Contestație decizie de concediere. Decizia 729/2008. Curtea de Apel Constanta


ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR.729/CM

Ședința publică de la 08 octombrie 2008

Completul specializat pentru cauze privind

Conflicte de muncă și asigurări sociale

PREȘEDINTE: Maria Apostol

JUDECĂTOR 2: Jelena Zalman

JUDECĂTOR 3: Mariana Bădulescu

Grefier – –

S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurentul – reclamant, domiciliar în C,-, -F1,.8..29, județul C, împotriva sentinței civile nr.284/14.03.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata SC ROMÂNIA SRL, cu sediul în B, sector 3,-, având ca obiect contestație decizie de concediere.

Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 30.09.2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, la cererea apărătorului recurentului – reclamant a amânat judecata cauzei la data de 02.10.2008, 06.10.2008 și 08.10.2008.

CURTEA

Cu privire la recursul civil de față:

a declarat recurs la 5 mai 2008 împotriva sentinței civile nr. 284/14.03.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În fapt:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța la 1.10.2007 sub nr-, reclamantul a chemat în judecată “Sind România” B, pentru ca, pe cale de contestație la deciziile nr. 71/9.08.2007 și nr. 73/14.08.2007, să se dispună anularea acestora, reintegrarea în funcția deținută anterior, obligarea la plata drepturilor bănești pentru perioada cuprinsă între data desfacerii disciplinare a contractului individual de muncă și reintegrarea efectivă, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiuni sale, contestatorul a arătat că îndeplinea funcția de director al Sucursalei din luna februarie 1996.

La data de 7.07.2007, în a apărut evenimentul de toxiinfecție alimentară care i s-a imputat pe considerentele că:

– nu a asigurat măsurile necesare desfășurării activității obiectivelor de alimentație publică și în conformitate cu prevederile legale, în vederea preîntâmpinării toxiinfecției alimentare;

– nu a informat, anterior producerii evenimentului de toxiinfecție alimentară, conducerea societății cu privire la existența tuturor deficiențelor constatate ulterior de către Autoritatea de Sănătate Publică;
– nu s-a implicat în remedierea deficiențelor existente la nivelul obiectivelor turistice din cadrul sucursalei, în scopul preîntâmpinării apariției de evenimente epidemiologice grave;

– nu a luat măsuri de întocmire a fișelor individuale de post ale salariaților sucursalei și a primit în unitățile de alimentație publică personal fără a avea încheiate raporturi contractuale.

Aceste acuzații sunt neîntemeiate deoarece toate unitățile au funcționat având acordul de funcționare, întreg personalul de alimentație publică a fost verificat la angajare, comitetul de disciplină a fost permanent informat despre deficiențele constatate de autorități, activitatea de alimentație publică și a fost delegată la doi angajați ce au fost sancționați în urma acestui incident, pentru prevenirea evenimentelor epidemiologice au fost luate toate măsurile, dar totuși acesta s-a produs datorită dotărilor vechi și nealocării fondurilor necesare reparațiilor sau întreținerii.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 283 alin. 1 Codul muncii.

Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

Pe cale de excepție, s-a invocat tardivitatea formulării contestației, arătându-se că deciziile contestate au fost comunicate la 29.08.2007, iar cauza a fost introdusă la peste 30 de zile de la data comunicării acestora.

Pe fond se arată că, în din cadrul Sucursalei, a izbucnit o toxiinfecție alimentară în urma căreia copiii și adulții au necesitat îngrijiri medicale.

În urma unor controale efectuate, Autoritatea de Sănătate Publică C și B, Autoritatea Sanitar-Veterinară pentru Siguranța Alimentelor C, Autoritatea Națională pentru Tineret și Direcția Generală de Autorizare și Control a s-au dispus o serie de măsuri, cum sunt: sancțiuni contravenționale cu amendă; suspendarea temporară a activității obiectivelor de alimentație publică și din și deschise pentru sezonul estival 2007; retragerea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistică în cauză; scoaterea din activitate a personalului depistat ca purtător al agenților patogeni incriminați în declanșarea evenimentului epidemiologic.

Măsura sancționării este justificată avându-se în vedere că reclamantul nu a solicitat anuală de autorizare sanitară cu o lună înainte de expirarea vizei precedente, a primit personal în Cantina fără obținerea prealabilă a buletinelor de analiză cu privire la starea lor de sănătate, pentru o parte din salariați nu au efectuat examenul coprobacteriologic, s-au primit la lucru persoane ce nu aveau raporturi de muncă cu societatea, nu a fost informată societatea despre deficiențele existente, anterior producerii evenimentului, iar reclamantul nu s-a implicat în remedierea acestora, chiar de s-ar fi delegat anumite atribuții unor salariați reclamantul a fost sancționat pentru nerespectarea prevederilor postului (pct. 5 și 6) ce nu puteau fi delegate, salariații nu aveau fișe individuale de ale posturilor pe care le ocupau, ci doar una “colectivă” în care nu erau stabilite responsabilitățile și atribuțiile fiecăruia.

