Contestație decizie de pensionare. Decizia 1524/2008. Curtea de Apel Oradea


ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

-Secția civilă mixtă-

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ nr. 1524/R/2008

Ședința publică din 29 octombrie 2008

PREȘEDINTE: Galeș Maria JUDECĂTOR 2: Cigan Dana

JUDECĂTOR 3: Popa Aurora

Judecător: – –

Grefier: – –

Pe rol este pentru azi soluționarea recursului civil declarat de intimata Casa Județeană de Pensii B O- în contradictoriu cu intimatul domiciliat – – nr. 3 împotriva sentinței civile nr. 354/LM din 17 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor O în dosar nr-, având ca obiect recalculare pensie.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.-

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că, recursul este scutit de plata taxei de timbru, precum și faptul că recurenta a solicitat judecarea cauzei, în lipsă, după care:

Curtea de Apel

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 354/LM din 17 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor O în dosar nr- a fost Admite excepția lipsei capacității de exercițiu a intimatei CASA LOCALĂ DE PENSII cu sediul în B,-, județul B și în consecință respinge contestația față de această intimată.

A fost admisă contestația formulată de contestatorul domiciliat în localitatea,-, județul B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII cu sediul în O,-, județul B și în consecință:

S-a dispus anularea deciziei nr.20772 din 2 august 2007, emisă de intimată, pe seama contestatorului și obligă intimata să recalculeze pensia acestuia, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 15 ani, sens în care a fost obligată intimata să emită o nouă decizie de pensionare, fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, întrucât Casa Locala de Pensii B este o unitate fără personalitate juridica conform prevederilor Statutului instanța va admite excepția lipsei capacității de exercițiu a acesteia și a respins contestația formulata împotriva acesteia.

Prin decizia nr. 20772/02.08.2007 a fost recalculată pensia contestatorului, obținându-se în urma acestei operațiuni un punctaj de 1,69848 puncte.

Potrivit buletinului de calcul anexat deciziei, stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform legii 19/2000. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de de care beneficiază contestatorul la data de 1 octombrie 2004 este Legea nr.3/1977.

Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, instanța apreciază că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și a adapta cazurilor particulare. În speță, instanța va identifica legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.

Așadar, instanța a constatat că legea aplicabilă la data închiderii dreptului de pensionare al contestatorului era Legea nr.3/1977, care prevedea o vechime integrală în muncă de 30 de ani. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin.1 din HG1550/2004 care prevede că: “Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază [.] ” ar trebui să concluzionăm că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani. astfel de concluzie este însă cu desăvârșire eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai sus. de care facem vorbire se regăsesc în nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, care prevede în mod explicit “la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie”. Or, având în vedere acest principiu, având în vedere, pe de-o parte că nr.OUG4/2005 este ulterioară HG1550/2004 și pe de altă parte,că ordonanța aprobată prin Lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, se impune să concluzionăm că prevederile art. 2 alin.1 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.

Așa cum am arătat deja, judecătorul trebuie, în primul rând, să cerceteze care a fost intenția reală a legiuitorului. Astfel, din OUG4/2005 aprobată prin legea 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu. Or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.

În lumina acestei interpretări, instanța a apreciat că prevederile Legii 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie. Art. 43 alin.3 din Legea 19/2000 prevede că asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. b și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani în zona I de expunere la radiații, beneficiază de pentru limită de vârstă.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea recursului modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii formulate și menținerea ca legală și temeinică a deciziei de recalculare a pensiei contestatorului.

Prin motivele de recurs se critică hotărârea instanței de fond care ar fi în eroare cu privire la interpretarea dispozițiilor HG 1550/2004 privind sintagma stagiul complet de cotizare, instanța opinând că acest stagiu nu este cel impus de art. 8 din Legea 3/1977, legea în vigoare la data ieșirii la pensie a contestatorului, ci un alt număr de ani de vechime în muncă, opinie nefundamentată legal.

