Anularea înscrierii incidentului bancar în Centrala Incidentelor de Plăţi este de competenţa judecătoriei, ca instanţă de executare, instrumentele de plată având valoare de titlu executoriu.
Secţia comercială şi de administrativ, Sentinţa nr. 41 din 15 noiembrie 2006
Prin cererea înregistrată sub nr. 5810/2006 la Judecătoria Bacău, reclamanta SC B.D.P. SRL a chemat în judecată pârâtele SC S.I. SRL și Banca de Credit și Dezvoltare Romexterra SA, Sucursala Bacău, ca prin hotărâre judecătorească să se dispună anularea înscrierii în Centrala Incidentelor de Plată a incidentului bancar de plată nr. 866468/23 august 2005 privind fila CEC barat emisă la Bacău în data de 19 august 2005 pentru suma de 2279,80 RON;
Prin sentința civilă nr. 3956 din 15 iunie 2006, s-a admis excepția necompetenței materiale și s-a declinat competența în favoarea Tribunalului Bacău, secția comercială, invocându-se art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ.
Tribunalul Bacău învestit cu soluționarea cauzei, prin sentința civilă nr. 811 din 2 octombrie 2006, a admis excepția necompetenței materiale în temeiul art. 158 C. proc. civ., a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Bacău și a dispus trimiterea dosarului la Curtea de Apel Bacău pentru soluționarea conflictului negativ de competență.
Analizând sentința pronunțată de Judecătoria Bacău, sentința Tribunalului Bacău, precum și cererea reclamantei, instanța – Curtea de Apel Bacău – reține că O.G. nr. 11/1993, aprobată și modificată prin Legea nr. 83/1994 stabilește în mod expres competența de soluționare a acțiunilor privind CEC, Biletul la Ordin și Cambia în favoarea judecătoriei.
Așa cum a reținut și Tribunalul Bacău aceste instrumente de plată au valoare de titluri executorii, competența revenind judecătoriei ca instanță de executare.
Comentariu:
Considerăm că, în speță, altele sunt argumentele care justifică soluția pronunțată, argumente care au în vedere natura juridică a actului contestat.
Astfel, în cauză nu se pune în discuție instrumentul de plată ci măsura luată de instituțiile bancare, de a înregistra la Centrala incidentelor de plată(CIP), incidentul de plată.
Potrivit Regulamentului nr. 1/2001 emis de B.N.R., incidentul de plată constă în neîndeplinirea întocmai și la timp a obligațiilor participanților, înaintea sau în timpul procesului de decontare a instrumentului, obligații rezultate prin efectul legii și/sau al contractului care le reglementează, a căror neîndeplinire este adusă la cunoștință CIP de către persoanele declarante, pentru apărarea interesului public.
CIP este, potrivit art. 1 din Regulamentului nr. 1/2001, un centru de intermediere care gestionează informația specifică incidentelor de plăți, pentru interesul public, inclusiv pentru scopurile utilizatorilor.
înscrierea incidentului de plată la CIP constituie o obligație a persoanelor declarante așa cum sunt ele definite prin art. 3 alin. (1) din Regulament și nu poate fi asimilat unui act de silită și nici a unui act sau fapt de comerț. De asemenea, atât raportul juridic de drept cambial cât și cel fundamental rămân în afara sferei de reglementare a instituției juridice a înscrierii incidentului de plăți, competența materială neputând fi determinată nici în raport de acestea.
Pe de altă parte, chiar dacă înscrierea incidentelor de plăți la CIP corespunde unui interes public (art. 1 din Regulament), iar centrala este constituită în cadrul Băncii Naționale a României, înscrierea incidentului de plata nu poate fi asimilată unui act administrativ, față de dispozițiile art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004 și astfel aceasta nu poate fi contestată pe calea contenciosului administrativ.
în consecință, competența de soluționare în primă instanță a cauzei revine judecătoriei în baza dispozițiilor art. 1 pct. 1 C. proc. civ., judecătoria având plenitudine de competență.
(Judecător Vasilică Pintea)
