DECIZIA CIVILĂ nr. 898/2009-
Ședința publică din 11 mai 2009
Pe rol fiind judecarea recursurilor civile declarate de recurentul reclamant, cu domiciliul în M nr. 145 județul S M și de recurentul intervenient SINDICATUL S M, cu sediul în SMp -ța 25 Octombrie nr. 1 județul S M, în contradictoriu cu intimatul pârât PRIMARUL comunei M județul S M, împotriva sentinței civile nr. 68/D din 26 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, având ca obiect: contestație decizie de concediere,
La apelul nominal făcut în ședința publică de astăzi se prezintă pentru intimatul pârât PRIMARUL comunei M, lipsă, reprezentantul său av. în baza împuternicirii avocațială nr. 35/2008 emisă de Baroul Satu Mare – Cabinet individual, lipsă fiind de asemenea părțile recurente, SINDICATUL S
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței cele de mai sus, faptul că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, că intimatul pârât a depus întâmpinare la dosar prin registratura instanței, la data de 27.04.2009, după care:
Nefiind cereri sau excepții de formulat, instanța declară dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul intimatului pârât PRIMARUL comunei M solicită respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea sentinței instanței de fond, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.68/D din 26 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, a fost admisă excepția de tardivitate a contestației formulată de intimată.
A fost respinsă contestația formulată de contestatorul împotriva deciziei de concediere nr. 265/8.09.2008 emisă de intimatul PRIMARUL comunei
S-a respins cererea de intervenție accesorie formulată de SINDICATUL S M în interesul contestatorului.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul Satu Mare,deliberând cu prioritate asupra excepției de tardivitate a contestației invocată de intimat, a apreciat-o ca întemeiată pentru următoarele considerente:
Decizia nr. 265/08.09.2008 de desfacere a contractului de muncă al contestatorului a fost comunicată acestuia prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire la data de 10.09.2008 conform dovezii anexate la filele 27-28. Scrisoarea a fost înmânată la adresa contestatorului – M nr. 145, cumnatei acestuia. Înmânarea citației s-a realizat în conformitate cu disp. art. 90 alin. 1 “la domiciliul sau reședința celui citat”. Prin adresa Oficiului Poștal M către Baroul Satu Mare se indică faptul că în aceeași curte cu contestatorul locuiesc 4 familii, printre care și cumnata acestuia, căreia i s-a predat corespondența.
Astfel, prima instanță a apreciat ca îndeplinite și disp. art. 92 alin. 3 Cod procedură civilă privind citarea “dacă cel citat nu se găsește la domiciliu, agentul va înmâna citația unei persoane din familie sau în lipsă oricărei alte persoane care locuiește cu dânsul sau care în mod obișnuit primește corespondența; persoana care primește citația va semna de primire, agentul certificându-i identitatea și semnătura și încheind proces-verbal”.
Susținerea contestatorului că la data comunicării era plecat din localitate confirmă temeinicia comunicării deciziei persoanei găsite la domiciliul contestatorului, iar afirmația acestuia că scrisoarea a fost lăsată la altă adresă este lipsită de orice suport probatoriu.
S-a conchis că dispoziția de concediere a fost legal comunicată contestatorului la data de 10.09.2008, iar înregistrarea contestației la data de 24.10.2008 este tardivă din perspectiva art. 283 lit. a Codul muncii, care prevede un termen pentru contestație de 30 de zile calendaristice de la data comunicării deciziei.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs contestatorul și intervenientul SINDICATUL S M, solicitând admiterea recursurilor, casarea sentinței cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță, cu cheltuieli de judecată.
Prin motivele de recurs ambii recurenți critică hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie. Se invocă faptul că instanța a făcut o greșită aplicare a prevederilor legale, respectiv a dispozițiilor articolelor 92 aliniatul 3 și 105 aliniatul 2 Cod de procedură civilă. Aceste prevederi impun predarea corespondenței în lipsa destinatarului unei persoane care locuiește cu acesta, sau care în mod obișnuit îi primește corespondența, ori, în cazul de față persoana căreia i s-a înmânat plicul cu decizia nu locuiește împreună cu reclamantul și nici nu are împuternicire în acest sens. În cazul de față, locul la care s-a făcut comunicarea scrisorii recomandate nu este la adresa menționată pe aceasta.
Nu suntem nici în prezența situației în care persoana locuiește în hotel sau în clădire cu mai multe apartamente și nu a indicat camera sau apartamentul, în cazul de față adresa era clar indicată cu denumirea localității și numărul imobilului proprietate personală 145 și nu 145/A la care s-a comunicat și care privește un alt imobil, locuit de cumnata sa. Ori, în atare situație, susțin recurenții, greșit a reținut instanța de fond că înmânarea recomandatei s-a făcut la domiciliul celui citat. Mai mult, reclamantul a formulat sesizări la Oficiile Poștale județean și local, care răspund în mod favorabil acestuia, respectiv faptul că recomandata a fost predată cumnatei la un alt imobil și, respectiv, că s-a făcut o greșeală la predarea corespondenței.
De asemenea, se învederează instanței că recurentul contestator locuiește în comunitatea romă din comuna M, alcătuită din mai multe familii de romi, inclusiv ale fraților săi, dar fiecare au locuința lor iar persoana care a confirmat recomandata nu locuiește cu el nici măcar în aceeași curte, imobilele având număr distinct, că scrisoarea recomandată nu i-a fost predată, cumnata sa omițând să i-o predea la revenirea din concediul medical.
În drept, se invocă prevederile articolelor 299, 304 aliniatele 5, 6, articolului 105 aliniatul 2, articolului 92 aliniatul 3 Cod de procedură civilă, articolele 6, 60, 65, 285-290 Codul muncii.
