C. proc. pen., art. 171 alin. (2), art. 197 alin. (2), art. 315 Legea nr. 304/2004, art. 84 *, art. 13021
Dacă la soluţionarea cauzei a participat un procuror de la un alt parchet, fără ca la dosar să existe vreo dovadă privind delegarea sa specială, sunt aplicabile dispoziţiile art. 197 alin. (2) C. proc. pen., care sancţionează cu nulitatea hotărârea pronunţată într-o astfel de situatie.
»
Decizia penală nr. 13/R din 24 ianuarie 2005 – M.D.
Prin încheierea de şedinţă pronunţată la data de 20.01.2005 în dosarul penal nr. 12/P/2004, Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov a dispus, în baza art. 300 alin. (1) şi (3) C. proc. pen. şi art. 160b alin. (1) şi (3) C. proc. pen., menţinerea arestării preventive a inculpatului S.Gh.
în considerentele hotărârii s-a arătat că acest inculpat a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârşirea a două infracţiuni prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) C. pen. şi a două infracţiuni prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. b) C. pen.
în fapt, s-a reţinut că în noaptea de 24.10.2004 a deposedat prin ameninţare şi în loc public pe partea vătămată T.V. (13 ani) de haine şi un telefon mobil în valoare totală de 5.000.000 lei. în dimineaţa zilei de 28.10.2004, între orele 6.30-7.00, în loc public şi prin violenţă, folosind un cuţit, a deposedat pe părţile vătămate B.R. şi C.R. de un telefon mobil, 10.000 lei şi un lănţişor din argint, în valoare totală de 2.750.000 lei. în noaptea de 16.11.2004, orele 23.00, în loc public, a deposedat prin ameninţare pe partea vătămată I.G.D. de un telefon mobil, 120.000 lei şi o legitimaţie „Metro”.
Inculpatul a fost reţinut şi arestat preventive începând cu data de 18 noiembrie 2004 de către Tribunalul Braşov, în temeiul art. 148 lit. e) şi h) C. proc. pen.
Instanţa a apreciat că procurorul de şedinţă din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov poate participa şi la judecarea cauzelor aflate pe rolul Tribunalului pentru Minori şi Familie Braşov, întrucât a fost repartizat să participe.
Ca urmare, s-a examinat în fond, potrivit art. 3002 C. proc. pen., legalitatea şi temeinicia măsurii preventive. S-a constatat că subzistă şi temeiurile de fapt şi de drept ale acestei măsuri, făcând necesară menţinerea ei.
împotriva hotărârii a declarat recurs inculpatul, care a solicitat în principal lăsarea sa în libertate, întrucât nu este vinovat de toate faptele reţinute în sarcina lui, nu are antecedente penale. In subsidiar, a solicitat să se constate nulitatea încheierii de şedinţă atacate, întrucât s-a încălcat norma imperativă cu privire la compunerea instanţei de judecată.
Examinând hotărârea atacată, probele administrate în cauză, motivul de recurs invocat, dispoziţiile art. 3856 C. proc. pen., s-au constatat următoarele:
înainte de a se constata dacă se poate examina în fond recursul declarat, este necesară analizarea motivului invocat privind nulitatea absolută a încheierii de şedinţă.
S-a constatat că, potrivit art. 57 alin. (I)* din Legea nr. 304/2004, modificată prin O.U.G. nr. 124/2004, cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel, se judecată de un singur judecător.
Potrivit art. 84, art. 130 din Legea nr. 304/2004, modificată prin
O.U.G. nr. 124/2004, şi art. 60 lit. e) din Legea privind organizarea judiciară s-a constatat că această încheiere este lovită de nulitate absolută şi va fi sancţionată cu desfiinţarea ei. Potrivit art. 84, pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori şi familie şi judecătorie funcţionează un parchet. Această normă priveşte competenţa funcţională şi are un caracter imperativ, fară a se prevedea vreo normă derogatorie.
Potrivit art. 130, înfiinţarea tribunalelor pentru minori şi familie se face eşalonat, cel mai târziu până la 1 ianuarie 2008. Prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 3142/C/l9.11.2004, începând cu 22 noiembrie 2004, la Braşov funcţionează acest tribunal. în mod obligatoriu de la acea dată trebuie să funcţioneze şi parchetul corespunzător acestei instanţe.
S-a constatat că la judecata instanţei de fond a participat un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, întrucât, până la această dată, nu funcţionează un parchet potrivit dispoziţiilor arătate mai sus. Instanţa a reţinut că acest procuror a fost repartizat să participe la judecarea cauzelor aflate pe rolul Tribunalului pentru Minori şi Familie. Această noţiune a repartizării nu este lămuritoare. Din dosar nu se indică vreo dovadă din care să rezulte că procurorul de şedinţă a fost delegat în mod special la acest parchet de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov.
Ca urmare, sunt aplicabile dispoziţiile art. 197 alin. (2) C. proc. pen., cu privire la obligativitatea participării procurorului competent, potrivit legii, care în cazul de faţă este numai procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov.
Sunt încălcate şi dispoziţiile art. 39 C. proc. pen., întrucât competenţa după calitatea persoanei impune ca activitatea judiciară să fie desfăşurată numai de către judecătorii sau procurorii care funcţionează în cadrul organelor judiciare specializate.
Recursul inculpatul a fost admis, potrivit art. 3 8515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., s-a casat hotărârea atacată cu privire la măsura preventivă, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe, cu reluarea judecăţii în condiţiile legale, astfel cum s-a arătat mai sus.
