Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.696/CM
Ședința publică din 23 2008
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 2: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 3: Maria Apostol
Grefier – –
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurenta pârâtă, cu sediul în M – Hala 5,-, județul C împotriva sentinței civile nr.599/CM din 16 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în M,-, -.2,.A,.2,.10, județul C, având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul reclamant personal și asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.97462/20.09.2008, la care se află anexate chitanța nr.11/23.09.2008 și factura nr.35/23.09.2008 – privind onorariul, lipsind recurenta pârâtă.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art.87 și următoarele cod procedură civilă.
După referatul grefierului de ședință;
Apărătorul intimatului reclamant depune la dosar întâmpinare, în două exemplare, din care unul pentru comunicare.
Instanța, față de lipsa recurentei pârâte la apelul efectuat, consideră că în cauză se impune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La al doilea apel nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul reclamant, asistat de dl.avocat.
. fiind părțile, acestea arată că în cauză nu mai au alte cereri de formulat sau acte noi de depus.
Instanța luând act de declarația părților că nu mai sunt alte înscrisuri noi de depus sau cereri prealabile de formulat, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Instanța întreabă pe intimatul reclamant -, dacă pentru luna februarie 2008 încasat drepturile salariale și ce sumă. Intimatul reclamant susține că a încasat aceste drepturi, respectiv suma de 5.300lei, sumă pentru care a semnat pe ștatul de plată ce se află la fila 6 dosar fond.
Apărătorul intimatului reclamant având în vedere și susținerile intimatului reclamant, solicită respingerea recursului declarat de recurentă ca nefondat, întrucât hotărârea pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, decizia de concediere disciplinară a reclamantului este afectată de nulitate absolută în raport de art.268 alin.2 din Codul Muncii, fiind dată fără efectuarea unei cercetări prealabile. Solicită obligarea recurentei pârâte la cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea formulată la Tribunalul Constanța reclamantul -, a solicitat în contradictoriu cu pârâta ” “, constatarea nulității deciziei de concediere nr. 35 din 4.03.2008 emisă de pârâta “”, reintegrarea în funcția deținută anterior emiterii deciziei contestate, plata despăgubirilor egale cu salariile și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, de la data concedierii și până la reintegrarea efectivă în funcția deținută anterior emiterii deciziei, plata de daune-interese și cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a fost angajatul pârâtei în funcția de conform contractului individual de muncă nr. 11 din 27.08.2007.
Pe cale de excepție a fost invocată nulitatea absolută a deciziei contestate, nr. 35 din 4.03.2008, întrucât măsura disciplinară a fost luată fără efectuarea cercetării disciplinare, astfel cum prevăd disp. art. 267 Codul Muncii și art. 75 din Contractul colectiv de muncă.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că la data de 4.03.2008 s-a emis decizia nr. 36 prin care a fost numită o comisie de cercetare disciplinară prealabilă abaterii săvârșite de reclamant și alți salariați.
Prin sentința civilă nr. 599 din 16.05.2008 pronunțată de Tribunalul Constanțas -a constatat nulitatea absolută a deciziei nr. 35/4.03.2008 de încetare a contractului individual de muncă, emisă de “”
A admis în parte acțiunea reclamantului -, în contradictoriu cu pârâta “” și a dispus reintegrarea reclamantului în funcția deținută anterior emiterii deciziei contestate.
A obligat pârâta la plata către reclamant a despăgubirilor egale cu salariile, precum și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, de la data concedierii ( 4.03.2008) și până la reintegrarea în funcție.
A obligat pârâta la plata drepturilor salariale corespunzătoare lunii februarie 2008.
A luat act de renunțarea reclamantului la judecata capătului de cerere privind plata daunelor interese.
A obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 1190 lei cu titlu de cheltuieli de judecată și a respins cererea pentru celelalte pretenții.
În motivarea hotărârii, prima instanță a reținut următoarele considerente:
După emiterea deciziei de încetare a raporturilor de muncă, pârâta a emis decizia nr. 36/4.03.2008 prin care se numea comisia ce va cerceta abaterea și va putea face propuneri, iar prin adresa nr. 4 din 18.03.2008 contestatorul este convocat pentru cercetarea abaterii care a dus la încetarea raporturilor de muncă prin decizia nr. 35/4.03.2008.