La termenul de judecată din 16.11.2007, instanța a respins excepția tardivității contestației, având în vedere data expedierii prin poștă a cererii de chemare în judecată – 29.09.2007 (fila 10 dosar) – data comunicării deciziei contestate – 28.08.2007 și modalitatea de calcul a termenelor prevăzute pe zile conform art. 101 alin. 1 Cod procedură civilă, astfel că termenul prevăzut de art. 283 alin. 1 lit. “b” nu era împlinit.

Prin sentința civilă nr. 284/14.03.2008 Tribunalul Constanțaa respins acțiunea reclamantului.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin contractul individual de muncă înregistrat sub nr. 93968/9.04.1996 la. C, numitul a fost angajat de “Sind România” în funcția de director al filialei.

Atribuțiile specifice acestei funcții au fost stabilite prin fișa postului (filele 30-31 dosar), fiind în sarcina reclamantului: să asigure ca activitatea sucursalei să se desfășoare conform prevederilor legale și în concordanță cu strategia societății; să angajeze personalul din subordine, corelat ca număr și structură cu activitatea desfășurată; să asigure ca la angajare, fiecare salariat să primească fișa postului în care să se menționeze sarcinile ce-i revin și limitele competenței sale; să asigure coordonarea întregii activități, fiind răspunzător pentru aceasta în fața organelor de conducere ale societății; să încheie contractul individual de muncă cu salariații din cadrul sucursalei în baza prevederilor din contractul colectiv de muncă la nivel de societate; să răspundă pentru organizarea și desfășurarea activității în cadrul sucursalei; să răspundă pentru îndeplinirea sarcinilor și lucrărilor din fișa postului. Fișa a fost semnată de salariat la 12.01.2005, acesta luând cunoștință de atribuțiile și responsabilitățile ce-i revin.

Constatându-se că, în perioada 8-9.07.2007, mai multe persoane s-au prezentat la Policlinica cu suspiciune de toxiinfecție alimentară, fiind internate 59 persoane (proces-verbal nr. -/9.07.2007 al Inspectoratului Sanitar de Stat – fila 91 dosar), mai multe autorități au declanșat o serie de controale pentru identificarea cauzelor care au generat această situație medicală.

Astfel, organele de control ale Ministerului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț și Turism și Profesii Liberale au constatat o serie de nereguli cu privire la dotările activelor “Sind România” (hoteluri, restaurante, bungalou-uri) cu privire la dotările camerelor și recepțiilor astfel încât, deoarece “clădirile nu sunt salubre”, s-a dispus retragerea certificatului de clasificare pentru hotelul “” și “” și pentru bungalou-urile “” (proces-verbal nr. -/9.07.2007, fila 93 dosar).

Apoi, în urma controalelor efectuate de Inspectoratul Sanitar de Stat B (proces-verbal nr. 3332-3335/10.07.2007, filele 96-99 dosar) s-au constatat următoarele: “a nu este avizată sanitar pe anul 2007”, dotări parțial uzate, obiecte sanitare defecte, etc. astfel încât s-a concluzionat că “neconformitatea cu normele de igienă crează risc crescut pentru confortul copiilor” (proces-verbal nr. 3332 – fila 96).

De asemenea, s-a constatat că nici “cantina nu posedă avizul sanitar de funcționare”, întâlnindu-se organizarea deficitară a procesului de producție, utilaje și ustensile cu grad avansat de uzură, lipsa ventilației mecanice corespunzătoare, lipsa protecției împotriva insectelor (proces-verbal nr. 3333, fila 97).

Nici “laboratorul cofetărie nu posedă aviz sanitar pe anul 2007”, existând încrucișări în fluxul tehnologic al fazelor salubre cu cele insalubre (proces-verbal nr. 3335, fila 99 dosar). De menționat că organizatorii au desfășurat controlul în prezența numitei -, în calitate de “șef laborator”, deși pentru această funcție conform contractului individual de muncă înregistrat sub nr. 270/08/11.06.2007 la Inspectoratul Teritorial d e Muncă C (fila 107 dosar) era angajat numitul.