Prin întâmpinare, Primăria M prin Primar a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate și din oficiu sub aspectul nulităților de ordine publică, se apreciază că aceasta este nelegală, sens în care recursurile urmează a fi admise ca fondate și casată hotărârea instanței de fond cu trimitere spre rejudecare, incident fiind în cauză motivul de recurs prevăzut de articolul 304 punctul 5 Cod de procedură civilă, care prevede încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de articolul 105 aliniatul (2) Cod de procedură civilă.
Potrivit articolului 90 aliniatele (1) și (2) Cod de procedură civilă înmânarea actelor de procedură se face la domiciliul sau reședința persoanei. Articolul 92 aliniatul (3) prevede situația când persoana nu se găsește la domiciliu sau dacă în cazul hotelurilor sau clădirilor cu mai multe apartamente aceasta nu a indicat camera sau apartamentul. În acest caz, agentul procedural va înmâna actul de procedură, scrisoare recomandată, etc. unei persoane din familie sau oricărei alte persoane cu care acesta locuiește, respectiv persoana care în mod obișnuit primește actele de procedură.
Instanța de fond a reținut în motivarea excepției de tardivitate faptul că scrisoarea recomandată cu confirmare de primire i-a fost comunicată contestatorului, fiind înmânată la domiciliul său din M nr. 145 cumnatei acestuia, conform dovezilor existente la filele 27, 28 dosar de fond.
Verificându-se însă aceste aspecte, se observă că în respectivele dovezi nu este inserat numărul imobilului în care locuiește contestatorul ci doar calitatea primitorului – cumnată. Din probatoriul administrat în cauză, inclusiv copia actelor de identitate ale contestatorului și cumnatei sale – fila 5 dosar, reiese că primitorul scrisorii recomandate, cumnata sa, locuiește în M nr. 145/A, iar contestatorul în aceeași localitate, dar la numărul 145.
Așadar, conform articolului 92 aliniatul 3 Cod de procedură civilă, care prevede procedura înmânării actelor de procedură în absența destinatarului, agentul procedural, în speță factorul poștal, va înmâna respectivul înscris unei persoane din familie, sau în lipsa acestuia, altei persoane care locuiește împreună cu destinatarul. Din redactarea articolului sus menționat, rezultă fără dubiu că legiuitorul a înțeles ca fiind persoană din familie pe cineva din familia sa care locuiește cu acesta, nicidecum o altă persoană care locuiește în alt imobil, chiar dacă este din familia fratelui său. Doar așa se poate interpreta acest text când se face referire la persoană din familie sau altă persoană, dar care locuiește împreună cu acesta, deci nici nu se pune problema să locuiască într-un alt imobil.
Așadar, susmenționatul articol face referire la familia propriu zisă “stricto senso”, nicidecum la o eventuală familie lărgită cu toate rudele apropiate sau îndepărtate și acest lucru este explicabil prin importanța unui astfel de act de procedură care afectează practic nu numai pe contestator dar și pe persoanele din preajma sa, respectiv familia sa. În atare situație, întrucât legiuitorul a făcut distincția expres, judecătorul nu este în măsură să interpreteze altfel.
Și alte probe vin în susținerea acestei situații, adresa Companiei Naționale Poșta Română – fila 43, 44 dosar fond, care stipulează că s-a făcut o greșeală, inclusiv în ceea ce privește normele lor interne, care fac aceeași distincție, “membrii familiei să locuiască împreună cu destinatarul la același domiciliu”, respectiv adresa nr. 5/2009 – fila 56 Oficiului Poștal local, din care rezultă că scrisoarea recomandată s-a comunicat în localitatea M la nr. 145/A și nu la nr. 145 care este adresa contestatorului.
Nu se poate reține nici cealaltă situație prevăzută la articolul 92 aliniatul 3, în speță nu este vorba de o clădire cu mai multe apartamente, sunt două imobile distincte – nr. 145 și nr. 145/A – și de altfel, nu este desemnată vreo persoană pentru primirea corespondenței, cum se stipulează în acest text.
În atare situație, devin incidente prevederile articolului 105 aliniatul 2 Cod de procedură civilă, care stipulează că actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale se vor declara nule în condițiile în care s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor, sens în care se impune respingerea excepției de tardivitate ca neîntemeiată.
Apreciind că este incident în cauză motivul de recurs prevăzut de articolul 304 punctul 5 Cod de procedură civilă, “când prin hotărârea dată instanța a încălcat normele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de articolul 105 aliniatul 2 Cod de procedură civilă”, se impune conform articolului 312 aliniatele 1, 3 și 5 Cod de procedură civilă admiterea recursului, casarea hotărârii cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță pentru judecarea pricinii pe fondul cauzei.
Cu ocazia rejudecării, instanța de fond va avea în vedere și celelalte critici formulate de recurenți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
ADMITE ca fondate recursurile civile declaratede declarate de recurentul reclamant, cu domiciliul în M nr. 145 județul S M și de recurentul intervenient SINDICATUL S M, cu sediul în SMp -ța 25 Octombrie nr. 1 județul S M, în contradictoriu cu intimatul pârât PRIMARUL comunei M județul S M, împotriva sentinței civile nr. 68/ din 26 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o casează cu trimitere pentru o nouă judecare la Tribunalul Satu Mare, ținând seama de considerentele prezentei decizii.
Cheltuielile de judecată și onorariul de avocat vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.
Pronunțată în ședința publică de azi, 11 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
– – – – – – – –
decizie: PA/05.06.2009
Complet fond:,
în 2 ex.: /09.06.2009
