentru stabilirea unei pedepse eficiente.
Modul de comportare in societate, caracterizat prin disciplina in si o viata conforma cu regulile de convietuire sociala, poate determina concluzia ca nu a comis infractiunea datorita inclinatiei sale pentru comiterea unor fapte antisociale, ci ca urmare a unui complex de imprejurari care au contribuit ca inculpatul sa se abata de la conduita sa obisnuita.
Verificand situatia inculpatului, din fisa de cazier a inculpatului , instanta constata ca inculpatul nu este la primul contact cu legea penala, figureaza in evidentele IPJ V cu antecedente penale, respectiv doua condamnari la pedepsele inchisorii de 3 ani si de65 ani, in anul 2002 si respectiv 2009, pentru fapte de furt si talharie.
Fata de istoricul antecedentelor penale, se evidentiaza persistenta infractionala a pentru savarsirea unor fapte de furt, fapt, ceea ce demonstreaza perseverenta infractionala a inculpatului si faptul ca anterioarele condamnari nu au fost suficiente pentru ca acesta sa adopte o conduita corespunzatoare in sensul respectarii normelor legale.
Pedepsele aplicate nu si-au atins scopul, inculpatul nu a dat dovada de indreptare, aspect care reclama o interventie mai ferma in planul cuantificarii infractiunii si pedepsei.
Perseverenta infractionala a inculpatului si modul de operare, reprezinta elemente care confera faptelor savarsite de inculpat o gravitate sporita, comportamentul sau infractional creand un real pericolului pentru ordinea publica pe care l-ar prezenta lasarea in libertate a inculpatului, constand in gradul ridicat de probabilitate de comitere a noi fapte penale de acelasi tip, cu evidenta si directa consecinta a afectarii securitatii relatiilor sociale normale din comunitate, starea de pericol concreta, fiind benefica securitatii sociale, izolarea acestuia de mediul normal social.
Instanta apreciaza ca prin comportamentul infractional, atat cel actual, cat si raportat la istoricul sau, perspectivele de reintegrare sociala ale inculpatului N O sunt reduse, avand in vedere perseverenta inculpatului in comiterea de infractiuni de la o varsta frageda, insusirea deprinderilor de a obtine bani si bunuri in mod facil, fiind aspecte care ar putea reitera comportamentul infractional, nivelul redus de constientizare a implicatiilor juridice ale comportamentului acestora , fac dificila asimilarea unor valori prosociale si adoptarea unui comportament dezirabil social.
Comportamentul inculpatului indica o specializare din partea faptuitorului , o persistenta in savarsirea unui anumit gen de infractiuni, nicidecum nu se poate retine ca a fost un incident nefericit in viata inculpatului , ca este o exceptie de la regula ce indica un comportament prosocial.
Sustragerea de bunuri a devenit pentru inculpat un mod de viata, de castig material in mod facil si ilegal , de procurare a mijloacelor de trai in mod constant ilicit.
Avand in vederea predispozitia constanta a inculpatului de a savarsi fapte penale de natura celor pentru care este judecata in prezenta cauza, instanta apreciaza ca aceasta dovedeste prin comportamentul sau un pericol social sporit si nu a dat dovada de indreptare, aspect care urmeaza sa se reflecte in pedepsele aplicate.
Perseverenta inculpatului care, desi pus in libertate conditionata, a comis din nou, cu intentie o infractiune de violenta, indica faptul ca acesta este un pericol ca lasat in libertate, sa poata comite din nou infractiuni asemanatoare.
Aceasta atesta faptul ca inculpatul a devenit un infractor de obicei, specializat in comiterea de infractiuni indreptate impotriva relatiilor sociale care protejeaza posesia si folosinta bunurilor mobile, la fel ca si infractiunea de talharie
Perseverenta infractionala a acestuia este generata de faptul ca nu are loc de munca, astfel incat nu isi poate asigura conditii minime de trai. Totodata, inculpatul, prin frecventa comiterii unor astfel de infractiuni creeaza in randul opiniei publice un sentiment de insecuritate. .
Valoarea economica a bunurilor sustrase va fi avuta in vedere ca un element important la individualizarea pedepselor, in sensul ca pedeapsa aplicata sa constituie un tratament sanctionator adecvat si suficient, iar recuperarea partiala a prejudiciilor nu s-a produs prin concursul comportamentului diligent si staruitor al inculpatului, ci prin interventia organelor de politie , prejudiciul fiind recuperat partial prin restituire in natura ca efect al interventiei autoritatilor, si nu prin staruinta depusa de infractor pentru inlaturarea rezultatului infractiunii sau de reparare a pagubei pricinuite , valoare care fara a fi derizorie, va fi avuta in vedere ca un element important la individualizarea pedepselor, in sensul ca pedeapsa aplicata sa constituie un tratament sanctionator adecvat si suficient.
Fata de modalitatea de savarsire a faptelor, gravitatea acestora , curajul infractional, de a actiona in modalitatea violenta descrisa mai sus, care dovedesc din partea inculpatului , o preocupare si un curaj infractional, instanta apreciaza ca scopul de prevenire si reeducare poate fi atins prin aplicarea unei pedepse de o Dta proportionala cu gravitatea faptei, doar prin aplicarea pedepsei inchisorii.