În urma unui control al Direcției Sanitare pentru Siguranța Alimentelor C, s-au recoltat probe din toate categoriile de alimente servite în perioada 6-8.07.2007; apoi Autoritatea de Sănătate Publică Cas upus analizelor de exudat nazal și faringian și coprocultură întreg personalul.

Astfel, a rezultat că mai mulți angajați:– (“șef laborator”), erau infestați cu stafilococ hemolitic/coagulază.

De asemenea,ospătar, -, – și erau infestați cu salmonela(fila 85 dosar), iar(muncitor bucătărie), (debarasator), și erau suspecți de infestare cu aceeași bacterie salmonela(fila 82 și 86).

În urma efectuării analizelor asupra alimentelor servite în data de 7.07.2007 (prânz), s-a concluzionat că toxiinfecția alimentară s-a produs ca urmare a infestării cu salmonela care s-a descoperit în supa și tocana servite la acea dată (fila 87 dosar).

După cum rezultă din “situația contractelor individuale de muncă în perioada 7-9.07.2007” (fila 105 dosar), numita – nu figurează ca salariat al “Sind România” (nici măcar pentru o perioadă determinată -sezonier), fiind însă angajat numitul în laboratorul de cofetărie.

Dintre persoanele enumerate în “situație”, doar doi angajați ai cantinei “” (din cei 27, la care se adaugă lucrătorii din laboratorul cofetărie) dețineau certificate de absolvire a cursului de instruire privind însușirea lor fundamentale de igienă: numitele și (filele 103 și 104 dosar).

Pentru majoritatea covârșitoare a personalului medicale necesare angajării în blocul alimentar au fost recoltate în perioada mai-iunie, însă rezultatele s-au eliberat la începutul lunii iulie, uneori chiar după producerea evenimentului de toxiinfecție alimentară.

Prin Decizia nr. 71/9.08.2007, “având în vedere evenimentul de toxiinfecție alimentară din data de 7.07.2007” s-a luat măsura desfacerii disciplinare a contractului individual de muncă al reclamantului, începând cu data de 14.08.2007.

S-a reținut în sarcina salariatului că a săvârșit mai multe abateri disciplinare astfel:

– neasigurarea măsurilor necesare desfășurării activității obiectivelor de alimentație publică și, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în vederea preîntâmpinării toxiinfecției alimentare apărută la sucursală, măsuri referitoare la:

a) funcționarea obiectivelor de alimentație publică și, fără obținerea în prealabil a vizei anuale de autorizație sanitară de funcționare;

b) neluarea măsurilor de efectuare a controlului medical la angajare și periodic al personalului deservent din unitățile de alimentație publică și introducerea acestuia în activitate fără obținerea în prealabil a buletinelor de analize medicale cerute de legislația sanitară;

c) neasigurarea participării personalului angajat la desfășurarea cursului ” fundamentale de igienă”;

– neinformarea anterior producerii evenimentului de toxiinfecție alimentară, a conducerii societății cu privire la existența tuturor deficiențelor constatate ulterior de Autoritatea de Sănătate Publică, Autoritatea Sanitar-Veterinară pentru Siguranța Alimentelor și Direcția Generală Autorizare și Control din cadrul Ministerului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale;

– neimplicarea în remedierea deficiențelor existente la nivelul obiectivelor turistice de la nivelul sucursalei în scopul preîntâmpinării apariției de evenimente epidemiologice grave;

– neluarea măsurilor de întocmire a fișelor individuale de post ale salariaților sucursalei și primirea în unitățile de alimentație publică de personal fără a avea încheiate raporturi contractuale de muncă cu Sucursala.

S-a considerat că, prin săvârșirea acestor fapte, au fost încălcate prevederile art. 7 alin. 2 lit. “a” din Regulamentul Intern al “Sind România”, punctele 5.2, 5.5, 5.6, 5.7, 5.9 și 5.21 din fișa postului-anexă la contractul individual de muncă, art. 8 alin. 1 și 2 coroborat cu art. 19 și art. 20 din nr. 355/2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor, art. 2 alin. 5 coroborat cu art. 13 alin. 5 din Procedura de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, construcție, amenajare și reglementare sanitară a funcționării obiectivelor și activităților desfășurate în acestea, altele decât cele supuse înregistrării în registrul comerțului aprobată prin Ordinul nr. 117/2002, art. 2 alin. 3, art. 16 și art. 86 din Norma de igienă privind producția, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul și desfacerea alimentelor aprobată prin nr. 976/1998, art. 7 alin. 1 lit. “a, b și f” din nr. 1328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice, pct. 2 cap. VIII și pct. 2 lit. “a” și “f” din cap. II la Anexa nr. 2 din Reguli generale pentru igiena produselor alimentare, aprobate prin nr. 924/2005.