În opinia recurentei nu poate fi aplicat în speță principiul instituit de OUG 4/2005 având în vedere prevederile HG 1550/2004 care instituie excepții de la acest principiu care se regăsește chiar în cadrul contestatorului fiind vorba de Legea nr. 3/1977.

Recurenta invocă de asemenea o vădită contradicție în termen de care instanța de fond nu a ținut seama în condițiile în care recunoaște pe de o parte aplicarea prevederilor HG 1550/2004 dar coroborează aceste dispoziții cu cele din 3/1977 ale art. 14 alin. 4 deși în cuprinsul acestui articol nu se face vreo referire la 15 sau 20 de ani ca stagiu complet de cotizare.

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate și din oficiu sub aspectul nulităților de ordine publică se apreciază că aceasta este legală și temeinică sens în care în condițiile art. 312, 304/1 cod pr. civilă, recursul va fi respins ca nefondat, criticile aduse hotărârii sunt neîntemeiate.

Contestatorul a desfășurat o activitate de peste 15 ani în zona I de radiații la Întreprinderea Minieră, sens în care corect a apreciat prima instanță că sunt aplicabile în speță prevederile art. 20 alin. 1 lit b și art. 43 din 19/2000 raportat la prevederile HG 1550/2004 coroborat cu prevederile OUG 4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, sens în care i-a stabilit stagiul complet de cotizare pentru determinarea punctajului la 25 de ani și nu 30 de ani cum greșit s-a stabilit în decizia de pensie atacată.

Sigur că, la data deschiderii dreptului la pensie al acestuia, erau în vigoare dispozițiile Legii nr. 3/1977, dar articolul 43 din Legea nr. 19/2000 prevede pentru asigurații care au lucrat efectiv în grupa I și II de muncă, de expunere la radiații, prevăzut de articolul 20 litera b și care aveau un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani la grupa I-a și 20 de ani la grupa a II-a, punctajul mediu anual se stabilește prin luarea în considerare a stagiilor prevăzute de acest articol, conform articolului 77 din lege.

Este cert că intimatului i s-au aplicat, la data deschiderii dreptului la pensie, dispozițiile Legii nr. 3/1977, însă la recalculare nu se poate face abstracție de dispozițiile legii noi în materie, respectiv de articolele 20, 43, 77 din Legea nr. 19/2000, modificată și completată, aspect corect reținut de instanța de fond, nefiind o adăugare la lege, întrucât s-ar încălca principiul consacrat prin actele normative de evaluare, conform căruia, la condiții egale de pensionare, se impune acordarea unor pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie, iar articolul 2 din Legea nr. 19/2000 consacră chiar principiul egalității tuturor participanților la sistemul public, altfel s-ar crea un tratament discriminatoriu pentru cei care au avut “neșansa” de a obține dreptul la pensie anterior Legii nr. 19/2000, ceea ce ar contraveni atât Constituției, ce proclamă egalitatea de tratament, cât și tuturor prevederilor internaționale în domeniu.

Prin aplicarea dispozițiilor legale mai sus arătate, instanța de fond nu a făcut altceva decât că a dispus aplicarea dispozițiilor legale în materie și situației intimatei, dispoziții mai favorabile, altfel, conform celor expuse mai sus, s-ar fi ajuns la o nejustificată a acestuia raportat la persoanele care s-au pensionat după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 și cei ce s-au pensionat anterior, îndeplinind aceleași criterii, astfel că instanța de fond nu a interpretat greșit dispozițiile legale ci dimpotrivă, criticile sunt neavenite.

Pentru considerentele expuse mai sus, Curtea de Apel Oradea, în temeiul articolului 312 aliniat 1 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul civil de față.

Fără cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul civil declarat de intimata Casa Județeană de Pensii B O- în contradictoriu cu intimatul domiciliat – – nr. 3 împotriva sentinței civile nr. 354/LM din 17 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o menține în întregime.

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 29 octombrie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER

– – – – – – – –

Red.dec.PA

14.11.2008.

Jud fond –

Dact IM/2 ex./14.11.2008.