Prin creditor se înţelege persoana fizică sau juridică ce deţine un drept de creanţă asupra averii debitorului şi care a solicitat, în mod expres, instanţei să îi fie înregistrată creanţa în tabelul definitiv de creanţe sau în tabelul consolidat de creanţe şi care poate face dovada creanţei sale faţă de patrimoniul debitorului, în condiţiile legii. Creanţele bugetare reprezintă creanţele constând în impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte venituri bugetare, precum şi accesoriile acestora.
Secţia comercială, Decizia nr. 397 din 24 aprilie 2008
Prin sentința civilă nr. 131/30.01.2008, Tribunalului Arad a respins contestația formulată de C.N.V.M. București împotriva tabelului preliminar al creanțelor întocmit de lichidatorul judiciar al debitoarei SC A. SA Chișineu Criș.
Instituția creditoare a solicitat înregistrarea în tabelul creditorilor a creanței sale în valoare totală de 3.905 lei, potrivit dispozițiilor art. 121 alin. (2) și art. 123 și urm. din Legea nr. 85/2006, precum și repunerea în termenul de depunere a cererii conform art. 7 pct. 4 din același act normativ, text care statuează că judecătorul-sindic comunică hotărârea de deschidere a procedurii către Comisie dacă debitorul este o societate tranzacționată pe o piață reglementată. La data de 6.06.2007, creditoarea a formulat o contestație prin care a solicitat înscrierea sa în tabelul creditorilor bugetari cu suma menționată. Deși inițial contestația i-a fost respinsă ca tardivă, prin decizia civilă nr. 1127/R/08.10.2007 Curtea de Apel Timișoara a casat hotărârea tribunalului, trimițând cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, reținând că cererea a fost introdusă în termenul legal. Prin sentința civilă nr. 131/30.01.2008 contestația a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, întrucât procedura a fost deschisă la cererea debitorului, iar în lista care a însoțit-o, cu numele și adresele creditorilor, nu se regăsea și creanța C.N.V.M. București, practicianul desemnat, în urma examinării activității debitorului, neconstatând ca în să apară și această creanță.
împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoarea, solicitând modificarea hotărârii în sensul înscrierii creanței sale în tabelul creditorilor bugetari în conformitate cu art. 123 și urm. din Legea nr. 85/2006.
Prin decizia civilă nr. 397/24.04.2008, Curtea de Apel Timișoara, admițând recursul creditoarei, a modificat în tot sentința civilă nr. 131/30.01.2008 a Tribunalului Arad în sensul că a admis contestația creditoarei C.N.V.M. București la tabelul preliminar al creanțelor împotriva debitoarei SC A. SA Chișineu Criș întocmit de lichidatorul judiciar A. IPURL Arad și a dispus practicianului să înscrie instituția creditoare în acest tabel cu o creanță bugetară de 3.905 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanța de control judiciar a reținut că sentința judecătorului-sindic a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, motiv de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
Conform art. 3 pct. 7 din privind procedura insolvenței, prin creditor se înțelege persoana fizică sau juridică ce deține un drept de creanță asupra averii debitorului și care a solicitat în mod expres instanței să îi fie înregistrată creanța în tabelul definitiv de creanțe sau în tabelul consolidat de creanțe și care poate face dovada creanței sale față de patrimoniul debitorului în condițiile legii. Articolul 3 pct. 11 din aceeași lege statuează că creanțele bugetare reprezintă creanțele constând în impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte venituri bugetare, precum și accesoriile acestora.
Prin urmare, în speță, contestatoarea trebuia să îndeplinească condițiile cerute de aceste prevederi, respectiv că a solicitat înscrierea creanței, că a dovedit-o cu orice mijloc de probă admis de lege și că aceasta are caracter bugetar.
Analizând în concret cerințele menționate, Curtea a constatat că, în raport cu recurenta, ele sunt îndeplinite, întrucât aceasta a solicitat expres, prin cererea din 4.04.2007, înscrierea în tabelul creditorilor, a dovedit existența și cuantumul creanței care, de altfel, nu a fost contestat, atâta timp cât debitoarea a fost o societate comercială ale cărei acțiuni sunt admise la tranzacționare, pe o piață reglementată și astfel după înregistrarea la Comisie, în raport de capitalul social, datorează conform legii taxe de menținere a valorilor mobiliare în schimbul serviciului prestat.
Aceste taxe au caracter bugetar și trebuie achitate anual, iar societatea debitoare nu a virat sumele aferente anilor 2005-2007, la care s-au adăugat majorări de întârziere, rezultând în final o creanță de 3.905 lei.
Nici debitoarea prin lichidator și nici judecătorul-sindic nu aduc niciun argument legal pentru neplata tarifului de menținere a valorilor mobiliare sau de scutire de la plată, iar afirmația din sentință potrivit căreia Comisia trebuia să prezinte dovada neplății acestei taxe este eronată, contrară principiilor care guvernează sarcina probei într-un proces civil.
Practicianul s-a oprit nejustificat, punct de vedere însușit și de judecătorul-sindic, la analiza doar a listei creditorilor sau a actelor contabile, nesocotind art. 64,art. 66 și art. 67 din Legea insolvenței, care, de altfel, nu limitează dreptul de a dobândi calitatea de creditor doar la aceste înscrisuri.
Nu sunt argumente pentru a reține motivul invocat în drept de recurentă din art. 304 pct. 8 C.proc.civ., iar punctul de vedere al lichidatorului judiciar din întâmpinare este de înlăturat conform considerentelor de mai sus.
(Judecător Csaba Bela Nasz)