Măsura concedierii, întemeiată pe faptele reținute și pe dispozițiile legale enunțate, este justificată.

Astfel, conform art. 1 din anexa nr. 1 nr. 117/2002, avizarea și autorizarea sanitară are ca scop prevenirea situației care ar putea pune în pericol sănătatea publică, avizul sanitar și autorizația sanitară atestând că sunt întrunite condițiile igienico-sanitare necesare pentru conformarea la normele de igienă și de sănătate publică în vederea protejării sănătății publice.

Potrivit art. 2 din nr. 117/2002, autorizarea sanitară reprezintă procesul de analiză și investigație sanitară care condiționează, din punct de vedere tehnic și juridic, punerea în funcțiune și desfășurarea activității în obiective de interes public de conformarea la normele de igienă și de sănătate publică.

Autorizația sanitară reprezintă un act tehnic și juridic eliberat în scris de către autoritatea locală de sănătate publică, prin care sunt stabilite condițiile și/sau parametrii de funcționare ai unei activități existente ori de punere în funcțiune a unei activități în obiective de interes public.

anuală reprezintă actul de constatare, eliberat în scris de către autoritatea locală de sănătate publică, privind respectarea conformității cu autorizarea sanitară eliberată anterior.

Autorizarea sanitară de funcționare are drept scop prevenirea toxiinfecțiilor alimentare și a intoxicațiilor neprofesionale, a bolilor transmisibile, a bolilor cronice cu extindere în masă, a accidentelor și a bolilor profesionale și a disconfortului populației, generate de factorii de mediu.

scop este promovarea condițiilor sanogene din mediul înconjurător (mediul comunitar local și regional, mediul interior din locuințe, mediul interior profesional, industrial și neindustrial, mediul interior din mijloacele de transport, alimentele).

S-a recunoscut, în nota explicativă dată în cursul cercetării disciplinare, că activitatea nu este autorizată (fila 46 dosar), începându-se procedura de obținere a avizelor (s-au plătit taxele pentru vizele anuale-facturile nr. – și -/8.06.2007), însă, la momentul incidentului acesta nu era finalizată, unitatea funcționând “conform practicilor anterioare, în lipsa unor prevederi care să interzică funcționarea “, între perioada dintre solicitarea de avizare și obținerea efectivă a acestor avize.

Susținerea este evident greșită, având în vedere prevederile legale enunțate.

După cum rezultă din actele de control ale autorităților sanitare (filele 96-99), unitatea de, cantina și depozitul de alimente nu erau avizate sanitar pentru anul 2007, rezultând, în mod evident, nerespectarea dispozițiilor legale menționate, și că, în mod justificat, s-a reținut în sarcina contestatorului vinovăția privind funcționarea obiectivelor de alimentație publică și, fără obținerea în prealabil a vizei anuale de autorizație sanitară de funcționare

Conform art. 1 din nr.HG 355/2007, angajatorul trebuie să se afle în posesia unor informații, astfel încât să poată supravegherea sănătatea lucrătorilor față de riscurile pentru securitate și sănătate, pentru prevenirea îmbolnăvirii lucrătorilor cu boli profesionale cauzate de agenți nocivi, fizici, fizico- sau biologici, caracteristici locului de muncă, precum și a suprasolicitării diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă

În acest scop, potrivit art. 15 lit. “a”, lucrătorii care urmează a fi angajați cu contract individual de muncă pe o perioadă determinată sau nedeterminată trebuie să fie examinați medicalîn vederea angajării. Aceste dispoziții trebuie interpretate coroborat cu cele generale în materie – art. 27 Codul muncii – conform cărora, o persoană poate fi angajată în muncă numaiîn bazaunui certificat medical, care constată faptul că cel în cauză este pentru prestarea acelei munci.

Potrivit art. 20 din nr.HG 355/2007, pentru supravegherea sănătății lucrătorilor se efectuează în mod obligatoriu examen medical periodic tuturor lucrătorilor; de asemenea, conform art. 28 lit. “f” Codul muncii, certificatul medical periodic este obligatoriu în situația celor care desfășoară activități cu risc de transmitere a unor boli și care lucrează în sectorul alimentar, zootehnic, la instalațiile de aprovizionare cu apă potabilă, în colectivități de copii, în unități sanitare, potrivit reglementărilor Ministerului Sănătății și Familiei.

