Prin sentinţa penală nr. 57/2003, a Judecătoriei Găeşti, a fost admisă cererea inculpatului minor N.P.C. şi s-a dispus contopirea pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 695/2002, a Judecătoriei Ploieşti, cu măsura educativă a internării într-un centru de reeducare, aplicată prin sentinţa penală nr. 53/2002, a Judecătoriei Deta. întrucât măsura educativă durează până la împlinirea vârstei de 18 ani, deci mai târziu decât momentul până la care ar dura executarea pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare, instanţa a apreciat că, fiind mai grea, va fi executată măsura educativă a internării într-un centru de reeducare, cu deducerea perioadei executate.
Prin decizia penală nr. 271/2003, Tribunalul Dâmboviţa a admis apelurile declarate de parchet şi inculpat, a desfiinţat în totalitate hotărârea atacată şi a admis cererea inculpatului minor N.P.C.
Tribunalul a reţinut că cele două fapte pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinţele penale nr. 695/2002, a Judecătoriei Ploieşti, şi nr. 53/2002, a Judecătoriei Deta, sunt concurente, astfel că cererea de contopire este admisibilă. Tribunalul a dispus revocarea măsurii educative a internării într-un centru de reeducare şi executarea pedepsei închisorii.
A fost îndepărtată soluţia primei instanţe prin care s-a considerat că măsura internării într-un centru de reeducare ar fi mai grea în comparaţie cu pedeapsa închisorii. Deşi iniţial s-au luat în calcul numai datele la care acestea ar expira, din dispoziţiile Titlului V al Codului penal (art. 100 alin. 2 prevede că, în cazul inculpatului minor, pedeapsa se aplică numai dacă se apreciază că luarea unei măsuri educative nu este suficientă pentru îndreptarea minorului) şi din analiza conţinutului celor două sancţiuni penale şi a consecinţelor pe care acestea le produc, rezultă contrariul.
Tribunalul a arătat că, deşi nu există un text prin care să se reglementeze contopirea pedepsei închisorii cu o măsură educativă aplicată unui inculpat minor, aceasta nu poate fi privită ca fiind inadmisibilă, dat fiind faptul că s-ar crea o situaţie defavorabilă inculpaţilor minori, în comparaţie cu cei majori.
Reţinând că prin sentinţa penală nr. 11/2003, a Judecătoriei Moreni, inculpatul a fost liberat condiţionat din executarea pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare, prin hotărârea pronunţată în apel, tribunalul a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului.
Tribunalul Dâmboviţa, decizia penală nr. 271 din 2003
Notă: Analizând comparativ măsura educativă a internării într-un centru de reeducare şi pedeapsa închisorii ce poate fi aplicată minorului, concluzia este aceea că sancţiunile de drept penal în discuţie au nu numai o natură juridică deosebită, ci şi scopuri diferite, chiar dacă ambele presupun privarea de libertate a infractorului care nu a împlinit vârsta de 18 ani. De aceea, ne exprimăm rezerva cu privire la punctul de vedere al instanţei de control judiciar vizând admisibilitatea contopirii pedepsei cu măsura educativă.
