ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Civilă mixtă
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 810/2008-
Ședința publică din 15.05.2008
PREȘEDINTE: Trif Doina
JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia
JUDECĂTOR 3: Stan Aurelia
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimata contestatoare cu domiciliul în comuna, sat, nr. 215, județul B, împotriva sentinței civile nr. 6/LM din 09.01.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect contestație împotriva decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, prezentul recurs este scutit de la plata taxei judiciare de timbru, s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de 07.04.2008, întâmpinare formulată de intimata contestatoare, precum și faptul că, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților conform dispozițiilor art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă, după care:
Instanța consideră cauza lămurită și rămâne în pronunțare asupra acesteia.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND,
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 6/LM din 09.01.2008, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Bihora admis contestația formulată de contestatoarea din oraș – sat nr.215 jud. B în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii B din O- și în consecință:
A dispus anularea deciziei nr.31825/06.09.2007 emisă de intimată pe seama contestatoarei și a obligat intimata să recalculeze pensia acesteia, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începînd cu data de 01.09.2005, sens în care va emite o nouă decizie de pensionare, în favoarea contestatoarei.
Nu au fost acordate cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Contestatoarea a fost înscrisă la de urmaș în baza deciziei nr. 31825/20.04.1994, în baza Legii 3/1977. În urma recalculării drepturilor de prin decizia nr. 31825/06.09.2007 intimata a ținut cont la stabilirea punctajului mediu anual de un stagiu complet de cotizare de 25 de ani.
Referitor la legea aplicabilă, instanța a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și a adapta cazurilor particulare. În speță, instanța va identifica legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.
Așadar, instanța a constatat că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al contestatoarei era Legea nr. 3/1977. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin.1 din HG1550/2004 care prevede că: “Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază [.] ” ar trebui să concluzionăm că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 25 de ani. astfel de concluzie este însă cu desăvârșire eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai sus. de care facem vorbire se regăsesc în nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, care prevede în mod explicit “la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie”. Or, având în vedere acest principiu, având în vedere, pe de-o parte că nr.OUG4/2005 este ulterioară HG1550/2004 și pe de altă parte, că ordonanța aprobată prin Lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, se impune să concluzionăm că prevederile art. 2 alin.2 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.
Așa cum s-a arătat deja, judecătorul trebuie, în primul rând, să cerceteze care a fost intenția reală a legiuitorului. Astfel, din OUG4/2005 aprobată prin legea 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu. Or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.
În lumina acestei interpretări, instanța a apreciat că prevederile Legii 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie. Art. 43 alin.1 din Legea 19/2000 prevede că asigurații care si-au desfășurat activitatea in locurile de prevăzute la art. 20 lit. a) si care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în aceste condiții beneficiază de pensie pentru limita de vârsta începând cu vârsta de 45 de ani.
Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, instanța constatând că, din datele privitoare la activitatea în munca a soțului contestatoarei aflat la dosarul cauzei (adeverința nr.3528/26.09.2007 emisă de COMPANIA NAȚIONALĂ A SUCURSALA B) rezultă că acesta a desfășurat pe o perioadă mai mare de 20 de ani in subteran, în temeiul art. 20 alin.1 lit. a și art.43 alin. 1din legea 19/2000 precum și art. 2 alin.1 din HG. 1550/2004 coroborat cu prevederile OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, a admis contestația și a dispus anularea deciziei nr. 31825/06.09.2007 și a obligat intimata să recalculeze pensia stabilită pe seama contestatoarei prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 de ani, sens în care a obligat intimata să emită o noua decizie de pensionare, cu acordarea drepturilor astfel stabilite de la data de 01.02.2005.
S-a constatat că nu s-au solicitat de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de plata taxelor de timbru, a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
Prin motivele de recurs s-a invocat că soțul reclamantei a fost înscris la pensie pentru invaliditate în baza Legii nr. 27/1966, s-au recalculat drepturile în baza HG nr. 1550/2004, instanța fiind în eroare referitor la interpretarea art. 2 alin. 1 din HG nr. 1550/2004. Articolele din Legea nr. 19/2000 la care a făcut trimitere instanța se referă strict la persoanele pensionate în baza acesteia și nu este vorba de stagiul complet de cotizare la care face trimitere art. 2 alin. 1 și 3 din normele aprobate prin HG nr. 1550/2004.
