– art.299 alin.1 si art.282 alin.2 din Codul de procedura civila
In conformitate cu prevederile art.299 al.1 Cod procedura civila, pot forma obiect al recursului numai hotarârile date fara drept de apel, cele date în apel, precum si în conditiile prevazute de lege, hotarârile altor organe cu activitate jurisdictionala, dispozitiile art.282 al.2 fiind aplicabile în mod corespunzator.
Prin urmare raportat la aceasta trimitere realizata de textul de prima referinta, în ceea ce priveste recursul, încheierile premergatoare pot fi atacate cu recurs numai odata cu fondul, afara de cazul în care prin ele s-a întrerupt cursul judecatii.
Prin urmare raportat la aceasta trimitere realizata de textul de prima referinta, în ceea ce priveste recursul, încheierile premergatoare pot fi atacate cu recurs numai odata cu fondul, afara de cazul în care prin ele s-a întrerupt cursul judecatii.
În speta, prin încheierea atacata s-a examinat numai regularitatea formala a sesizarii Sectiei de Administrativ si Fiscal, prin prisma competentei functionale a acesteia, dispunându-se scoaterea cauzei de pe rol si înaintarea ei, Sectiei a VIII-a Litigii de si asigurari sociale in cadrul aceleiasi instante – Tribunalul Bucuresti.
Solutia astfel adoptata nu echivaleaza cu o dezinvestire a instantei prin declinarea competentei, pentru a putea fi atacata în conditiile art.158 alin.3 Cod procedura civila, întrucât necompetenta nu poate viza decât instantele, ca entitati juridice de sine statatoare, iar nu structurile interne ale acestora.
Solutia astfel adoptata nu echivaleaza cu o dezinvestire a instantei prin declinarea competentei, pentru a putea fi atacata în conditiile art.158 alin.3 Cod procedura civila, întrucât necompetenta nu poate viza decât instantele, ca entitati juridice de sine statatoare, iar nu structurile interne ale acestora.
Retinând asadar ca încheierea în discutie are caracterul unei încheieri premergatoare, atacabila numai odata cu fondul în conditiile art.316 coroborate cu art.299 si art.282 al.2 Cod procedura civila, Curtea va respinge recursul declarat împotriva acesteia, ca inadmisibil.
Retinând asadar ca încheierea în discutie are caracterul unei încheieri premergatoare, atacabila numai odata cu fondul în conditiile art.316 coroborate cu art.299 si art.282 al.2 Cod procedura civila, Curtea va respinge recursul declarat împotriva acesteia, ca inadmisibil.
(CURTEA DE APEL BUCURESTI – SECTIA A VIII A CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL, DECIZIA CIVILA NR.430/15.02.2010)
Deliberând asupra recursului de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti – Sectia a IX-a Contencios Administrativ si Fiscal sub nr.33473/3/2009, astfel cum a fost precizata, reclamantul R. N. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti, obligarea pârâtei la repararea prejudiciului cauzat ca urmare a refuzului de a pune în decizia civila nr.2755/R/30.06.2008 emisa de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VII-a Civila si pentru conflicte de munca, actualizat cu rata inflatiei pâna la data efectuarii platii.
În motivarea cererii de chemare în judecata, reclamantul a învederat instantei ca pârâta refuza achitarea drepturilor banesti rezultate din actualizarea pensiei de serviciu, recunoscute prin decizia anterior mentionata, ceea ce îl prejudiciaza.
Tribunalul Bucuresti – Sectia a IX-a Contencios Administrativ si Fiscal, prin încheierea de sedinta din data de 16.10.2009 a admis exceptia necompetentei functionale, a dispus scoaterea cauzei de pe rol si înaintarea dosarului spre solutionare Sectiei a VIII-a Litigii de munca si asigurari sociale.
Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut ca având în vedere ca raportul juridic dedus judecatii este unul specific de asigurari sociale, reglementat de Legea nr.19/2000, iar în conformitate cu dispozitiile art.154 din aceasta lege, litigiile ce au ca obiect distributiile de asigurari sociale sunt de competenta în prima instanta a completelor specializate în acest sens din cadrul tribunalelor.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a formulat recurs reclamantul R. N., criticând-o ca nelegala si netemeinica, sustinând în esenta ca instanta de contencios administrativ a interpretat gresit actul juridic dedus judecatii – art.304 pct.8 Cod procedura civila.
A sustinut recurentul ca prin cererea de chemare în judecata a pârâtei Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti nu este în fapt o contestatie la Decizia nr.1445886/25.06.2009 de actualizare a pensiei de serviciu, ci repararea prejudiciului – actualizat în raport cu rata inflatiei – ce i-a fost provocat prin atitudini, procedee, mijloace nelegale care nu se regasesc în decizia de actualizare a pensie, dar au fost folosite în nota de diferente.
Considera recurentul ca instanta de contencios administrativ si fiscal a facut o aplicare gresita a dispozitiilor art.1 al.2, art.2 al.2 si art.8 al.1 din Legea nr.554/2004 si solicita casarea hotarârii si trimiterea dosarului la aceeasi instanta – Sectia a IX-a Contencios Administrativ si Fiscal.
La termenul de judecata din 15.02.2010, în considerarea dispozitiilor art.316 coroborate cu art.298 si 136 Cod procedura civila, instanta a invocat din oficiu, exceptia inadmisibilitatii recursului, exceptie pusa în discutia partilor la acelasi termen.
Pronuntându-se asupra acestei exceptii, în conditiile art.137 Cod procedura civila, Curtea constata ca este întemeiata.
Astfel, în conformitate cu prevederile art.299 al.1 Cod procedura civila, pot forma obiect al recursului numai hotarârile date fara drept de apel, cele date în apel, precum si în conditiile prevazute de lege, hotarârile altor organe cu activitate jurisdictionala, dispozitiile art.282 al.2 fiind aplicabile în mod corespunzator.
În speta, prin încheierea atacata s-a examinat numai regularitatea formala a sesizarii Sectiei de Contencios Administrativ si Fiscal, prin prisma competentei functionale a acesteia, dispunându-se scoaterea cauzei de pe rol si înaintarea ei, Sectiei a VIII-a Litigii de munca si asigurari sociale in cadrul aceleiasi instante – Tribunalul Bucuresti.