Astfel, cum a reieșit din situația de fapt, niciuna din persoanele nou angajate (a se vedea Situația contractelor individuale de muncă în perioada 7-9 iulie 2007 – fila 105) nu avea efectuate analizeprealabilîncheierii contractului individual de muncă.

Conform 128 din anexa 1 nr.HG 355/2007, persoanele care lucrează în sectorul alimentar, printre care și cei din unitatea de alimentație publică și colectivă, trebuie să urmeze un examen medical la angajare: examen coprobacteriologic; examen coproparazitologic; VDRL și un examen medical periodic – examen clinic general – semestrial (atenție examenul tegumentelor și mucoaselor);examen coprobacteriologic în trimestrul II și trimestrul III; examen coproparazitologic anual; VDRL anual.

Ori, angajații cantinei ul au fost inițial angajați fără nicio dovadă a îndeplinirii condițiilor medicale și ulterior – în două serii 30.05.2007-27.06.2007 au fost supuși examenului medical, rezultatele venind după o lungă perioadă de timp și chiar după incidentul de toxiinfecție alimentară (filele 111-181 dosar).

Apoi, deși legea prevede obligativitatea unui examen coprobacteriologic în trimestrul II și trimestrul III, niciunul dintre angajați nu efectuase această investigație în trimestrul III.

S-a recunoscut, în nota explicativă dată în cursul cercetării disciplinare că,după angajarea fiecărei persoane, firma cu care societatea are contract pentru recoltarea probelor, s-a deplasatde fiecare dată când a fost solicitatăpentru a strânge probele biologice. În mod temeinic s-a înlăturat apărarea conform căreia, până la sosirea rezultatelor analizelor, persoanele în cauză ar fi efectuat activități administrative și gospodărești (fila 50), fiind introduse în activitatea de alimentație publică după sosirea rezultatelor. Aceasta deoarece situația descrisă ar fi primit întreg personalul cantinei, astfel încât aceasta nu ar fi putut funcționa; apoi, afirmația este contrazisă de controalele efectuate de autoritatea sanitară care au găsit salariații fără analize, prestând activități pentru care au fost angajați: – ospătar, – muncitor necalificat bucătărie, – debarasator, fiind infestați cu bacteria salmonella (fila 82).

Apare astfel justificată sancționarea pentru motivul că reclamantul nu a luat măsurile de efectuare a controlului medical la angajare și periodic al personalului deservent din unitățile de alimentație publică și a permis introducerea acestuia în activitate fără obținerea în prealabil a buletinelor de analize medicale cerute de legislația sanitară.

Conform art. 1 alin. 1 și 2 din nr. 1225/2003, orice activitate de producție și de comercializare a produselor alimentare, de alimentație publică și colectivă, serviciile și producția de apă potabilă, precum și serviciile de întreținere corporală se exercită numai cu personal calificat, conform prevederilor legale. Personalul calificat din activitățile menționate anterior are obligația legală a instruirii periodice în vederea însușirii lor fundamentale de igienă, activitate organizată și finalizată cu examinare și certificate, în conformitate cu prezenta metodologie.

fundamentale de igienă – totalitatea cunoștințelor și deprinderilor elementare referitoare la păstrarea sănătății și prevenirea îmbolnăvirilor, pe care lucrătorii din sectoarele de activitate cu risc pentru sănătatea populației trebuie să le posede – se dobândesc de personalul din unitățile de producție, depozitare, transport și comercializare a alimentelor, inclusiv alimentație publică și a colectivităților, în urma absolvirii unui curs pregătit de cabinetele medicale avizate de instituția abilitată și după promovarea examenului organizat de direcția de sănătate publică teritorială.

Direcțiile de sănătate publică teritoriale eliberează candidaților declarați admiși certificate de absolvire, care au o valabilitate de 3 ani de la data emiterii.

Rezultă din prevederile legale menționate, că întreg personalul este supus obligației de însușire a normelor fundamentale de igienă, din moment ce activitatea de alimentație publică și colectivă poate fi îndeplinită “numai de personal calificat”, iar “personalul calificat are obligația legală a instruirii periodice”.

Dintre toți salariații intimatei implicați în activitatea de producție, depozitare și transport a alimentelor, numai doi salariați dețineau certificat de absolvire cursurilor privind însușirea lor fundamentale de igienă.

Apărarea reclamantului, în nota explicativă dată în cursul cercetării disciplinare, conform căreia doar personalul permanent are obligația absolvirii acestor cursuri, nu poate fi primită atât timp cât legea nu face nicio distincție cu privire la criteriul perioadei de angajare, referindu-se la întreg personalul din categoria unităților de alimentație publică sau colectivă.

