Contestație decizie de concediere. Decizia 797/2008. Curtea de Apel Oradea


ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

– Secția civilă mixtă –

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ nr. 797/R/2008

Ședința publică din 14 mai 2008

PREȘEDINTE: Galeș Maria JUDECĂTOR 2: Cigan Dana

JUDECĂTOR 3: Popa Aurora

Judecător: – –

Grefier: – –

Pe rol este pentru azi soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul domiciliat S M- 18 A 3.16 în contradictoriu cu intimata S M- Județul SMî mpotriva deciziei civile nr. 704/R din 13 iunie 2007 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă reprezentanta contestatorului, lipsă, avocat în baza împuternicirii avocațiale din 22 aprilie 2008 emisă de Baroul Bihor – Cabinet individual și reprezentanta intimatului în baza delegației nr. 217 din 27 martie 2008 emisă de intimat.

Procedura de citare este legal îndeplinită.-

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru, după care:

Reprezentanta contestatorului solicită respingerea excepției de tardivitate a contestației motivând că la data de 13 iunie 2007, contestația nu era motivată aceasta aflându-se în termenul legal de un an.

Reprezentanta intimatului susține excepția tardivității introducerii contestației.

Instanța, respinge excepția tardivității introducerii contestației, acesta fiind introdusă în termenul legal și acordă cuvântul reprezentantelor părților asupra contestației în anulare.

Reprezentanta contestatorului susține contestația astfel cum a fost formulată și motivată în scris, solicită admiterea ei potrivit disp. art. 317-320 Cod pr. civilă potrivit motivelor arătate în scris, fără cheltuieli de judecată.

Reprezentanta intimatului solicită respingerea contestației ca inadmisibilă, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 318 Cod pr. civilă, cu cheltuieli de judecată suma de 220 lei reprezentând cheltuielile de deplasare la instanță, sens în care a făcut dovada depunând la dosar copie bon fiscal.

Curtea de Apel

deliberând:

Asupra contestației civile de față, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 704/R din 13 iunie 2008 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA în dosar nr- a fost respins ca nefondat recursul civil declarat de recurentul contestator domiciliat în S M,-,. 18,.A,.3,.16, județul S M în contradictoriu cu intimata S, cu sediul în S M,-, județul S M, împotriva sentinței civile nr. 267/D din 12 martie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care a menținut-o în întregime, fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de recurs a reținut că in actele și lucrările dosarului a rezultat că recurentului contestator i-a încetat contractul individual de muncă prin Decizia nr. 783/2006 -fila 3 dosar fond, începând cu data de 10.08.2006 din funcția de merceolog, conform art. 65 al. 1 Codul muncii, care stipulează că această măsură este “determinată de desființarea locului de muncă ca urmare a dificultăților economice, a transformărilor tehnologice sau a reorganizării activității”, al. 2 prevăzând că desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat astfel cum a reținut și instanța de fond că măsura reorganizării a fost una efectivă și a fost dezbătută în cadrul Consiliului de Administrație al unității, postul de merceolog fiind desființat ( extras din procesul verbal al ședinței Consiliului de Administrație din 23 iunie 2006-fila 10 dosar fond- și Statul de funcțiuni al intimatei începând cu data de 01.08.2006-fila 41 dosar fond, în care nu mai figurează postul de merceolog), iar contestatorului recurent i s-au oferit alte două locuri de muncă (fila 11,12,13-dosar fond), critica adusă în recurs fiind nepertinentă și neîntemeiată totodată. Acesta nu contestă practic acest aspect, ci doar faptul că aceste posturi nu ar solicita o calificare superioară pe care acesta o deține ( este absolvent al Școlii Profesionale de Cooperație, specialitatea merceolog -fila 65 dosar fond) și mai mult, a fost o șicană, dorindu-se doar îndepărtarea sa din unitate, ori aceste aspecte nu sunt coroborate cu probele de la dosar, nici în recurs nefiind produsă vreo probă în acest sens.

Este atributul unității în a-și reorganiza sectoarele de activitate în condițiile în care sunt respectate dispozițiile Codului muncii privitor la angajații disponibilizați, iar în cauză nu s-a făcut dovada că intimata ar fi încălcat dispozițiile Legii nr. 53/2003, ale Contractului colectiv de muncă sau a Regulamentului de ordine internă, astfel cum susține recurentul.

Mai mult, din statul de funcțiuni valabil din 01.08.2006 rezultă că existau atât funcțiile de recepționer cât și cea de arhivar, aceasta din urmă vacantă, deci nici aceste susțineri că ar fi fost creat artificial nu subzistă.

