Luarea la cunoştinţă de existenţa şi conţinutului unei hotărâri, în alt mod decât cel expres prevăzut de lege, nu echivalează cu o comunicare în vederea curgerii termenului de exercitare a căii de atac. Cazurile de echipolenţă nu pot fi extinse prin analogie la alte situaţii, cu excepţia celor limitativ şi expres prevăzute de lege.
Potrivit art. 7 alin. (1) din legiuitorul a stabilit, ca regulă, că citarea părţilor, precum şi comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor şi notificărilor se efectuează prin Buletinul procedurilor de . În alin. (3) al art. 7 legiuitorul a prevăzut că prin excepţie de la prevederile alin. (1) comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii şi notificarea deschiderii procedurii se vor realiza, conform Codului de procedură civilă.
Secţia comercială, Decizia nr. 204 din 14 februarie 2011
Prin sentința nr. 192 din 22.02.2010, Tribunalul Olt a admis cererea formulată de creditorul AFP pentru deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului C S „A A”.
împotriva acestei sentințe a formulat recurs debitoarea A CS A, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
Prin decizia 204 din 14 februarie 2011, Curtea de Apel Craiova a respins excepția tardivității recursului, a admis recursul declarat de debitoare, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare.
Cu privire la excepția tardivității declarării recursului, Curtea a constatat că aceasta este neîntemeiată.
Potrivit art. 301 C.proc.civ. termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Același articol prevede aplicabilitatea și în materia recursului a dispozițiilor art. 284 alin. (2) – (4) C.proc.civ., care consacră principiul echipolenței în materia apelului, principiu în conformitate cu care îndeplinirea unui alt act de procedură decât comunicarea hotărârii echivalează cu actul de procedură al comunicării.
Astfel, comunicarea somației de împreună cu hotărârea care se execută, declararea căii de atac înainte de comunicarea hotărârii și solicitarea de comunicare a hotărârii către cealaltă parte echivalează cu comunicarea hotărârii, iar termenul de recurs începe să curgă de la data îndeplinirii actelor de procedură menționate.
Luarea la cunoștință a unei hotărâri în alt mod decât cel expres prevăzut de lege nu echivalează cu o comunicare în vederea curgerii termenului de exercitare a căii de atac.
Altfel spus, cazurile de echipolență nu pot fi extinse prin analogie la alte situații, cu excepția celor limitativ și expres prevăzute de lege enumerate mai sus.
împrejurările din care rezultă cunoașterea de către debitoare a sentinței de deschidere a procedurii, și anume faptul că a contestat decizia de stabilire a obligațiilor bugetare invocate la deschiderea procedurii sau faptul declarării recursului împotriva sentinței de închidere a procedurii, nu pot fi asimilate comunicării hotărârii de deschidere a procedurii.
Cât privește comunicarea existentă la dosar aceasta a fost expediată CS A A SLATINA, însă a fost primită de FE salariat al SC A SA SLATINA (adeverința nr. 3645/18.11.2010 a SC A SA SLATINA).
Referitor la notificarea expediată de administratorul judiciar nu există dovada că aceasta a fost primită de persoane care reprezintă C S A A SLATINA.
în ceea ce privește publicarea în BPI nr. 2184/19.03.2010, publicarea în buletinul procedurilor de insolvență înlocuiește comunicarea actelor de procedură numai pentru hotărârile ulterioare deschiderii procedurii, pentru hotărârea de deschidere prevăzând în art. 7 alin. (3) comunicarea conform Codului de procedură civilă.
în concluzie, nu există dovada comunicării hotărârii de deschidere a procedurii către C S A A SLATINA și deci recursul este, în acest context, declarat în termen.
Cu privire la motivele de recurs invocate, Curtea a constatat că acestea sunt întemeiate.
Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 legiuitorul a stabilit ca regulă că citarea părților, precum și comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor și notificărilor se efectuează prin Buletinul procedurilor de insolvență.
în alin. (3) al art. 7 legiuitorul a prevăzut că prin excepție de la prevederile alin. (1) comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii și notificarea deschiderii procedurii se vor realiza, conform Codului de procedură civilă.
Codul de procedură civilă în art. 87 pct. 2 prevede că persoanele juridice de drept privat vor fi citate prin reprezentanții lor la sediul principal sau la cel al sucursalei ori, după caz, al reprezentanței.
Tot C.proc.civ. reglementează înmânarea citațiilor și a tuturor actelor de procedură, în cazurile prevăzute de art. 87 pct. 1, 2, 3, 5 și 7, în sensul că se poate face funcționarului sau persoanei însărcinate cu primirea corespondenței, care își va arăta în clar numele și prenumele, precum și calitatea, iar apoi va semna dovada.
Din interpretarea coroborată a textelor de lege menționate mai sus, Curtea constată că, atât comunicarea cererii de deschidere a procedurii în vederea formulării contestației, cât și citarea pentru soluționarea cererii de deschidere, ca acte anterioare deschiderii, se realizează potrivit Codului de procedură civilă la sediul persoanei juridice citate, citația înmânându-se funcționarului sau persoanei însărcinate cu primirea corespondenței, care își va arăta în clar numele și prenumele, precum și calitatea, iar apoi va semna dovada.
Or, în cauză atât cererea de deschidere a procedurii cât și citațiile, deși au fost expediate C S A A SLATINA, au fost înmânate numitelor IM și FE, salariate în cadrul Serviciului administrativ – compartimentul registratură al SC A SA SLATINA.
Din adeverința nr. 3645/18.11.2010 eliberată de SC A SA rezultă că persoanele care au primit actele de procedură, IM și FE, sunt salariate ale societății comerciale pe acțiuni A SLATINA și nu au avut și nu au raporturi de muncă cu CS A A SLATINA.
în consecință, procedura de citare, atât la administrarea probelor cât și la judecarea cererii de deschidere a procedurii nu a fost legal îndeplinită, astfel încât, având în vedere dispozițiile art. 312 alin. (5) C.proc.civ. se impune casarea cu trimitere, deoarece judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost regulat citată.
(Judecător Nicoleta Țăndăreanu)