DECIZIA CIVILĂ NR. 1739/2009-
Ședința publică din data de 2 decembrie 2009
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimatul contestator, domiciliat în, nr. 164, județul B, împotriva sentinței civile nr. 418/LM din 23 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă intimatul contestator -personal, lipsă fiind recurenta intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței faptul că prezentul recurs este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și al timbrului judiciar, având în vedere natura cauzei dedusă judecății, precum și faptul că la dosar a parvenit prin Serviciul Registratură, la data de 30.11.2009, completare la motivele de recurs, după care:
Întrebat fiind, intimatul contestator arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat, sens în care solicită acordarea cuvântului recursului de față.
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra prezentului recurs.
Intimatul contestator solicită respingerea recursului promovat de partea adversă, ca nefondat, menținerea hotărârii recurate, pe care o apreciază ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 418/LM din 23 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a respins excepția de tardivitate invocată de intimată.
S-a admis contestația formulata de contestatorul în contradictoriu cu intimata CASA JUDETEANA DE PENSII și in consecință:
Intimata a fost obligată să recalculeze pensia contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 de ani, sens în care intimata a fost obligată să emită o nouă decizie de pensionare.
Fără cheltuieli de judecată.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța în acest mod, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Instanța examinând cu precădere conform art. 137 al.1 Cod procedură civilă, excepția de tardivitate o apreciază ca neîntemeiată fiind respinsă ca atare, având în vedere faptul că intimata nu a făcut dovada comunicării deciziei de cu contestatorul.
Prin decizia nr.93710/1985, contestatorul a fost înscris la pentru depusă și limită de vârstă, în baza prevederilor Legii nr.3/1977, ulterior prin decizia 93710 din 06.03.2007 a fost recalculată pensia acestuia.
Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, instanța a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme.
Așadar, instanța a constatat că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al contestatorului era Legea nr.3/1977, care prevedea la art. 8 o vechime integrală în muncă de 30 de ani. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin.1 din HG1550/2004 ar fi trebuit să se concluzioneze că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani. astfel de concluzie este însă cu desăvârșire eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai sus. de care facem vorbire se regăsesc în nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea nr.78/2005, care prevede în mod explicit “la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie”. Or, având în vedere acest principiu, pe de-o parte că nr.OUG4/2005 este ulterioară HG1550/2004 și pe de altă parte, că ordonanța aprobată prin Lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, s- impus concluzia că prevederile art. 2 alin.1 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.
Așa cum s-a arătat deja, judecătorul trebuie, în primul rând, să cerceteze care a fost intenția reală a legiuitorului. Astfel, din OUG4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă acest principiu. Or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.
În lumina acestei interpretări, instanța a apreciat că prevederile Legii nr.19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie. Art. 43 alin.1 din Legea nr. 19/2000 prevede că asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă prevăzute la art. 20 lit. a) și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în aceste condiții beneficiază de pensie pentru limită de vârstă începând cu vârsta de 45 de ani.În contextul considerentelor expuse mai sus și având în vedere că potrivit copiei carnetului de muncă al contestatorului rezultă că acesta a desfășurat pe o perioadă mai mare de 20 de ani activitate în subteran, respectiv 23 de ani 10 luni și 15 zile, în temeiul art. 20 alin.1 lit. a și art.43 din Legea nr.19/2000 precum și art. 2 alin.1 din HG. 1550/2004 coroborat cu prevederile OUG4/2005 aprobată prin Legea nr.78/2005, instanța a apreciat ca fiind întemeiată contestația formulată, sens în care a dispus admiterea acesteia, intimata fiind obligată să recalculeze pensia stabilită pe seama contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 de ani, sens s-a dispus emiterea unei noi decizii de pensionare.
Instanța a luat act ca nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii contestației.
În dezvoltarea motivelor de recurs arată recurenta că instanța se găsește în eroare cu priuvire la interpretarea dispozițiilor art.2 din HG. 1550/2004, eronat apreciind instanța că stagiul de cotizare utilizat în cazul contestatorului este cel prevăzut de Legea nr.3/1977.
Consideră recurenta că din moment ce drepturile la pensie ale intimatului – contestator s-au deschis sub imperiul Legii nr.3/1977 stagiul de cotizare utilizat în procesul de recalculare al pensiei este cel prevăzut de această lege.
Invocă totodată recurenta și faptul că instanța nu a precizat numărul deciziei anulate.
Intimatul prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii recurate.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu instanța reține următoarele:
Drepturile la pensie pentru limită de vârstă cuvenite contestatorului s-au deschis în anul 1985, acesta fiind înscris la pensie în baza deciziei nr.93710 emisă de Casa Județeană de Pensii B.
Din cuprinsul deciziei de pensionare se reține că reclamantul a desfășurat activitate în condiții speciale o perioadă de 23 ani 10 luni și 15, iar pentru determinarea punctajului mediu anual s-a folosit stagiul complet de cotizare de 30 ani prevăzut de Legea nr. 3/1977 sub imperiul căruia acesta s-a pensionat.
