Conform art. 167 din Legea nr. 84/1995, municipiul are obligaţia de a asigura finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar, fiind ordonator principal de credite şi în această calitate asigură fondurile băneşti, obligaţia acestuia avându-şi izvorul în lege.
Secţia comercială, administrativ şi fiscal, Decizia nr. 478 din 27 martie 2008
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava – secția comercială, de contencios administrativ și fiscal și înregistrată sub nr. 5951/86 din 27.09.2007, reclamanta SC A. SA Suceava în contradictoriu cu pârâții C.N. „Ștefan cel Mare” Suceava și M.S. – prin Primar a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții să-i plătească suma de 16.886,71 lei reprezentând dobânzi, penalități și majorări de întârziere.
în motivarea cererii, reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâtul C.N. „Ștefan cel Mare” din Suceava, contractul de prestări servicii nr. 1084 din 21.02.2002 și contractul de prestare a serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare nr. 11 din 25.02.2005 prin care reclamanta se obliga să asigure prim-pârâtului, conform termenilor contractuali, alimentarea cu apă potabilă și servicii de canalizare, încasând în schimb contravaloarea serviciilor prestate.
Pentru serviciile prestate, reclamanta a emis facturi a căror plată trebuia efectuată în 30 zile de la data emiterii facturii, în conformitate cu dispozițiile art. 25 pct. 1 din Legea nr. 326/2001, precum și art. 16 al contractului nr. 11/2005 și art. 20 alin. (2) al contractului nr. 1084/2002.
Pe parcursul derulării celor două contracte, prim-pârâtul a achitat cu întârziere mai multe facturi reprezentând contravaloarea serviciilor prestate, acest lucru atrăgând calculul de majorări. Facturile a căror contravaloare a fost achitată cu întârziere de către prim-pârât stau la baza calculului facturilor de dobânzi și penalități ce fac obiectul prezentului litigiu, fiind în prezent achitate în totalitate, rămânând de achitat doar facturile reprezentând contravaloarea dobânzilor și penalităților.
S-a mai învederat instanței că aceste facturi au fost acceptate de către pârât, modul de calcul, cât și cuantumul acestora nefiind contestate.
în subsidiar, în cazul în care nu se vor reține argumentele prezentate și prim-pârâtul nu va fi obligat la plata sumei de 16.886,71 lei cu titlul de dobânzi, penalități și majorări de întârziere, solicită să se pronunțe o hotărâre prin care să fie obligat M.S. – prin Primar la plata acestei sume cu titlul de prejudiciu, conform răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 998 C.civ.
Articolul 167 din Legea nr. 84/1995 prevede în sarcina Primăriei municipiului Suceava obligația de a asigura finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat. Această obligație a existat de-a lungul timpului indiferent de modificările pe care le-a suferit acest act normativ, Primăria municipiului Suceava având calitatea de ordonator principal de credite, iar C.N. „Ștefan cel Mare” Suceava, calitatea de ordonator terțiar de credite.
Obligația ce incumbă M.S. – prin Primar este prevăzută și de O.U.G. nr. 32/2001 aprobată prin Legea nr. 374/2001 potrivit căreia începând cu anul 2001-2002 finanțarea învățământului preuniversitar se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază teritorială își desfășoară activitatea.
Pârâtul M.S. – prin primar, prin întâmpinare a invocat lipsa calității sale procesuale pasive.
Tribunalul Suceava – secția comercială, de contencios administrativ și fiscal prin sentința nr. 3292 din 13.12.2007 a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M.S. – prin primar, a admis acțiunea promovată de reclamantă și a obligat pe pârâți în solidar să plătească reclamantei suma de 16.996,71 lei reprezentând dobânzi, penalități și majorări de întârziere, precum și suma de 1.101,46 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii civile contractuale și că în conformitate cu art. 969 C.civ. prim-pârâtul C.N. „Ștefan cel Mare” Suceava trebuie să plătească reclamantei penalitățile de întârziere solicitate de aceasta.
A mai reținut prima instanță că în cauză sunt întrunite și condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 998 și urm. C.civ., astfel că în cauză este antrenată și răspunderea secund-pârâtei.
împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul M.S. – prin primar care a criticat sentința ca fiind nelegală și netemeinică, în esență susținând că în cauză nu există o răspundere solidară, prima instanță dând o interpretare greșită dispozițiilor referitoare la obligațiile în solidar și obligând nelegal municipalitatea să achite penalitățile solicitate de reclamantă.
Din considerentele sentinței recurate, rezultă până la evidență că prima instanță a reținut că în cauză este atrasă răspunderea civilă delictuală prevăzută de art. 998 și urm. C.civ., prin aceea că secund-pârâtul, M.S. nu și-a îndeplinit obligația legală izvorâtă din calitatea de ordonator de credite, și anume de a asigura finanțarea C.N. „Ștefan cel Mare”, finanțare care trebuie asigurată în termen, astfel ca unitatea școlară la rândul ei să efectueze în termen plățile către unitatea prestatoare de servicii.
Nu a putut fi reținută apărarea formulată de secund-pârâtă, dispozițiile art. 13 alin. (1) din O.G. nr. 32/2001, și anume că M.S., în calitate de ordonator principal de credite, are o obligație expresă, unilaterală, doar față de terțele persoane cu care acestea ar încheia contracte.
în practică s-a statuat, de altfel, că fapta ilicită a unui terț care face ca una din părți să nu-și îndeplinească obligațiile rezultate din contract atrage răspunderea delictuală a acesteia față de creditorul respectivei obligații.
în fine, nici susținerea formulată de recurentă, și anume că dispozițiile art. 13 din O.G. nr. 32/2001 nu prevăd nici un termen pentru executarea obligației de finanțare a învățământului preuniversitar de stat, nu a fost reținută, și aceasta deoarece, potrivit dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 326/2001 a serviciilor publice de gospodărire comunală, în vigoare în perioada când s-au derulat raporturile comerciale dintre părți, persoanele fizice și juridice beneficiare ale serviciilor de gospodărire comunală sunt obligate să achite contravaloarea facturilor reprezentând serviciile prestate în termen de 30 zile de la data emiterii facturii.
Evident, M.S.- prin primar, are obligația legală, să asigure fondurile bănești, în calitate de ordonator principal de credite, în timp util pentru ca beneficiarul serviciilor, C.N. „Ștefan cel Mare” la rândul său, să achite contravaloarea facturilor în termen de 30 zile de la data emiterii facturii.
Or, această obligație legală nu a fost îndeplinită de către secund-pârâtul M.S.
în acest context, instanța a apreciat că sentința primei instanțe este temeinică și legală, motiv pentru care în temeiul art. 304 pct. 9 și art. 3041 raportat la art. 312 alin. (1) C.proc.civ. a respins ca nefondat recursul declarat de secund-pârâtul M.S. – prin primar.