Instanta apreciaza ca pericolul social concret al faptelor savarsite de inculpat este sporit, fiind necesara aplicarea unei pedepse mai aspre , si este necesara aplicarea unui pedepse care sa-si atinga scopul de reeducare , pedeapsa care sa asigure si siguranta cetatenilor in forta ocrotitoare a legii, dar si in exemplul moral in sensul ca o pedeapsa eficienta si proportionala cu gravitatea faptelor, descurajeaza un comportament violent impotriva persoanei in scopul sustragerii de bunuri, descurajeaza obtinerea de venituri in mod ilicit , sanctionand aceste manifestari in mod corespunzator., fiind benefica izolarea de societate a inculpatului N O prin aplicarea pedepsi inchisorii cu executare efectiva.
Executarea pedepsei in regim de detentie este singura in masura sa realizeze scopul educativ si de exemplaritate al acestuia, precum si indreptarea atitudinii inculpatului fata de comiterea de infractiuni, dar si o constrangere corespunzatoare incalcarii legii penale.
Instanta va pronunta condamnarea inculpatului N O la pedeapsa inchisorii, acesta beneficiind cu privire la pedeapsa ce va fi aplicata de instanta, de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege, in cazul pedepsei inchisorii, ca efect al aplicarii art. 3201 alin. 7 Cod procedura penala, avand in vedere ca sunt aplicabile dispozitiile judecatii in cazul recunoasterii vinovatiei, urmand ca Dta acesteia sa fie de – 3 (trei) ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. d, e, g Cod penal , cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal impotriva partii vatamate C R , – 5 (cinci) ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de talharie prev. de art. 211 alin. 1 , alin. 2 lit. c , alin. 2 1 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal in dauna partii vatamate M F, – 3 (trei) ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. g, i Cod penal , cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal impotriva partii vatamate P A .
In temeiul art. 33 lit. a Cod penal va constata ca faptele savarsite sunt in concurs real si in temeiul art. 34 lit. b Cod penal va contopi toate pedepsele in pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani .
Inculpatul a savarsit prezenta infractiunile pentru care este judecat in prezenta cauza in perioada liberarii conditionate.
Acesta nu a realizat clementa de care a beneficiat prin liberarea sa din penitenciar si nu a dat nici un semn ca ar intentiona sa-si corecteze comportamentul in societate, perseverand in activitatea infractionala.
Avand in vederea predispozitia constanta a inculpatului N O de a savarsi fapte penale de natura celei pentru care este judecat in prezenta cauza, instanta apreciaza ca inculpatul dovedeste prin comportamentul sau un pericol social sporit si nu a dat dovada de indreptare, pentru a beneficia de clementa liberarii conditionate cu privire la restul de pedeapsa din condamnarea anterioara , in al carei interval de rest neexecutat ca efect al liberarii conditionate, inculpatul a savarsit fapta pentru care este judecat in prezenta cauza, in stare de recidiva postcondamnatorie prev. de art. 37 lit. a Cod penal.
In consecinta, in temeiul art. 61 Cod penal , instanta va revoca liberarea conditionata a restului de 511 zile ramas de executat , din pedeapsa rezultanta de 5 ani inchisoare aplicata prin Sentinta penala nr. X din 06.10.2009 pronuntata de Judecatoria B.
Va contopi pedeapsa rezultanta de 5 ani inchisoare, stabilita pentru infractiunile cu privire la care a fost condamnat prin prezenta hotarare, cu restul de pedeapsa de 511 zile inchisoare ce a mai ramas de executat din pedeapsa anterioara aplicata prin sentinta mai sus mentionata , in pedeapsa cea mai grea de 5 ( cinci) ani inchisoare.
Pe Dta prevazuta de art. 71 Cod penal instanta va interzice inculpatelor exercitarea drepturilor prevazuta de art. 64 lit. a teza a II-a si b Cod penal, incepand cu data ramanerii definitive a hotararii.
Instanta nu va interzice inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza I Cod Penal , desi art. 71 reglementeaza obligatia instantei de a interzice drepturile prevazute de art. 64 lit. a-c Cod Penal.
Interzicerea dreptului de a vota contravine art. 3 din Protocolul nr. 1 al Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale , astfel cum a statuat CEDO prin Hot. din 30.03.2004 privind cauza Hirst contra Marii Britanii.
In motivarea acestei hotarari s-a retinut ca indiferent de Dta pedepsei si de natura infractiunii care a atras-o, nu se justifica excluderea celor condamnati din campul persoanelor cu drept de vot neexistand nicio legatura intre interdictia votului si scopul pedepsei , de a preveni savarsirea de noi infractiuni si de a asigura re-insertia sociala a infractorului.
De asemenea , instanta nu va interzice nici exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit.c Cod penal, deoarece inculpatul nu s-au folosit de o profesie sau activitate in comiterea infractiunii , astfel ca nu se justifica interzicerea drepturilor prev. de lit. c.
