ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
-SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ-
Dosar nr-
Complet II recurs
DECIZIA CIVILĂ NR. 481/R/2008
Ședința publică din 26 martie 2008
PREȘEDINTE: Dana Cigan JUDECĂTOR 2: Maria Galeș
JUDECĂTOR 3: Elena Bocșe
Judecător: – –
Grefier: – –
Pe rol, soluționarea recursului civil declarat de recurentul contestator, domiciliat în nr. 86, județul B în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B împotriva sentinței civile nr. 795/LM din 23 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor; având ca obiect: recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatorul, lipsă intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, la dosar a parvenit prin Serviciul Registratură la data de 5 februarie 2008 întâmpinare, la data de 19 martie 2008 răspuns la întâmpinare formulată de contestator,după care:
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Recurentul contestator solicită admiterea recursului, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 795/LM din 23 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihors -a respins contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B.
Din considerentele sentinței se reține că prin contestația formulată, contestatorul a solicitat anularea deciziei de pensionare emisă pe seama sa, întrucât nu s-a ținut cont la stabilirea drepturilor de de un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, întrucât și-a desfășurat activitatea în subteran.
Din buletinul de calcul care a stat la baza emiterii deciziei de pensionare, rezultă că reclamantul a desfășurat activitate în subteran o perioadă de 14 ani 7 luni și 2 zile, neîndeplinind astfel condițiile prevăzute de art.43 alin.1 din Legea 19/2000 coroborate cu art.77 alin.2 din Legea 19/2000, pentru luarea în considerare a stagiului de cotizare de 20 de ani.
Pentru aceste considerente și văzând în drept și dispozițiile art.43, 20 și 77 din Legea 19/2000, instanța a respins ca nefondată, contestația formulată și a menținut ca legală și temeinică, decizia de pensionare emisă pe seama contestatorului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul, solicitând instanței admiterea recursului și modificarea sentinței apelate în sensul admiterii contestației, anulării deciziei de și obligării intimatei la recalcularea pensiei cu stagiul de cotizare de 20 sau de 25, în loc de 30 de ani.
În motivarea recursului critică sentința ca fiind nelegală și netemeinică bazată pe aprecierea eronată a probelor administrate cu privire la vechimea sa în muncă și pe interpretarea greșită a dispozițiilor legale aplicabile, respectiv a prevederilor HG nr. 1550/2004 și OUG nr. 4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005, precum și ale HG 267/1990.
În drept invocă dispozițiile art. 304 ind 1 cod procedură civilă.
Ulterior, prin precizarea depusă la dosar recurentul arată că solicită instanței că la pronunțarea asupra recursului să aibă în vedere și dispozițiile HG 261/2001 coroborate cu dispozițiile Legii nr. 226/2006 care stabilesc pentru activități desfășurate în condiții speciale un stagiu de cotizare de 25 de ani necesar pentru stabilirea pensiei.
Prin întâmpinare, intimata Casa Județeană de Pensii Bas olicitat respingerea recursului ca nefondat arătând că pensia recurentul a fost stabilită corect în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile, HG nr. 1550/2004 și OUG 4/2005, având în vedere vechimea totală în muncă de 42 de ani, 2 luni și 13 zile întregite la 42 de ani din care: 14 ani, 7 luni și 2 zile în grupa I de muncă; 11 ani, 8 luni și 9 zile in grupa II de muncă; 5 ani, 11 luni și 2 zile în grupa III de muncă, recurentului nefiindu-i aplicabile dispozițiile HG nr. 267/1990 întrucât vechimea în muncă în grupa I subteran nu este de 15 ani sau 20 de ani, astfel cum prevede actual normativ invocat.
Examinând sentința recurată în raport de motivele invocate cât și din oficiu, conform art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, instanța constată că recursul este fondat și urmează să-l admită, în baza art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
Criticile aduse sentinței prin motivele de recurs sunt întemeiate, soluția pronunțată de instanța de fond fiind bazată pe analizarea superficială a probelor dar și pe interpretarea eronată dispozițiilor legale, în speță ale Legii nr. 3/1977, HG nr. 1550/2004, OUG nr. 4/2005 și dispozițiile Legii nr. 226/2006.
Este evident că în speță se impune o interpretate a legilor succesive adoptate cu privire la sistemul public de pensii dar și cu privire la încadrarea în grupele de muncă, rolul puterii judecătorești fiind în esență acela de aplica legea, adică de a interpreta și de aoa dapta cazurilor particulare.
Prin HG nr. 1550/2004 s-a urmărit evaluarea și recalcularea pensiilor provenite din vechiul sistem public de pensii în concordanță cu principiile și normele instituite de Legea nr. 19/2000, iar prin adoptarea OUG nr. 4/2005 legiuitorul urmărit să înlăture orice între pensionari în funcție de anul ieșirii la pensie, instituind principiul ” la condiții egale de pensionare, pensii egale indiferent de anul ieșirii la pensie”.Prin Legea nr. 226/2006 s-a recunoscut retroactiv încadrarea unora dintre activitățile desfășurate în grupa I sau II de muncă din vechiul sistem, în categoria activităților desfășurate în condiții speciale, având ca efect reducerea stagiului complet de cotizare în astfel de situații.
