Materie : RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. SFERA DE APLICARE A TAXEI PE VALOARE ADAUGATA ÎN CAZUL PRODUSELOR AGRICOLE ACORDATE MEMBRILOR ASOCIATIEI AGRICOLE, ÎN SCHIMBUL CEDARII FOLOSINTEI TERENURILOR AGRICOLE.
– art.3 alin.1 si 5 din Legea 345/2002, art.3 din HG 598/2002, art.9 alin.2 din Legea 345/2002 modificat prin OG 36/2003.
Prin aducerea terenurilor agricole în folosinta societatii agricole în vederea exploatarii în comun a acestora, proprietarul terenului agricol nu transmite dreptul de proprietate în favoarea societatii agricole, în baza caruia aceasta sa devina proprietara fructelor terenului agricol, aceste fructe fiind proprietatea asociatilor, conform art.483 si 484 Cod procedura civila.
Prin aducerea terenurilor agricole în folosinta societatii agricole în vederea exploatarii în comun a acestora, proprietarul terenului agricol nu transmite dreptul de proprietate în favoarea societatii agricole, în baza caruia aceasta sa devina proprietara fructelor terenului agricol, aceste fructe fiind proprietatea asociatilor, conform art.483 si 484 Cod procedura civila.
În consecinta, distribuirea între asociatii societati agricole a fructelor pamântului nu constituie “livrare de bunuri” în interpretarea prevederilor art. 3 alin.1 si 5 din Legea 345/2002 si ale art.3 din HG 598/2002, problema de drept clarificata definitiv de OG 36/30.01.2003, care a completat si modificat art.9 alin.2 din Legea 345/2002, în sensul ca societatile agricole nu platesc TVA pentru produsele agricole date asociatilor.
În consecinta, distribuirea între asociatii societati agricole a fructelor pamântului nu constituie “livrare de bunuri” în interpretarea prevederilor art. 3 alin.1 si 5 din Legea 345/2002 si ale art.3 din HG 598/2002, problema de drept clarificata definitiv de OG 36/30.01.2003, care a completat si modificat art.9 alin.2 din Legea 345/2002, în sensul ca societatile agricole nu platesc TVA pentru produsele agricole date asociatilor.
Prin sentinta civila nr.222/CA/06.06.2007 Tribunalul Satu Mare a admis actiunea reclamantei SA B. Berveni împotriva pârâtilor DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE Satu Mare, ANAF Bucuresti si Activitatea de Inspectie Fiscala Satu Mare si în consecinta a anulat decizia emisa de DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE Satu Mare privind modul de solutionare a contestatiei, a admis contestatia reclamantei în sensul ca a anulat în parte Decizia de impunere privind obligatiile fiscale suplimentare de plata stabilite de Inspectia fiscala, decizia privind modificarea bazei de impunere si pct.2 si 11 din Cap.III din Raportul de inspectie Fiscala din 20.10.2006 privind stabilirea în sarcina reclamantei a obligatiei de plata a sumei de 125.051 lei reprezentând diferenta suplimentara TVA si CASS si accesorii, fara cheltuieli de judecata.
Pentru a hotarî astfel, instanta de fond a retinut ca prin distribuirea între asociatii societatii agricole, ai terenurilor aduse în folosinta societatii agricole a produselor, fructelor obtinute din exploatarea terenului, nu are loc un transfer al dreptului de proprietate asupra produselor agricole de la societatea agricola catre asociat si nu se realizeaza nici vreo plata în natura pentru un anumit serviciu sau cu titlu de creanta, astfel ca aceasta operatiune nu se încadreaza în notiunea de “livrare de bunuri” astfel cum aceasta este definita în actele normative invocate de catre reclamanta.
În ce priveste contributia de asigurari de sanatate asigurat s-a retinut ca obligatia de plata a CAS asigurat revine în mod direct zilierilor cu care reclamanta a încheiat conventii civile în conditiile Codului civil, iar reclamanta nu avea obligatia de a retine din suma achitata zilierilor vreo contributie de asigurari de sanatate.
Împotriva acestei sentinte au declarat recurs DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE Satu Mare si ANAF Bucuresti prin D.G.F.P. Satu Mare, solicitând modificarea ei în sensul respingerii actiunii reclamantei si mentinerea actelor emise de ei, ca fiind temeinice si legale.
În motivarea recursului lor, pârâtele arata ca fata de prevederile invocate art.5,6,8 din Legea 36/1991, art.126 lit.f, art.127 alin.1 si 2, art.128 pct.9, art.130, art.141 pct.2 lit.k din Legea 571/2003, art. 2 alin.1 lit.a) din OUG 17/2000, art. 1 alin.2 din legea 345/2002 si adresa ANAF nr.556056/17.11.2005 înregistrata la D.G.F.P. Satu Mare cu nr.21009/29.11.2005, apreciaza ca operatiunea de acordare a unor produse agricole membrilor asociati, în schimbul cedarii folosintei terenurilor agricole, este operatiune impozabila.
Referitor la fondul asigurarilor sociale de sanatate apreciaza ca fata de prevederile art. 51 alin.2 lit. e) din OUG nr.150/2002 si art.14 lit.e) din Norma privind contributia de asigurari sociale de sanatate din 4 noiembrie 2005, organul de inspectie fiscala a procedat corect stabilind debitul suplimentar în ce priveste contributia asigurarilor la fondul asigurarilor de sanatate.
În drept au fost invocate prevederile legale mentionate în motivarea recursurilor.
Intimata reclamanta, prin întâmpinarea depusa la dosar, a solicitat respingerea recursurilor, cu motivarea ca produsele distribuite asociatilor sai, nu constituie o livrare de bunuri, întrucât aceste produse sunt rezultatul muncii lor în comun si a aducerii în asociere a pamântului, iar obligatia platii CAS revine persoanelor fizice care realizeaza venitul în baza declaratiei data direct Casei de Asigurari de Sanatate, în a carei raza îsi desfasoara activitatea.
Verificând sentinta recurata prin prisma motivelor de recurs invocate si din oficiu, conform art.304 raportat la art. 3041 si 306 Cod procedura civila , pe baza materialului si lucrarilor dosarului se constata ca aceasta este temeinica si legala.
Referitor la plata contributiei de asigurari de sanatate, potrivit art. 54 din Legea 145/1997 au calitatea de asigurat si este obligatorie plata de catre acestia a contributiei de asigurari de sanatate si persoanele care nu au calitatea de salariati, dar realizeaza venituri, care se supun impozitului pe venit, în baza conventiilor civile.
Cum în speta obligatia platii contributiei de asigurari de sanatate asigurat, revine zilierilor cu care reclamanta avea încheiate conventii civile, în mod corect instanta de fond a anulat actele contestate prin care s-a calculat aceasta obligatie de plata în sarcina sa.
(Decizia nr.310/CA/14.11.2007 a Curtii de Apel Oradea – Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal).