Apoi, în aceleași note explicative, contestatorul recunoaște că “personalul sezonier nu a urmat astfel de cursuri” ( fila 51).

Pentru aceste motive, în mod corect intimata a dispus sancționarea disciplinară a contestatorului pentru neasigurarea participării personalului angajat la desfășurarea cursului ” fundamentale de igienă”.

În privința faptei de neinformare, anterior producerii evenimentul de toxiinfecție alimentară, a conducerii societății cu privire la existența tuturor deficiențelor constatate ulterior de organele de control, instanța a constatat existența și a acestei fapte.

Aceasta, deoarece în afară de informarea nr. 1388/29.06.2007 (fila 75) cu privire la: informarea că linia de autoservire montată în cantina “” nu este oportună, deoarece există riscuri de accidente pentru copiii de vârste mici, iar timpul de servire a mesei va fi foarte larg; solicitarea de suplimentare a personalului de la 32 de persoane cât este în prezent la 72 persoane, deoarece cantina “” va fi închisă și toți copiii vor servi masa numai la cantina “”, reclamantul nu a făcut niciun demers de îmbunătățire a activității sucursalei pe care o conducea.

Astfel, în procesele-verbale de la filele 96-100 întocmite de autoritățile avute în vedere de angajator, s-au reținut grave deficiențe în activitatea de și alimentație: lipsă dotări, lipsă obiecte necesare în camere, grupuri sanitare defecte și/sau foarte uzate, lenjerie murdară, dotări insalubre, utilajele și ustensilele din cantine aveau un grad avansat de uzură, prezentând risc pentru sănătatea publică.

Ori, reclamantul, într-adevăr nu a făcut niciun fel de înștiințare – cu atât mai puțin propuneri de remediere a deficiențelor – cu referire la aspectele evidențiate în procesele-verbale de control, documentația depusă în apărare de contestator “plan propuneri investiții” (fila 247) și nota de constatare (fila 248) vizând cu totul alte aspecte decât cele semnalate.

De aici rezultă că, în mod îndreptățit, s-au reținut drept abateri disciplinare în sarcina contestatorului neinformarea,anterior producerii evenimentul de toxiinfecție alimentarăa conducerii societății cu privire la existența tuturor deficiențelor constatate ulterior de Autoritatea de Sănătate Publică, Autoritatea Sanitar-Veterinară pentru Siguranța Alimentelor și Direcția Generală Autorizare și Control din cadrul Ministerului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale și neimplicarea în remedierea deficiențelor existente la nivelul obiectivelor turistice de la nivelul sucursalei în scopul preîntâmpinării apariției de evenimente epidemiologice grave

Cu privire la neluarea măsurilor de întocmire a fișelor individuale de post ale salariaților sucursalei și primirea în unitățile de alimentație publică de personal fără a avea încheiate raporturi contractuale de muncă cu Sucursala, instanța a constatat justificată sancțiunea și pentru această faptă.

Astfel, conform pct. 5.13 din fișa postului ocupat de contestator, acesta încheie contractul individual de muncă cu salariații din cadrul sucursalei în baza prevederilor din contractul colectiv de muncă la nivel de societate, având obligația de a organiza și de a răspunde pentru întreaga activitate din cadrul sucursalei (art. 6.1).

Reclamantul nu dovedit că ar fi întocmit, pentru fiecare angajat, fișa postului care să conțină atribuțiile ce revin salariatului, conform art. 39 alin. 2 din Codul muncii.

Mai mult, s-a permis îndeplinirea funcției de șef de laborator cofetărie de către o persoană care nu era angajată cu contract individual de muncă, numita -, prin contractul individual de muncă înregistrat sub nr. – din 2007 fiind angajat pe acest post numitul.

Cum această persoană nu era angajată, nici nu se pune problema examenului medical (la angajare și periodic), contravenindu-se dispozițiilor art. 15 și 20 din nr.HG 355/2007 sau a urmării unor cursuri privind le fundamentale de igienă, deși nr. 1225/2003 instituie obligativitatea generală a însușirii acestor cunoștințe.

Potrivit art. 263 Codul muncii, abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.

Constituie elemente esențiale de răspundere disciplinară calitatea de salariat, existența faptei ilicite, vinovăția, rezultatul dăunător și legătura de cauzalitate între fapta ilicită și acest rezultat.

