DREPT CIVIL – ACŢIUNE ÎN CONSTATARE
Acţiunea respinsă ca fiind nefondată
Prin cererea introdusă la această instanţă la data de —– şi înregistrată sub nr. —-, reclamanta N.E. în contradictoriu cu Unitatea Administrativ Teritorială a municipiului Călăraşi – reprezentată prin primar, a solicitat instanţei pronunţarea unei hotărâri prin care să se constate că este proprietara atât a imobilului, cât şi asupra diferenţei de teren de 61 mp, totul situat în Călăraşi, jud. Călăraşi.
În motivarea cererii reclamanta arată că în anul 1994, în baza facturii nr. — şi a contractului de vânzare cumpărare nr.—- a cumpărat de la S.C. XX S.A. Călăraşi suprafaţa de 100 mp situată în Călăraşi, jud. Călăraşi.
Mai arată reclamanta că s-a înregistrat în evidenţele Primăriei municipiului Călăraşi cu această suprafaţă de teren de 100 mp pe care, după obţinerea autorizaţiei de construire şi a certificatului de urbanism, a edificat o casă de locuit.
Se mai arată de către reclamantă că la măsurătorile efectuate pentru întocmirea documentaţiei de carte funciară, s-a constatat că în realitate deţine o suprafaţă mult mai mare, de 161 mp, fapt pentru care se află în imposibilitatea de a-şi intabula dreptul de proprietate asupra imobilului.
Reclamanta mai arată că, întrucât firma vânzătoare a fost radiată la data de —–, prin lichidare, a fost nevoită să promoveze prezenta acţiune, întemeindu-şi acţiunea pe disp. art. 930 N.C.C. .
În susţinerea acţiunii reclamanta a înţeles să se folosească de înscrisuri. La data de —– pârâta a depus întâmpinare şi adresa nr. — prin care a comunicat că reclamanta figurează înregistrată în evidenţe cu un teren în suprafaţă de 100 mp şi o construcţie de 54 mp.
În şedinţa de judecată din data de —–, în susţinerea acţiunii, reclamanta a solicitat admiterea probei cu înscrisuri, testimonială şi efectuarea expertizei tehnice judiciare imobiliare, solicitând ca prin raportul de expertiză tehnico-judiciară imobiliară să se procedeze la identificarea întregului imobil situat în Călăraşi, jud. Călăraşi, care este valoarea actuală de circulaţie a acestui imobil, ce suprafaţă de teren cuprinde şi care sunt vecinii imobilului şi separat care este valoarea actuală de circulaţie a diferenţei de teren rezultată din măsurători.
În şedinţa de judecată din data de —–, în raport de înscrisurile comunicate şi existente la dosar, instanţa a pus în discuţie temeiul legal al acţiunii având în vedere disp. art. 82 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009, întrucât reclamanta prin acţiune a indicat ca temei legal disp. art. 930 N.C.C. .
Reclamanta, prin apărător, a considerat că în cauză sunt aplicabile disp. art. 930 N.C.C. potrivit căruia se poate constata uzucapiunea de 10 ani asupra imobilului în cauză.
Instanţa a revenit asupra probelor încuviinţate şi a rămas în pronunţare.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În baza contractului de vânzare cumpărare autentificat la fostul Notariat de Stat a Judeţului Călăraşi cu nr. —- şi a facturii fiscale nr. —-, reclamanta a cumpărat de la S.C. XX S.A. Călăraşi suprafaţa de 100 mp teren.
Din adresa nr. —— a Compartimentului constatare şi impunere persoane fizice, din cadrul Primăriei municipiului Călăraşi, instanţa a reţinut imobilul proprietatea reclamantei, situat în Călăraşi, jud. Călăraşi, figurează înregistrat în evidenţele fiscale cu casă şi teren cu o suprafaţă construită la sol de 54 mp şi teren în suprafaţă totală de 100 mp. Poziţia la rolul nominal unic este —- din — şi că până la data de —- terenul a aparţinut S.C. XX S.A. şi că în conformitate cu procesul verbal de înştiinţare de stabilire a sumelor datorate pentru clădiri şi terenuri, reclamanta a plătit un impozit total de 4559 lei la nivelul anului 1995 .
Din înscrisurile înaintate de Camera Notarilor Publici Bucureşti – Sediul Judeţean Călăraşi, instanţa a reţinut că d-nul P. Ghe. a fost mandatat de societate pentru vânzarea – cumpărarea unei suprafeţe de 100 mp teren către reclamanta N. E., iar din titlul de proprietate nr. —– eliberat de CJSDPPT Călăraşi, instanţa a reţinut că S.C. XX S.A. Călăraşi este proprietara unei suprafeţe de teren de 3 ha şi 3000 mp teren situat pe teritoriul municipiului Călăraşi în tarlaua —, parcelele — .
Din schiţa terenului existentă la fila 51 din dosar, instanţa a reţinut că dimensiunile fiecărui lot de teren ce a fost vândut reclamantei N. E. sunt de 10m/10m, deci, dacă terenul este mai mare decât această suprafaţă, culpa aparţine în totalitate reclamantei, care a depăşit graniţele terenului cumpărat.
În raport de situaţia de fapt, reţinută şi având în vedere temeiul legal al acţiunii reclamantei, respectiv disp. art. 930 N.C.C. potrivit căruia „dreptul de proprietate asupra unui imobil şi dezmembrămintele sale pot fi înscrise în cartea funciară, în temeiul uzucapiunii, în folosul celui care l-a posedat, timp de 10 ani, dacă: a) proprietarul înscris în cartea funciară a decedat, ori, după caz, şi-a încetat existenţa; b) a fost înscrisă în cartea funciară declaraţia de renunţare la proprietate; c) imobilul nu era înscris în nici o carte funciară”, precum şi ale alineatului 2 al acelaşi articol potrivit căruia „în toate cazurile, uzucapantul poate dobândi dreptul numai dacă şi-a înregistrat cererea de înscriere în cartea funciară înainte ca o terţă persoană să-şi fi înregistrat propria cerere de înscriere a dreptului în folosul său, pe baza unei cauze legitime, în cursul sau chiar după împlinirea termenului de uzucapiune” şi ţinând cont de disp. art. 82 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, potrivit căruia „dispoziţiile art. 930 – 934 din Codul civil referitoare la uzucapiunea imobiliară se aplică numai în cazurile în care posesia a început după data intrării în vigoare a acestuia. Pentru cazurile în care posesia a început înainte de această dată, sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la uzucapiune, în vigoare la data începerii posesiei. Pentru imobilele pentru care, la data începerii posesiei, nu erau deschise carte funciară, rămân aplicabile dispoziţiile în materie de uzucapiune din Codul civil din 1864”, instanţa urmează a respinge acţiunea reclamantei ca nefondată.
Pentru a se pronunţa în acest mod, instanţa a mai avut în vedere că, deşi reclamanta, prin apărător ales, a invocat că societatea vânzătoare S.C. XX S.A. Călăraşi s-a desfiinţat, nu a făcut în nici un fel dovada susţinerilor sale, considerente în raport de care reclamanta nu poate beneficia de disp. art. 930 alin.1 lit. a N.C.C. , cu atât mai mult cu cât posesia terenului este începută o dată cu vânzarea – cumpărarea din anul 1994.
1
