Când în minută încadrarea juridică este cea vizând art.208-209 C.pen., iar în dispozitiv este menţionat doar art.208 C.pen., nu este neconcordanţă între minută şi dispozitiv, în sensul art.309 C.pr.pen., ci o evidentă omisiune de dactilografiere, astfel că sancţiunea nu poate fi nulitatea hotărârii.
Prin sentinţa penală nr.461/29.09.1999, Tribunalul Bucureşti – secţia a ll-a penală a condamnat pe inculpatul V.B. în baza art.208 alin.1-209 alin.1 lit.e şi alin.3 C.pen., la o pedeapsă de 10 ani închisoare, cu aplicarea art.71 -64 C.pen.
S-a reţinut, în esenţă, că la data de 31.12.1998, inculpatul, fiind şofer, a sustras banii şi bijuteriile colectate de martora B.A., angajată a firmei, în timp ce aceasta coborâse din maşină, pentru a efectua nişte cumpărături. Apoi a abandonat maşina şi, cu o maşină de ocazie, a revenit în Bucureşti.
împotriva sentinţei inculpatul a declarat apel, susţinând, printre altele, neconcordanţa dintre minută şi dispozitiv, prin aceea că, în minută, încadrarea juridică dată faptei este art.208-209 C.pen., iar în dispozitiv este menţionat doar art.208 C.pen.
Curtea a respins apelul, ca nefondat, apreciind că nu se poate vorbi despre existenţa unei situaţii care să conducă la nulitatea sentinţei, fiind vorba numai despre o evidentă omisiune de dactilografiere, cu atât mai mult cu cât considerentele sentinţei vorbesc neechivoc despre încadrarea juridică a faptei de furt calificat, cu consecinţe deosebit de grave.
(Secţia I penală, decizia nr.43/2000) notă: Hotărârea de mai sus a rămas definitivă prin respingerea recursului, conform deciziei nr.263/2001 a Curţii Supreme de Justiţie – secţia penală.
Potrivit art.309 C.pr.pen., minuta, în care se consemnează rezultatul deliberării, trebuie să aibă conţinutul prevăzut de lege pentru dispozitivul hotărârii.
Atâta vreme cât rezultatul deliberării se consemnează în minută, aceasta – şi nu dispozitivul – exprimă ceea ce judecătorii au hotărât; dispozitivul nu este decât o reproducere a minutei şi, dacă el nu redă întocmai conţinutul acesteia, înseamnă că ne aflăm în faţa unei erori materiale, care urmează a fi înlăturată pe calea procedurii reglementate prin art.195 C.pr.pen.
în literatura juridică s-a arătat că acest mod de rezolvare a contradicţiei dintre minută şi dispozitiv nu poate fi absolutizat, deoarece nu toate nepotrivirile de acest fel constituie erori materiale, cu caracter pur scriptic, unele dintre ele putând să privească însuşi conţinutul actului („Practica judiciară penală”, vol.IV, de G.Antoniu ş.a., Ed.Academiei 1993, p.173).
într-adevăr, distincţia dintre eroare materială şi reala contradicţie o face numai instanţa de judecată, pe baza anumitor elemente, ca de exemplu, în speţa dedusă judecăţii, împrejurările referitoare la considerentele sentinţei, care vorbesc de fapta de furt calificat cu consecinţe deosebit de grave. (Judecator Antoaneta Nedelcu)