La stabilirea punctajului s- respectat art. 2 alin. 1 din HG nr. 1550/2004, iar Legea nr. 27/1966 prevedea un stagiu de 25 ani fiind normal ca la evaluare acesta să fie luat în calcul, orice comparație cu Legea nr. 19/2000 este irelevantă. Nu se poate vorbi de discriminări între categoria din care a făcut parte reclamantul și cei pensionați în baza altor acte normative, nu este contrar principiului egalității în drepturi.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 304 pct. 8, 9 Cod procedură civilă, HG nr. 1550/2004, Legea nr. 3/1977, Legea nr. 19/2000.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata a solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată invocând că soțul său a lucrat în grupa I de muncă.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
intimatei i s-a deschis dreptul la pensie în baza Legii nr. 27/1966 pentru invaliditate, transformat în pensie pentru limită de vârstă în baza Legii nr. 3/1977, dar în ideea echității s-a adoptat OUG nr. 4/2005 ce consacră principiul – la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie. Chiar Legea nr. 3/1977 stabilea drepturi speciale în sensul reducerii vârstei de pensionare pentru cei ce au lucrat în condiții speciale de muncă, iar art. 43 din Legea nr. 19/2000 prevede expres că pentru astfel de situații, punctajul mediu anual se stabilește prin luarea în considerare a stagiilor precizate de acest articol, conform art. 77 din Legea nr. 19/2000, criticile aduse în acest sens fiind nefondate.
Art. 2 din OUG nr. 4/2005 prevede expres faptul că, modul de calcul se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și că, cuantumul fiecărei pensii se stabilește cu respectarea Legii nr. 19/2000, aspect față de care, corect instanța de fond a concluzionat că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 20, 43, 77 din Legea nr. 19/2000, altfel s-ar aduce atingere chiar principiului enunțat.
OUG nr. 4/2005 este un act normativ ulterior HG nr. 1550/2004, aprobată prin Legea nr. 78/2006, are o forță superioară din punct de vedere juridic, astfel că, excepțiile prevăzute de la aplicarea principiului enunțat pentru cei pensionați în intervalul 1 iulie 1977 – 31.03.2001, sunt neavenite. A accepta punctul de vedere al intimatei, ar însemna o aplicare discriminatorie, stabilirea pensiei diferențiat în funcție de anul ieșirii la pensie. Chiar art. 2 alin. 3 din Normele de Aplicare ale HG nr. 1550/2004 prevede faptul că numărul de puncte rezultat în perioada de cotizare, se împarte la numărul de ani ce reprezintă stagiul complet de cotizare, nu la cel efectiv realizat.
Soțul intimatei, anterior pensionării, a lucrat în condiții deosebite de muncă, grupa I, mai mult de 20 ani, situație în care, chiar Legea nr. 3/1977 stabilea drepturi speciale referitor la reducerea vârstei de pensionare, iar art. 43 din Legea nr. 19/2000 prevede expres că pentru astfel de situații, un stagiu de cel puțin 20 ani în grupa I, punctajul mediu anual se stabilește prin luarea în considerare a stagiilor prevăzute de acest articol, conform și art. 77 din Legea nr. 19/2000, aspect ce nu conduce la o aplicare greșită a legii ci dimpotrivă, criticile fiind nefondate.
Față de cele expuse, nefiind incidente dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, instanța de recurs, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul urmând a menține în întregime sentința recurată ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimata contestatoare cu domiciliul în comuna, sat, nr. 215, județul B, împotriva sentinței civile nr. 6/LM din 09.01.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 15.05.2008.
Președinte Judecător Judecător Grefier
– – – – – –
– redactat decizie în concept – judecător – – – – 27.05.2008
– judecător fond – -,
– dact. gref. – 27.05.2008 – 2 ex.
