Procedura insolvenţei. Contestaţie la tabelul de creanţe. Creanţă nescadentă. Consecinţe


Toţi creditorii ale căror creanţe sunt anterioare datei deschiderii procedurii trebuie să depună cererea de admitere a creanţei în termenul stabilit prin sentinţa de declanşare a procedurii, fiind admise provizoriu la masa credală şi creanţele nescadente sau sub condiţie la data deschiderii.
Deşi în contractul de credit se arată că în situaţia în care împrumutatul va înregistra o restanţă mai mare de 30 de zile la una din ratele sau comisioanele aferente creditului sau nu respectă vreuna dintre clauzele şi obligaţiile prevăzute în contract, banca are dreptul să declare întreaga facilitate scadentă anticipat, caz în care este în drept să solicite de îndată rambursarea creditului şi să procedeze la recuperarea creanţelor sale prin orice mijloace prevăzute de lege, simpla întârziere la plată nu determină exigibilitatea împrumutului.
Aceasta, întrucât până la data deschiderii procedurii de , banca creditoare nu a înţeles să se prevaleze de clauza contractuală menţionată, în sensul că nu a declarat, printr-o notificare transmisă debitorului, întreaga facilitate scadentă anticipat, o asemenea manifestare de voinţă având loc doar printr-o notificare ulterioară declanşării procedurii concursuale, care, deci, nu mai putea să producă efectele stabilite pe cale convenţională

Secţia comercială, Decizia nr. 1167 din 31 mai 2011

Prin sentința comercială nr. 329 din 21 februarie 2011 pronunțată în dosarul nr. 4542/108/2010 judecătorul-sindic din cadrul Tribunalului Arad a respins contestația la tabelul preliminar al creanțelor debitoarei SC R. SRL Arad, formulată de creditoarea SC B. SA București, dispunând practicianului să întocmească tabelul definitiv al creanțelor.

împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea SC B. SA București, solicitând modificarea ei în tot, în sensul admiterii contestației sale, modificarea tabelului preliminar de creanțe și înscrierea creanței băncii, în valoare de 696.900,87 lei, respectiv 162.800,68 euro, ca fiind una garantată, certă, lichidă și exigibilă, cu motivarea că prin raportul de activitate din 10 ianuarie 2011 practicianul a arătat că a întocmit tabelul preliminar, iar creanța recurentei pentru suma de 696.900,87 lei nu este exigibilă, astfel că nu a fost admisă în tabel. Ulterior, acesta a modificat tabelul de creanțe, invocând o eroare materială, considerând ca fiind exigibilă doar suma de 19.731,48 euro din totalul de 162.800,68 euro. Având în vedere că debitoarea, la momentul declanșării procedurii colective, avea o datorie mai veche de 365 de zile, creditul fiind declarat de drept scadent anticipat, nu se poate da eficiență art. 64 alin. (4) din Legea nr. 85/2006, creanța societății recurente nefiind una nescadentă sau sub condiție, aceasta ar fi putut fi calificată ca fiind nescadentă doar în situația în care debitoarea, până la data deschiderii procedurii insolvenței, ar fi respectat întocmai graficul de rambursare al ratelor bancare, ceea ce nu s-a întâmplat.

Prin decizia civilă nr. 1167 din 31 mai 2011 C.A. Timișoara a respins recursul formulat de creditoarea SC B. SA București împotriva sentinței comerciale nr. 329 din 21 februarie 2011 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr. 4542/108/2010 în contradictoriu cu debitoarea intimată SC R. SRL Arad, reprezentată prin administratorul judiciar A. I.P.U.R.L. Arad.

Pentru a decide astfel instanța de control judiciar a reținut că, potrivit art. 304 pct. 9 din C.proc.civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate atunci când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii. Aceste dispoziții vizează aplicarea unui text de lege străin situației de fapt prin restrângerea sau extinderea nejustificată a aplicării normelor unei situații de fapt determinată, interpretarea și aplicarea greșită a textului de lege la o anumită situație de fapt sau încălcarea unor principii generale de drept.

în mod corect prima instanță a respins ca neîntemeiată contestația recurentei la tabelul preliminar al creanțelor debitoarei SC R. SRL Arad întocmit de administratorul judiciar A. I.P.U.R.L. Arad, care, în urma rectificării tabelului, a înscris banca contestatoare doar cu echivalentul sumei de 19.731,48 euro din totalul de 162.800,68 euro, care a fost declarată, considerând că numai această sumă este scadentă la momentul deschiderii procedurii de colectivă, ea cuprinzând și dobânda bancară până la data de 18 octombrie 2010.

