Cel care beneficiază de de invaliditate gradul II nu poate cumula această cu veniturile salariale realizate în baza contractului individual de muncă. Prin urmare, în mod legal s-a emis decizia prin care s-a constituit în sarcina sa debitul reprezentând pensie încasată necuvenit în perioada în care a cumulat pensia de invaliditate gradul II cu veniturile salariale realizate dintr-o activitate profesională.
Secţia I civilă, Decizia nr. 248 din 28 ianuarie 2013
Prin sentința civilă nr. 1532 din 9.10.2012 a Tribunalului Maramureș a fost respinsă ca nefondată contestația formulată de contestatorul D.I. împotriva deciziei nr. 286329 din 28.03.2012 emisă de Casa Județeană de Pensii Maramureș în contradictoriu cu această intimată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin decizia contestată s-a constituit în sarcina contestatorului un debit de 4.440 lei reprezentând pensie încasată necuvenit în perioada 1.06.2011 – 1.12.2011 în care a cumulat pensia de invaliditate gradul II cu veniturile salariale realizate dintr-o activitate profesională.
Prin decizia nr. 286329/14.07.2011 anexa 4, contestatorul a fost înscris la pensie de invaliditate gradul II, drepturile de pensie fiindu-i acordate cu data de 30.05.2011.
în perioada 1.06.2011 – 1.12.2011 contestatorul a realizat venituri salariale din desfășurarea unei activități în baza unui contract individual de muncă, așa cum rezultă din anexa 5.
Potrivit art. 69 lit. b) din Legea nr. 263/2010, invaliditatea de gradul II se caracterizează prin „pierderea totală a capacității de autoîngrijire”.
Art. 118 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 prevede că pensionarii de invaliditate gradul II nu pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională.
în baza art. 114 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 se prevede că: „în sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV…”.
întrucât contestatorul nu putea cumula pensia de invaliditate gradul II cu veniturile salariale realizate în baza contractului individual de muncă raportat la dispozițiile legale sus menționate și art. 179 din Legea nr. 263/2010, în mod legal s-a emis decizia contestată.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul D.I., solicitând desființarea sentinței civile și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, modificarea sentinței, în sensul admiterii contestației formulate.
în motivarea recursului reclamantul susține că prin decizia nr. 286329/28.03.2012 emisă de pârâtă, a fost obligat la plata sumei de 4.440 lei, reținându-se că a cumulat pensia de invaliditate gradul II cu salariul pe care l-ar fi primit de la SC P. SRL. A arătat că acest lucru nu este real și că nu a avut niciodată calitatea de angajat al acestei societăți, nu a semnat niciun contract de muncă, nu a prestat muncă pentru această societate și nu a încasat drepturi salariale.
Ca urmare a acestei decizii de imputare a fost înființată poprirea asupra pensiei de invaliditate pe care o încasează; deși a învederat primei instanțe aceste aspecte și a solicitat ca această societate să fie obligată să depună la dosar copie de pe contractul de muncă care ar exista încheiat între aceste părți, instanța nu a dat curs acestei solicitări.
Recurentul mai arată că beneficiază de o pensie de invaliditate în cuantum redus, iar ca urmare a popririi acesteia îi este pusă în pericol întreținerea familiei, deoarece soția acestuia nu este angajată în muncă.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 3 ianuarie 2013 pârâta Casa Județeană de Pensii Maramureș a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea în întregime a sentinței atacate.
în recurs s-au administrat înscrisuri.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, curtea de apel reține următoarele:
Contrar celor invocate de recurent, din Registrul general de evidență a salariaților transmis de SC P. SRL la Inspectoratul Teritorial de Muncă Maramureș rezultă că în perioada 1.06.2011 – 1.12.2011 recurentul a fost angajatul societății comerciale menționate anterior. Drept urmare, întrucât în perioada menționată anterior recurentul a obținut venituri salariale, așa cum rezultă și din adeverința nr. 1498/14.02.2012 emisă de Casa Județeană de Pensii Maramureș, Curtea apreciază, la fel ca instanța de fond, că decizia de debit a fost emisă cu respectarea dispozițiilor art. 118 alin. (1) și art. 114 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010.
Situația materială a recurentului și a familiei acestuia nu este de natură a-l exonera pe recurent de plata drepturilor de pensie încasate necuvenit, dispozițiile art. 179 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 prevăzând în mod imperativ recuperarea sumelor cu titlu de prestații de asigurări sociale încasate necuvenit de către beneficiari.
Pentru aceste considerente, întrucât motivele de recurs invocate sunt neîntemeiate, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior, al art. 3041și art. 312 alin. (1) C.proc.civ. s-a respins ca nefondat recursul declarat în cauză.
(Judecător Traian Dârjan)