Prin cererea dedusă judecății, contestatorul solicită a-i fi recalculate drepturile la pensie în temeiul OUG4/2005 și prin utilizarea la determinarea punctajului mediu a unui stagiu de cotizare de 20 ani prevăzut de art.20 al.1 lit.a din Legea nr.19/2000, în considerarea activității desfășurată de acesta în condiții speciale.
Prin decizia nr. 40 din 28 septembrie 2008 dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în aplicarea dispozițiilor art. 77 alin. 2 și ale art. 43 alin. 1 și 2 din Legea nr. 19/2000, s-a stabilit că pentru persoanele pensionate în baza Legii nr. 3/1977, stagiul de cotizare utilizat în vederea determinării punctajului mediu este cel prevăzut de legea in vigoare la momentul pensionării, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial nr.334/20.05.2009, dată de la care dispozițiile au devenit obligatorii.
Până la publicarea deciziei, practica Curții de Apel Oradea, a fost constantă în a considera că persoanele pensionate în baza Legii nr. 3/1977 și care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale, stagiul de cotizare utilizat în procesul de recalculare al pensiei, în temeiul OUG. 4/2005 este cel prevăzut de Legea nr.19/2000 și nu cel prevăzut de Legea nr. 3/1977.
Din examinarea jurisprudenței din ultimii ani ai CEDO reflectată în hotărârile de condamnare României, pentru încălcarea art. 1 din Primul Protocol adițional al Convenției se observă că, într-un număr mare de cazuri, condamnarea a avut loc în situațiile în care cererile introduse în instanță pentru valorificarea unor drepturi nu au fost examinate pe fond deși solicitanții puteau pretinde că aveau o speranță legitimă de a-și vedea concretizată creanța lor în conformitate cu dispozițiile legale interne și cu jurisprudența instanțelor.
Cât despre noțiunea de speranță legitimă Curtea a afirmat că atunci când interesul patrimonial la care se referă este de ordinul creanței, el nu poate fi considerat ca fiind valoare patrimonială, decât atunci când există o bază suficientă în dreptul intern, de exemplu atunci când este confirmat de o jurisprudență bine stabilită a instanțelor (a se vedea în acest sens cauza Weissman și alții împotriva României).
Ori, cum până la publicarea recursului în interesul legii practica Curții de Apel Oradeaa fost în sensul admiterii cererilor de recalculare a pensiilor cu utilizarea stagiului de cotizare prevăzut de Legea nr.19/2000 (Legea nr.226/2006) astfel cum s-a arătat mai sus, se apreciază că pentru acțiunile introduse anterior acestei date, solicitanții aveau legitimă că-și vor realiza dreptul, conform jurisprudenței de până atunci a acestei instanțe.
Prin urmare, în cazul acestor acțiuni poate apărea conflictul cu art. 1 din Protocolul 1 al Convenției, ceea ce impune, conform art. 20 alin. 2 din Constituția României, prioritatea normei din Convenție, care fiind ratificată prin Legea nr. 30/1994, face parte din dreptul intern astfel cum prevede art. 11 alin. 2 din legea fundamentală.
Cum prezenta cerere a fost înregistrată anterior datei de 23.05.2008 și cum contestatorul întrunește condițiile de a i se recalcula pensia cu un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, în considerarea activității desfășurate în condițiile speciale, întrunite fiind cerințele art.20 alin.1 lit. a din Legea nr.19/2000, criticile recurentei axate pe nelegalitatea și netemeinicia hotărârii recurate se constată a fi nefondate.
Cât privește critica legată de neprecizarea deciziei ce urmează a se anula, instanța o apreciază ca fiind întemeiată, pentru a se înlătura orice impediment legat de punerea în a hotărârii, aspect față de care recursul va fi admis în conformitatea cu dispozițiile art.312 Cod procedură civilă așa încât hotărârea va fi modificată parțial în sensul că se va preciza numărul deciziei ce va fi anulată acela de – din 6 martie 2007, urmând a se acorda drepturile recalculate începând cu data de 01 decembrie 2005, față de menținerea inserată în cuprinsul deciziei de pensionare.
Constată că intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite ca fondat recursul civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimatul contestator, domiciliat în, nr. 164, județul B, împotriva sentinței civile nr. 418/LM din 23 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în parte în sensul că:
Dispune anularea deciziei de pensionare nr. – din 6 martie 2007 și obligă intimata să acorde drepturile recalculate începând cu data de 1 decembrie 2005.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 2 decembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
– – – – – – – –
– judecători fond –
– redactat decizie – judecător -14.12.2009
– dactilografiat grefier – 14.12.2009 – 4 ex.
–comunicta 15.12.2009 – 2 ex.
– CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în O,-, județul
-, domiciliat în, nr. 164, județul