Împotriva acestei decizii a formulat la data de 25 ianuarie 2008 contestație în anulare contestatorul, solicitând admiterea contestației, anularea hotărârii atacate, rejudecarea recursului prin prisma art. 304/1 cod pr. civilă și în consecință admiterea contestației și reîncadrarea sa în funcția inițială, eventual într-o funcție similară cu plata drepturilor retroactive.

În motivarea contestației întemeiată pe dispozițiile art. 318 cod pr. civilă arată că decizia contestată este rezultatul unei greșeli materiale constând în aceea că deși la dosar nu exista nici o probă din care să rezulte că intimata i-ar fi oferit un post corespunzător sau că a făcut diligențe la AJOFM S M în acest sens deși avea obligația legală, instanța a reținut că i s-ar fi oferit un loc de muncă ceea ce este neadevărat.

Consideră că respingând recursul său instanța a omis să cerceteze motivul de recurs invocat în temeiul art. 304 pct. 9 cod pr. civilă reținând greșit că intimata și-ar fi îndeplinit obligațiile prevăzute de art. 65 alin. 2 din Codul muncii și de asemenea nu a analizat recursul nici prin prisma art. 304/1 cod pr. civilă raportat la art. 67, 69 și 74 lit d din Codul muncii.

Prin întâmpinare intimata SMa solicitat respingerea contestației invocând excepția tardivității acesteia iar pe fond arătând că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate a căii extraordinare de atac.

Instanța a respins ca nefondată excepția în ședința publică din 14 mai 2008.

Analizând contestația formulată și decizia contestată precum și actele dosarului prin prisma motivelor invocate, instanța reține următoarele:

Prin contestația în anulare fundamentată pe disp. art. 318 cod pr. civilă, contestatorul susține că decizia contestată prin care i s-a respins recursul este rezultatul unei erori materiale sau omisiunii instanței de a analiza motivul de recurs.

Prin motivele contestației în anulare, contestatorul invocă greșeli de analizare și apreciere a probelor, susținând că instanța a reținut greșit că i s-a oferit un loc de muncă, corespunzător în lipsa unor probe certe în acest sens.

Potrivit art. 318 cod pr. civilă hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare, când deslegarea este rezultatul unei greșeli materiale, sau dacă instanța, respingând recursul sau admițându-l în parte a omis din greșeală să cerceteze vreunui din motivele de casare. Textul are în vedere greșeli pe care le comite instanța prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale esențiale ale dosarului, cu caracter procedural care au dus la pronunțarea unei soluții eronate.

Prin urmare, greșelile instanței de recurs care deschid calea contestației în anulare sunt greșeli grave de fapt, involuntare, în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, și nu vizează greșeli de judecată de apreciere a probelor ori de interpretare a dispozițiilor legale.

În considerentele deciziei contestate, se reține însă corect că recurentului i-au fost oferite alte două locuri de muncă ( filele 11,12 și 13 din dosarul de fond), iar alături de aceste dovezi instanța de recurs menționează și interogatoriul contestatorului administrat în cauză prin care acesta recunoaște că i-au fost propuse trei posturi ca alternative la cel de merceolog.

Prin urmare, susținerea contestatorului că instanța a fost în eroare, nefiindu-i oferit nici un post în urma desființării celui deținut de acesta este evident neîntemeiată.

Nici al doilea motiv invocat nu este întemeiat întrucât nu se poate vorbi de omisiune a cercetării vreunui motiv de recurs în condițiile în care instanța a analizat toate aspectele invocate de recurent, reținând din probatoriul administrat că măsura reorganizării a fost una efectivă și a fost desbătută în cadrul Consiliului de Administrație aspect ce rezultă și din statul de funcțiuni.

Ori în condițiile în care instanța a analizat grupat toate criticile aduse sentinței de către recurent verificând toate probele administrate nu se poate vorbi de omisiunea cercetării vreunui motiv de casare și nici de greșeli de judecată în sensul prevăzut de art. 318 cod pr. civilă.

Față de cele reținute, văzând că motivele invocate de contestator nu se încadrează în ipoteze prevăzute de art. 318 cod pr. civilă, instanța va respinge ca nefondată contestația în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatorul domiciliat S M- 18 A 3.16 în contradictoriu cu intimata S M- Județul SMî mpotriva deciziei civile nr. 704/R din 13 iunie 2007 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA pe care o menține în întregime.

Fără cheltuieli de judecată.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 14 mai 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER

– – – – – – – –

Red.dec.GM

12.06.2008.

Jud recurs – — —

Dact IM/2 ex./12.06.2008.