Cu privire la masurile preventive dispuse impotriva inculpatului:
Prin ordonanta din data de 25.07.2013, inculpatul N O a fost retinut pentru 24 ore, incepand cu data de 25.07.2013, ora 21.30, pana la data de 26.07.2013, ora 16.30.
Prin Incheierea de sedinta nr. 42 din data de 26.07.2013, pronuntata in dosarul nr. 3691/189/2013 de catre Judecatoria B, s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului N O pe o perioada de 29 zile, de la data de 26.07.2013, pana la data de 23.08.2013, inclusiv.
La primirea dosarului la instanta, ca urmare a inregistrarii rechizitoriului prin care inculpatul, in stare de arest au fost trimis in judecata in prezenta cauza, instanta din oficiu, in temeiul art. 300 1 Cod procedura penala a verificat legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive, pe care a mentinut-o prin incheiere , masura verificata si mentinuta pe tot parcursul judecarii cauzei, conform dispozitiilor legale , respectiv art. 300 2 raportat la art. 160 b alin. 1 si 3 Cod procedura penala, masura care a fost prelungita si mentinuta si pe parcursul judecarii cauzei, inculpatul fiind cercetat in stare de detentie.
Ca o consecinta a condamnarii inculpatului la pedeapsa inchisorii, in baza art. 88 Cod penal va deduce din pedeapsa perioada retinerii si arestarii preventiv a inculpatului X O de la 25.07.2013 – la zi si in baza art. 350 Cod procedura penala mentine starea de arest a inculpatului X O.
Cu privire la latura civila, in faza de judecata:
O parte din prejudicii au fost recuperate asa cum s-a aratat mai sus, o parte nu au fost recuperate, partile vatamate declarand ca solicita sa fie despagubite, cu exceptia partii vatamate M F care desi nu a recuperat intreg prejudiciul nu a dorit sa se constituie parte civila.
Sunt indeplinite conditiile raspunderii civile conform art. 346 Cod procedura penala raportat la art. 998 Cod Civil- art. 1357 ( Legea nr. 287 din 2009 privind Codul Civil ) , fiind stabilita , dovedira, legatura de cauzalitate dintre prejudiciu, faptuitor si actiunea culpabila a acestuia, cu privire la prejudiciile produse partilor vatamate prin faptele talharie si furt.
In temeiul art. 14 si 346 Cod procedura penala raportat la art. 998 Cod civil instanta apreciaza ca cererile partilor civile sunt intemeiate si dovedite , urmand a fi admise.
In consecinta, instanta :
Va admite actiunea civila formulata prin reprezentant legal C M de partea vatamata C R ,
Va obliga pe inculpatul X O sa plateasca partii civile C R suma de 100 lei reprezentand despagubiri.
Va lua act ca partile vatamate M F si P A nu se constituie parti civile.
Va constata recuperat prejudiciul in valoare de 95 lei produs partii vatamate P A.
Va constata nerecuperat prejudiciul in valoare de 10 lei produs partii vatamate M F.
In temeiul art. 118 lit. e Cod penal va confisca de la inculpatul X O suma de 10 lei, reprezentand prejudicial nerecuperat in valoare de 10 lei produs partii vatamate M F.
Prin Legea nr. 76 din 8 aprilie 2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare a fost infiintat acest sistem national de date pentru cearea cadrului legal intern aplicarii Deciziei nr. 2008/6 15/JAI a Consiliului Uniunii Europene din 23 iunie 2008 privins intensificarea cooperarii transfrontaliere.
Scopul acestui sistem este potrivit art. 1… “constituirea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, denumit in continuare S.N.D.G.J., pentru prevenirea si combaterea unor categorii de infractiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, in special dreptului la viata si la integritate fizica si psihica, precum si pentru identificarea cadavrelor cu identitate necunoscuta, a persoanelor disparute sau a persoanelor decedate in urma catastrofelor naturale, a accidentelor in masa, a infractiunilor de omor sau a actelor de terorism.”
Art. 3 mentioneaza ca infractiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice in vederea introducerii profilelor genetice in S.N.D.G.J. sunt prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta lege, printer care este prevazuta si infractiunea de talharie dedusa judecatii in prezenta cauza.
Astfel, in temeiul art. 4 lit. b, art. 5 alin. 1 si art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare va obliga pe inculpat la prelevarea de probe biologice in vederea introducerii profilului genetic in S.N.D.G.J.
Inculpatul va fi informat ca probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obtinerea si stocarea in S.N.D.G.J. a profilului genetic.
Ca o consecinta a condamnarii inculpatului si a obligarii la repararea pagubei, in temeiul art. 189 si art. 191 alin. 1 Cod procedura penala va obliga pe inculpatul X O sa plateasca statului cheltuieli judiciare din care onorariu avocat din oficiu pentru inculpat in faza de judecata si onorarii avocat din oficiu pentru inculpat in faza de urmarire penala, va fi platit Baroului V din fondurile Ministerului Justitiei .