Cercetarea disciplinară prealabilă este întotdeauna obligatorie, cum stabilește art. 267 al.1 din Codul Muncii, și prealabilă emiterii deciziei de încetare a raporturilor de muncă, astfel că neefectuarea cercetării atrage nulitatea absolută a deciziei.
Față de neîndeplinirea obligației instituită prin art. 267 din Legea nr. 53/2003 în sarcina angajatorului, decizia contestată este lovită de nulitate absolută, astfel încât instanța a admis excepția și a anulat decizia contestată.
Pe cale de consecință, acțiunea a fost admisă, intimata fiind obligată la reintegrarea reclamantului în funcția deținută anterior emiterii deciziei contestate și la acordarea de despăgubiri egale cu salariile, precum și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, de la data concedierii ( 4.03.2008) și până la reintegrarea în funcție.
În ceea ce privește drepturile salariale corespunzătoare lunii februarie 2008, au fost reținute următoarele considerente:
Potrivit disp.art. 287 Codul Muncii ” Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.”
În conformitate cu disp.art. 163 Codul Muncii “(1) “Plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit. (2) Statele de plată, precum și celelalte documente justificative se păstrează și se arhivează de către angajator în aceleași condiții și termene ca în cazul actelor contabile, conform legii”.
Pe cale de consecință, constatându-se că angajatorul nu a făcut dovada, conform legii, a plății acestor drepturi, acțiunea a fost admisă și sub acest capăt de cerere.
Totodată, în temeiul disp. art. 274 cod pr. civilă, a fost obligată pârâta la plata sumei de 1190 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată ( onorariu avocat).
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta.
În motivarea recursului s-au invocat în esență următoarele:
Instanța de fond a admis în întregime acțiunea reclamantului, făcând o totală abstracție de probele în apărare propuse de pârâtă.
Referitor la capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale, corespunzătoare lunii februarie 2008, potrivit statului de plată întocmit pe luna februarie 2008, salariatul reclamant a primit drepturile salariale aferente acestei luni, iar reclamantul a semnat de primirea acestor drepturi.
Cu privire la cheltuielile de judecată, recurenta a arătat că acestea sunt în cuantum prea mare, apărătorul fiind ales la ultimul termen de judecată.
Analizând sentința recurată din prisma criticilor formulate, Curtea a admis recursul formulat pentru următoarele considerente:
La termenul de judecată din 23.09.2008 intimatul reclamant a recunoscut faptul că a primit drepturile salariale aferente lunii februarie 2008 și că semnătura de pe statul de plată de la fila 6 din dosarul de recurs îi aparține.
În consecință, Curtea în baza disp. art. 312 Cod pr. civilă a admis recursul formulat și a modificat în parte sentința recurată în sensul respingerii pretențiilor reclamantului aferente lunii februarie 2008 ca nefondate.
În ceea ce privește ultimul motiv de recurs, referitor la cuantumul cheltuielilor de judecată, Curtea a apreciat că acesta este nefondat.
Prevederile art. 274 al.3 Cod pr. civilă permit judecătorului să mărească sau să micșoreze onorariile, potrivit celor prevăzute în tabelul onorariilor minimale, când constată că sunt nepotrivite în raport de valoarea pricinii sau îndeplinită de avocat.
Raportat la obiectul pricini, respectiv constatarea nulității deciziei de concediere, reintegrare, plata de despăgubiri și daune interese, instanța de recurs a apreciat că acesta este destul de complex, astfel încât nu se justifică reducerea onorariului de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul civil declarat de recurenta pârâtă, cu sediul în M – Hala 5,-, județul C împotriva sentinței civile nr.599/CM din 16 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în M,-, -.2,.A,.2,.10, județul
Modifică în parte sentința în sensul că respinge pretențiile reclamantului aferente lunii februarie 2008.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23 2008.
Președinte, Judecători,
– – – –
– –
– –
Grefier,
Jud.fond;
Red.dec.jud. –
20.10.2008
Dact.gref.
4 ex./20.10.2008.