Cum aceste condiții de angajare a răspunderii au fost dovedite de intimată, toate faptele considerate abateri au fost probate în instanță, fapta a fost comisă de salariat cu vinovăție, acesta recunoscând în parte săvârșirea lor, în cunoștința obligațiilor ce-i reveneau, precum și a consecințelor ce ar putea surveni, fapta a avut grave consecințe, atât asupra societății intimate (suspendarea activității, retragerea certificatelor de clasificare a obiectivelor turistice, sancțiuni contravenționale), dar, în special asupra clienților societății, în majoritate copii – internarea a 59 persoane.

Rezultă că, în mod legal și temeinic, s-a procedat la desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă al reclamantului prin Decizia nr. 71/14.08.2007.

Critica sentinței prin motivele de recurs a vizat, în esență, următoarele:

Consiliul de administrație al societății a dispus efectuarea cercetării disciplinare prealabile a persoanelor care prin atribuțiile de serviciu puteau preveni apariția acestui episod, stabilind că se fac vinovate următoarele persoane:

– – economist în Compartimentul administrativ alimentație publică;

– – șef;

– – Director Sucursală.

Răspunderea pentru apariția acestui eveniment nedorit, trebuie raportată la răspunderile fiecărei persoane investite cu atribuții în domeniu.

De menționat este și faptul că, în complex sunt detașate pe perioada sezonului, tocmai pentru prevenirea unor astfel de situații, două asistente, d-na și d-na, care împreună cu d-na doctor, au verificat toate locațiile, la data de 27.06.2007, fără să semnaleze aspecte majore care să împiedice deschiderea și funcționarea.

Pe baza acordului dat de persoanele care au verificat condițiile igienico-sanitare se emitea autorizația de funcționare, alte verificări nemaifăcându-se de organul emitent.

Înainte de expirarea celei din urmă autorizații a fost depus dosarul și documentația pentru obținerea autorizației de funcționare și s-au plătit taxele pentru avizele anuale de funcționare (pe data de 8.06.2007, deci cu o lună înainte de producerea episodului de toxiinfecție alimentară).

În ceea ce priveșteabatereaprivind “neluarea măsurilor de efectuare a controlului medical la angajare și periodic al personalului deservent din unitățile de alimentație publică și introducerea acestuia în activitate fără obținerea în prealabil a buletinelor de analize medicale cerute de legislația sanitară”.

Înainte de angajare și de intrare în activitatea propriu-zisă de alimentație publică,tot personalul a fost testat prin analize medicale specifice.

Toate “fișele de aptitudine” auavizul medicaldin data de 2 și 5 iulie 2007, deci,la angajare, înainte de apariția episodului de toxiinfecție alimentară din 7 iulie 2007, exista atestarea că persoanele erau “clinic sănătos”, deci îndeplineau condițiile pentru angajare.

Răspunderea conform postului, aparținea lui, care la pct. 4.1 prevede că “se preocupa de încadrarea unităților de alimentație publică cu personal calificat corespunzător funcției și urmărește respectarea de către aceștia a regulilor generale de comerț și igienico-sanitare”.

În ceea ce privește examenul medical periodic, instanța reține fără temei legal, că angajații cantinei ul nu au efectuat acest examen, conform 128 din anexa 1 la HG nr. 335/2007.

Din însăși motivarea hotărârii rezultă că examenul periodic constă în examen clinic general, semestrial, examen coprobacteriologic trimestrial și examenul coproparazitologic anual.

În ceea ce privește abaterea privind neasigurarea participării personalului angajat la desfășurarea cursului ” fundamentale de igienă”.

Așa cum s-a menționat, covârșitor personalul era cel sezonier. Aceste cursuri sunt imposibil de organizat și urmat, având în vedere că angajarea acestora avea loc extrem de târziu și în număr insuficient.

Întreg personalul sezonier eranecalificat:muncitori vase, muncitor necalificat bucătărie, debarasator, ospătar, situație în raport de care nu exista obligația de a urma aceste cursuri.

Instruirea acestui personal se făcea la locul de muncă, de șeful locului de muncă.

În privința abaterii de neinformare, anterior producerii evenimentului de toxiinfecție alimentară, a conducerii societății cu privire la existența tuturor deficiențelor constatate ulterior de organele de control, în mod netemeinic instanța constată existența și a acestei fapte.

Toate procesele-verbale întocmite în timp de autorități, în care s-au consemnat și s-au semnalat deficiențe, au fost înaintate la B, conducerea societății fiind încunoștiințată și deci informată în legătură cu aceste deficiențe.

Comitetul de Direcție a fost informat permanent, în timp util, atât telefonic, cât și în scris de toate deficiențele, atunci când acestea au fost semnalate de autorități.

Deficiențele minore au fost remediate, însă majoritatea deficiențelor presupuneau alocarea de fonduri pentru remediere.