într-adevăr, prin art. 8.1 și 8.2 din Condițiile Generale la contractul de credit la termen/la linia de credit revolving nr. BL30079/27/06/2008 se stipulează următoarele: dacă împrumutatul/garantul devine insolvabil sau falit, ori dacă o procedură de reorganizare judiciară sau faliment este inițiată împotriva împrumutatului din oficiu, la cererea unor terți sau la cererea împrumutatului, ori dacă un administrator judiciar sau un lichidator judiciar este numit cu privire la împrumutat sau la o parte importantă a averii sale ori dacă împrumutatul inițiază proceduri voluntare de dizolvare sau lichidare ori admite în scris că este în incapacitate de plată a datoriilor, toate aceste situații constituie caz de neîndeplinire sau culpă conform contractului de credit, banca având dreptul oricând, printr-o notificare transmisă împrumutatului, să suspende sau să revoce dreptul acestuia de a efectua trageri, precum și, la alegerea sa, să declare oricare sau toate sumele datorate de împrumutat conform contractului de credit, incluzând creditul, dobânda, dobânda penalizatoare, comisioanele și orice costuri și cheltuieli, scadente și plătibile anticipat.

Este de netăgăduit că, de la aprobarea creditului și până la data deschiderii procedurii insolvenței, debitoarea nu a achitat nimic din împrumutul acordat de bancă, astfel cum rezultă din extrasele de cont depuse la dosar și cum corect a reținut și judecătorul-sindic prin sentința atacată.

Cu toate că art. 5.2 din Actul adițional la contractul de credit la termen – Condiții speciale – nr. BL30079/27/06/2008 prevede că în situația în care împrumutatul va înregistra o restanță mai mare de 30 de zile la una din ratele sau dobânzile/comisioanele aferente creditului sau nu respectă vreuna dintre clauzele și obligațiile prevăzute în acest act adițional și/sau în contractul de credit, banca are dreptul să declare întreaga facilitate scadentă anticipat, caz în care banca este în drept să solicite de îndată rambursarea creditului și a dobânzilor/comisioanelor și să procedeze la recuperarea creanțelor sale prin orice mijloace prevăzute de lege, sunt fără temei susținerile recurentei în sensul că, urmare a faptului că la data deschiderii procedurii reglementate de Legea nr. 85/2006, modificată, intimata avea întârzieri la plată mai mari de 365 de zile, toate datoriile acesteia față de bancă sunt considerate exigibile, creditul fiind declarat de drept scadent anticipat, ceea ce determină inaplicabilitatea art. 64 alin. (4) din legea-cadru.

Aceasta, întrucât până la momentul deschiderii procedurii generale de insolvență față de debitoarea intimată SC R. SRL Arad, care a avut loc prin încheierea comercială nr. 534/CC din 18 octombrie 2010 a Tribunalului Arad, creditoarea SC B. SA București nu a înțeles să se prevaleze de clauzele contractuale mai sus citate, în sensul că nu a declarat, printr-o notificare transmisă împrumutatului, întreaga facilitate scadentă anticipat, o asemenea manifestare de voință având loc doar prin notificarea nr. 52.7.A/17085.1/05.11.2010, care nu mai putea să producă efectele stabilite pe cale convențională, fiind ulterioară declanșării procedurii concursuale.

Prevederea din cuprinsul art. 4.1 din Capitolul 4 – Garanții din Condițiile generale ale contractului de credit, prin care se arată că debitorul este de acord ca în cazul neachitării oricărei sume datorate conform contractului de credit întreaga sumă datorată să devină scadentă și exigibilă anticipat, fără nicio formalitate prealabilă, nu pot determina o concluzie contrară, întrucât sunt în contradicție cu cele două clauze mai sus citate, și care se regăsesc fie în cuprinsul aceluiași act, la un capitol ulterior (Capitolul 8 – Cazuri de neîndeplinire sau culpă), ceea ce face aplicabil principiul statuat în art. 983 din C.civ. – când este îndoială, convenția se interpretează în favoare celui ce se obligă -, fie într-un alt contract, un act adițional la convenția de credit inițială, astfel că orice manifestare de voință ulterioară modifică actul juridic inițial

(Judecător Nasz Csaba Bela)