Legiuitorul a instituit o normă imperativă prin care, în ipoteza inexistenţei bunurilor în patrimoniul debitoarei sau a insuficienţei fondurilor necesare continuării procedurii, să determine închiderea procedurii.
Având în vedere această intenţie a legiuitorului de a institui acest caz special de închidere a procedurii, indicarea drept sursă a fondurilor necesare continuării procedurii a fondurilor stabilite de art. 4 alin. (4) din nu poate fi primită.
Secţia comercială, de administrativ şi fiscal, Decizia nr. 2719 din 20 iunie 2011
Prin sentința civilă nr. 6858/16.12.2010 pronunțată de Tribunalul Sălaj, în temeiul art. 132 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, a fost admis raportul final, s-a dispus închiderea procedurii insolvenței debitorului SC S. SRL Letca și radierea debitorului din registrul comerțului, fiind descărcat lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin sentința civilă nr. 3098/21.12.2009 a Tribunalului Sălaj s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței față de debitorul SC S. SRL Letca, iar prin sentința civilă nr. 405/08.02.2010 a Tribunalului Sălaj s-a dispus intrarea în faliment a debitorului.
Lichidatorul a identificat bunurile din averea debitorului, a întocmit lista creditorilor, a întocmit și a comunicat notificările conform prevederilor art. 61 raportat la art. 108 din Legea 85/2006.
S-a constatat că s-a întocmit raportul final și bilanțul general, că toate bunurile din averea debitorului au fost lichidate, iar sumele au fost distribuite, conform Raportului asupra fondurilor obținute din vânzarea bunurilor și recuperarea de creanțe și a tabelului de distribuire, fiind depuse la dosar.
în temeiul art. 132 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, instanța a dispus închiderea procedurii insolvenței și radierea debitorului din registrul comerțului.
Creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului prin recursul promovat a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
Recurenta a învederat că, deși la termenul din 16.12.2010 judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii, constatând că debitoarea nu mai are bunuri, pe baza unui raport depus la dosarul cauzei de lichidator, prin acest raport nu se poate considera îndeplinită obligația stabilită de lege în sarcina lichidatorului, privind întocmirea unui raport amănunțit asupra cauzelor insolvenței, întrucât cuprinde numai o concluzie simplistă asupra acestora fără nici o susținere și nici o argumentare.
Lichidatorul judiciar a solicitat închiderea procedurii fără a identifica cauzele apariției stării de insolvență în conformitate cu art. 20,art. 25 și art. 59 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 și nu a verificat în ce privește creanța bugetară preluată de către AVAS de la CAS Cluj cauzele concrete care au determinat nevirarea de către debitoare a contribuțiilor la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
Aplicarea art. 131 din Legea nr. 85/2006 nu îl exonerează pe lichidatorul judiciar de obligația întocmirii raportului amănunțit asupra cauzelor insolvenței, ceea ce presupune că propunerea de închidere a procedurii era prematură, de vreme ce acest raport nu a fost întocmit.
Conform art. 138 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, „la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului persoană juridică ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de către membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului …”.
Or, acest lucru putea fi realizat numai în condițiile în care raportul lichidatorului judiciar ar fi fost întocmit și ar fi cuprins referiri exacte la faptele persoanelor prevăzute de acest articol, sau în cazul în care lichidatorul a omis acest lucru era necesară convocarea creditorilor pentru a analiza oportunitatea formulării unei asemenea cereri și a formula o eventuală cerere de autorizare de către instanță, în vederea introducerii unei asemenea acțiuni conform art. 138 alin. (3) din Legea nr. 85/2006.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea reține următoarele:
Prin sentința comercială nr. 6858/16.12.2010 pronunțată de judecătorul sindic s-a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei SC S. SA în condițiile art. 131 C.proc.civ.
întrucât în patrimoniul debitoarei nu au fost identificate bunuri sau sume de bani în măsură să îndestuleze, măcar în parte, creditorii, iar aceștia nu au înțeles să avanseze sumele necesare continuării procedurii, lichidatorul judiciar a solicitat închiderea procedurii în temeiul art. 131 alin. (1) din Legea nr. 85/2006.
Analiza obiecțiunilor formulate împotriva raportului final a relevat că acestea apar ca fiind nefondate în raport de modalitatea de îndeplinire a atribuțiilor de către administratorul judiciar și de împrejurarea că în tot cursul procedurii nu a fost formulată în condițiile art. 11 lit. i) din Legea nr. 85/2006 nici o contestație de către creditori, împrejurări în care ar fi putut fi evidențiate omisiunile la care se face referire în obiecțiuni.
Judecătorul sindic nu a analizat obiecțiunile formulate întrucât acestea au fost înregistrate la Tribunalul Sălaj la dat de 17.12.2010 , după pronunțarea hotărârii.
Dispozițiile art. 131 din Legea nr. 85/2006, astfel cum au fost acestea modificate prin O.U.G. nr. 173/2008, statuează că în orice stadiu al procedurii prevăzute de legea insolvenței, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și niciun creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul sindic va da o sentință de închidere a procedurii.
Legiuitorul, așadar, a instituit o normă imperativă prin care, în ipoteza inexistenței bunurilor în patrimoniul debitoarei sau a insuficienței fondurilor necesare continuării procedurii, să determine închiderea procedurii.
Scopul procedurii fiind enunțat de dispozițiile art. 2 din cuprinsul Legii nr. 85/2006, legiuitorul a apreciat că în măsura în care datorită lipsei fondurilor nu mai poate fi atins acest scop este contrar interesului economic general să se dispună continuarea procedurii.
Judecătorul sindic în mod corect a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 131 din Legea privind procedura insolvenței atâta timp cât niciun creditor nu s-a oferit să avanseze sumele necesare pentru continuarea procedurii, iar bunurile din patrimoniul debitoarei nu sunt identificabile în materialitatea lor.
Aserțiunile recurentei referitoare la instituirea doar a unei facultăți în favoarea judecătorului sindic în acest context nu pot fi primite, norma fiind una imperativă, așa cum corect a reținut și judecătorul sindic.
Susținerile recurentei referitoarea la posibilitatea utilizării fondului de lichidare prevăzut de art. 4 alin. (4) din lege, executarea silită în condițiile art. 126 sau atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere și de supraveghere sau a oricărei alte persoane care a cauzat starea de insolvență a debitorului, în condițiile art. 138, nu se bazează pe argumente, limitându-se la a face trimitere la alte posibilități de acoperire a cheltuielilor administrative, introducând o confuzie între cheltuielile de procedură și sumele care ar putea fi destinate acoperirii pasivului.
Indicarea drept sursă a fondurilor necesare continuării procedurii, a fondurilor stabilite de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 nu poate fi primită, având în vedere conținutul prevederilor art. 131 din Legea nr. 85/2006, intenția legiuitorului fiind aceea de a institui un caz special de închidere a procedurii pentru ipotezele în care niciun creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare.
Recursul apare în consecință ca fiind nefundat, niciunul dintre motivele de recurs invocate nefiind prezent, astfel că în temeiul dispozițiilor art. 312 C.proc.civ., Curtea va respinge recursul declarat de creditoarea AVAS împotriva sentinței civile nr. 6858/16.12.2010, a Tribunalului Comercial Cluj pe care o va menține în întregime.
(Judecător Augusta Chichișan)