Contestatorul a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă prin decizia nr. – din 6 aprilie 2000 emisă sub imperiul Legii nr. 3/1977, la acea dată în raport de actele normative în vigoare dovedind o vechime în muncă de 14 ani, 7 luni și 2 zile în grupa I de muncă; 11 ani, 8 luni și 9 zile in grupa II de muncă; 5 ani, 11 luni și 2 zile în grupa III de muncă, toată activitatea desfășurată în condiții speciale, respectiv in grupele I și II fiind în sectorul minier, subteran, instanța de fond reținând greșit ca activitate desfășurată în condiții speciale doar activitatea considerată ca fiind în grupa I de muncă.
Prin decizia nr. – din 28 noiembrie 2006 intimata Casa Județeană de Pensii Bar ecalculat pensia contestatorului prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare la determinarea punctajului mediu anual de 30 de ani, la fel ca pentru pensionarii care și-au desfășurat activitatea în condiții normale de muncă, ignorându-se activitatea desfășurată în grupa I și a II- de muncă și dispozițiile derogatorii ale art.11 și 14 din Legea nr. 3/1977 referitoare la stagiul de cotizare necesar pentru stabilirea pensiei în astfel de situații.
Normele Metodologice de aplicare a HG nr. 1550/2004 privind recalcularea pensiei stabilesc la art. 2 alin. 1 că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază, stabilind că pentru perioada 1 iulie 1977 – 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare va fi cel prevăzut de Legea nr. 3/1977.
Legea nr. 3/1977 prevede la art. 8 că stagiul complet de cotizare pentru înscrierea la pensie este de 30 de ani pentru bărbați, însă, art. 14 din același act normativ cuprinde norme derogatorii cu privire la stagiul de cotizare, respectiv posibilitatea pensionării la cerere prin reducerea vârstei de pensionare pentru persoanele care au lucrat efectiv 15 ani în grupa I sau 20 ani în grupa a II-a de muncă proporțional cu anii lucrați, dar nu mai puțini de 50 – 52 de ani raportat la grupele de muncă, contestatorul beneficiind de aceste prevederi la data pensionării ca urmare a încadrării în grupa a II-a de muncă.
Este adevărat că activitatea desfășurată de contestator în condiții speciale, în sector minier în grupa I de muncă subteran este de14 ani, 7 luni și 2 zile, iar recalcularea pensiei trebuie să se efectueze conform normelor și principiilor instituite de Legea nr. 19/2000, lege care prevede restrictiv activitățile desfășurate în condiții speciale la art. 20 și respectiv 43, pentru care stagiul complet de cotizare este de 15 sau 20 de ani, însă contestatorul a dovedit că a mai desfășurat activitate tot în condiții speciale în grupa a II -a de muncă sector minier 11 ani, 8 luni și 9 zile, această activitate încadrându-se între cele enumerate în cuprinsul anexei Legii nr. 226/2006.
Legea nr. 226 din 7 iunie 2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale a statuat la art. 2 alin. 2, că sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale și perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 în care asigurații și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă și care potrivit prezentei legi sunt încadrate în condiții speciale, art. 3 și 5 din același act normativ stabilind că stagiul de cotizare se poate constitui și din însumarea stagiilor de cotizare realizate în condiții speciale, iar pentru acești asigurați punctajul mediu anual se determină prin împărțirea la 25 numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare.
Prin urmare, în raport de prevederile legale evocate și de probele administrate, în condițiile în care contestatorul a dovedit că a desfășurat activitate în condiții speciale prevăzute la art. 2 alin 2 din Legea nr. 226/2006 respectiv art. 1 lit b din anexa Legii nr. 226/2006, – de peste 26 de ani-, vechimea totală fiind întregită la 42 de ani, cererea acestuia de recalculare a pensiei cu stagiul de cotizare de 25 de ani în loc de 30 de ani, cât a reținut intimata prin decizia de pensie contestată, este întemeiată, stagiul corect de cotizare ce trebuie utilizat la determinarea punctajului mediu anual fiind de 25 de ani, conform Legii nr. 226/2006, fiind evident că la recalcularea pensiei trebuie să țină seama de activitatea desfășurată în condiții speciale având în vedere principiul instituit de OUG nr. 4/2005 “la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie”, revizuirea sau modificarea deciziei de recalculare fiind posibilă în condițiile prevăzute de art. 7 pct. 3 și următoarele din OUG nr. 4/2005, în situația în care se constată erori de calcul sau se depun alte înscrisuri doveditoare, drepturile de pensie urmând a fi acordate de la data plății drepturilor inițiale recalculate.
Față de cele ce preced, recursul va fi admis ca fondat în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă și va fi modificată în tot sentința în sensul admiterii contestației în temeiul art. 155 din Legea nr. 19/2000 și coroborat cu prevederile OUG nr. 4/2005, HG nr. 1550/2004, Legea nr. 3/1977 și Legea nr. 226/2006, anulării deciziei de pensie contestată și obligării intimatei la recalcularea pensiei cu stagiu complet de cotizare de 25 de ani în loc de 30 cum greșit s-a calculat.
Se constată că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondat recursul civil declarat de recurentul contestator, domiciliat în nr. 86, județul B în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B împotriva sentinței civile nr. 795/LM din 23 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o modifică în sensul că:
ADMITE contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B și în consecință:
OBLIGĂ intimata să recalculeze pensia contestatorului stabilită prin decizia nr. – din 28 noiembrie 2006 prin utilizarea la determinarea punctajului mediu anual a unui stagiu de cotizare de 25 de ani, sens în care urmează a fi modificată decizia de pensie mai sus menționată.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 26 martie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
– – – – – – – –
Red dcz
23.04.2008
Jud fond,
Dact IC
2ex/25.04.2008
