Contestație decizie de pensionare. Decizia 480/2008. Curtea de Apel Oradea


ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

-SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ-

Dosar nr-

Complet II recurs

DECIZIA CIVILĂ NR. 480/R/2008

Ședința publică din 2 aprilie 2008

PREȘEDINTE: Dana Cigan JUDECĂTOR 2: Maria Galeș

JUDECĂTOR 3: Elena Bocșe

Judecător: – –

Grefier: – –

Pe rol, soluționarea recursului civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S M, cu sediul în S M–6 în contradictoriu cu intimata contestatoare, domiciliată în,- împotriva sentinței civile nr. 1278/D din 21 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare; având ca obiect: contestație decizie pensionare.

La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă nimeni.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, la dosar a parvenit prin Serviciul Registratură la data de 21 martie 2008 întâmpinare; recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 cod procedură civilă, după care:

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1278/D din 21 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mares -a admis contestația formulată de în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S M și în consecință:

A fost anulată Decizia nr. 2 -/15.06.2007 emisă de pârâtă și s-a dispus recalcularea drepturilor la ale contestatoarei în sensul includerii în stagiul de cotizare a perioadei 01.06.1971-01.06.1974 realizată în sectorul de stat.

Din considerentele sentinței se rețin următoarele:

Prin Decizia nr. – din 03.11.2005 i s-au stabilit contestatoarei drepturile la pensia anticipată.

Conform Deciziei nr. 2 – din 15.06.2007 contestatoarei i-au fost stabilite drepturile la pentru depusă și limita de vârstă, în stagiul de cotizare realizat în sector de stat nefiind inclusă perioada cât a lucrat ca și contabilă la CAP.

Din carnetul de muncă al contestatoarei – filele 6-8 – rezultă că aceasta a fost încadrată în calitate de contabilă la CAP în perioada 01.06.1971 – 31.07.1974.

Adeverința nr. 2692/14.05.2007 – fila 9 – eliberată de Primăria Orașului, atestă faptul că în perioada 01.06.1971 – 31.07.1974, contestatoarea a fost angajată la CAP, cu contract de muncă, în funcția de contabil, pe durată nedeterminată, conform Hotărârii adunării generale din 19.06.1971, în perioada respectivă fiind achitate CAS și pensia suplimentară.

Potrivit Decretului Consiliului de Stat nr. 145/21 mai 1974, “în CAP, forța de muncă se compune din: b). personal încadrat în muncă potrivit Codului muncii, cu pregătire tehnică, economică, financiară și juridică, precum și în meseriile de conducător auto “, încadrarea acestui personal făcându-se la cererea cooperativei și cu aprobarea Direcției Generale Județene pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Ape sau.

Din adresa nr. 2782/13.08.2007 a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale comunicată contestatoarei, instanța a reținut că până la data intrării în vigoare a Decretului nr. 145/1974, încadrarea personalului la CAP se făcea fără aprobarea.

Față de acest răspuns, contestatoarea și-a precizat contestația în sensul includerii în calculul pensiei a stagiului de cotizare din perioada 01.06.1971 – 01.06.1974 în sector de stat în loc de sector agricol.

Întrucât potrivit probatoriului administrat, contestatoarea a desfășurat în perioada 01.06.1971 – 01.06.1974 activitate în baza unui contract de muncă, perioadă în care s-a achitat CAS și pensia suplimentară aceasta îndeplinind funcția de contabil, încadrarea personalului la CAP anterior intrării în vigoare a Decretului 145/1974 nefiind condiționată de avizul, instanța în baza art. 155 din Legea 19/2000 a admis contestația, a anulat decizia atacată și a obligat pârâta la recalcularea drepturilor la pensiei ale contestatoarei în sensul includerii în stagiul de cotizare a perioadei de mai sus, realizată în sector de stat și nu în sector agricol.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii SMs olicitând admiterea recursului și în principal modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată, iar în subsidiar modificarea în parte a sentinței în sensul exonerării sale de plata cheltuielilor de judecată.

În motivare critică sentința ca nelegală și neîntemeiată întrucât în mod greșit s-a admis acțiunea reclamantei, deși nu a făcut dovada existenței unui contract de muncă, iar Direcția Generală pentru Agricultură- nu recunoaște perioada din adeverința nr. 2692 din 14 mai 2007 emisă de Primăria.

Cu privire la cheltuielile de judecată, arată că în mod nelegal a fost obligată deși a căzut din pretenții, deoarece nu s-a dovedit onorariul avocațial.

Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat deoarece instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică.

Examinând sentința recurată, văzând și actele dosarului prin prisma motivelor invocate în recurs cât și din oficiu conform art. 304 ind 1 cod procedură civilă, instanța constată că sentința este legală și temeinică, toate criticile aduse de recurentă fiind neîntemeiate.

În mod corect a apreciat instanța de fond că se impune recalcularea pensiei contestatoarei prin includerea stagiului de cotizare realizat, respectiv a perioadei cât aceasta desfășurat activitate, înscrisă ca atare în, carnetul de muncă respectiv perioada 1 iunie 1971- 1 iunie 1974, omisă în mod nelegal la stabilirea pensiei prin decizia nr. 2- din 15 iunie 2007 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii S

Actul normativ invocat de recurentă, respectiv Decretul nr. 145 din 21 mai 1974 care prevedea angajarea persoanelor cu contract de muncă în fostele CAP-uri numai cu aprobarea _ sau județene, este ulterior perioadei în litigiu, așa încât susținerea recurentei că nu s-a făcut dovada unui contract individual de muncă legal încheiat pentru perioada respectivă este nefondată.

Nici critica referitoare la cheltuieli de judecată nu este întemeiată, deoarece în mod corect, în temeiul art. 272 cod procedură civilă a dispus instanța obligarea pârâtei recurente la plata acestora, onorariul avocațial a fost înscris pe delegația avocațială, nu a fost contestat de pârâtă la instanța de fond, iar în recurs intimata a depus la dosar și chitanțele nr. 57 din 23 mai și 76 din 4 iulie 2007, prin care s-a achitat onorariul.

Față de cele reținute, recursul va fi respins ca nefondat în temeiul art. 312 alin 1 cod procedură civilă și ca fi menținută în totalitate sentința atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S M, cu sediul în S M–6 în contradictoriu cu intimata contestatoare, domiciliată în,- împotriva sentinței civile nr. 1278/D din 21 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare pe care o menține în întregime.

Fără cheltuieli de judecată.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 26 martie 2008.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

– – – – – – – –

Red dcz

24.04.2008

Jud fond,

Dact IC

2ex/25.04.2008