A fost semnalată în repetate rânduri prin note de fundamentare, necesitatea investițiilor în sucursală în condițiile evoluției standardelor în domeniu, dar aceste solicitări au fost ignorate sau tratate superficial (adresa nr. 2671/21.11.2006, care cuprinde “Propuneri plan de investiții, reparații capitale, reparații curente și întreținere pentru anul 2007” întocmit de director.

În ceea ce privește respectarea fluxurilor tehnologice într-un singur sens la Cantina “”, menționăm că aceasta funcționează în acest mod de 30 de ani și nici un organ sanitar nu a semnalat această problemă generată de construcție. Singura măsură luată a fost ca fluxurile să se desfășoare la ore diferite.

În ceea ce privește prezența unei persoane străine, fără contract de muncă la Laboratorul de cofetărie, respectiv -, nu s-a făcut nici afirmația și nici dovada că directorul a știut și a acceptat o asemenea situație.

Responsabilitatea aparține șefilor de formații de lucru, care, conform prevederilor legale, nu trebuie să permită accesul în zona coordonată și pentru activitatea specifică, decât al persoanelor cu care societatea avea contract de muncă.

La 23.06.2008 a formulat întâmpinare intimata care a învederat, în esență, următoarele:

1. Referitor la abaterea de funcționare a obiectivelor de alimentație publică și, fără obținerea în prealabil a vizei anuale la autorizația sanitară de funcționare:

Pentru obținerea vizei anuale la autorizația sanitară de funcționare pentru anul 2007, în considerarea înscrisurilor aflate în dosarul cauzei, instanța de fond în mod temeinic și legal a constatat că, contestatorul în calitatea sa de reprezentant împuternicit al sucursalei nu a solicitat anuală la autorizația sanitară de funcționare cu o lună înainte de expirarea unui an calendaristic de la data emiterii vizei anuale precedente, respectiv de la data de 14.06.2006. pe anul 2006 la autorizația sanitară de funcționare a fost acordată de C la data de 14 iunie 2006, iar pentru anuală, pentru anul 2007, fost formulată o solicitare în scris de către sucursală în data de 4.06.2007, cu zece zile anterior expirării vizei precedente.

2. Referitor la abaterea de neluare a măsurilor de efectuare a controlului medical la angajare și periodic al personalului deservent din unitățile de alimentație publică și introducerea acestuia în activitate fără obținerea în prealabil a buletinelor de analize medicale cerute de legislația sanitară.

Rezultatul probelor biologice recoltate, pentru majoritatea salariaților, a fost emis la data de 10.07.2007, lucru confirmat de contestator prin răspunsul la întrebarea nr. 16 din interogatoriu, după producerea evenimentului de toxiinfecție alimentară, ceea ce dovedește, fără echivoc, că personalul respectiv a fost primit în unitatea de alimentație publică “Cantina ” fără obținerea în prealabil a buletinelor de analiză care să confirme starea de sănătate a salariaților în cauză.

în cauză nu au fost efectuate (actualizate) în trimestrul III, ceea ce a condus la apariția stării de purtător de agenți patogeni a unor salariați din acest sector de activitate și producerea evenimentului epidemiologic la data de 7.07.2007, deci în trimestrul III.

Instanța de fond a reținut întemeiat, contrar susținerilor nefondate ale recurentului contestator, că potrivit dispozițiilor art. 1 din nr.HG 355/2007 angajatorul trebuie să se afle în posesia unor informații astfel încât să poată supraveghea sănătatea lucrătorilor față de riscurile pentru securitate și sănătate.

Conform 128 din Anexa 1 nr.HG 355/2007, persoanele care lucrează în sectorul alimentar, printre care și cei din unitatea de alimentație publică și colectivă,trebuie să urmezeexamenul medical la angajare și examenul medical periodic.

Ori, angajații Cantinei au fost inițial angajați fără nicio dovadă a îndeplinirii condițiilor medicale, niciuna din persoanele nou angajate (a se vedea Situația contractelor individuale de muncă în perioada 7-9 iulie 2007 – fila 105 dosar fond) nu avea efectuate cerute de lege în prealabil încheierii contractului individual de muncă.

Deși legea prevede obligativitatea efectuării examenului coprobacteriologic în trimestrul II și III, niciunul dintre angajați nu efectuase această investigație în trimestrul III.

Motivația contestatorului că personalul este sezonier și că nu se pune problema pentru acest personal a efectuării controlului medical periodic pentru că nu se depășise termenul (semestru sau trimestru) pentru refacerea analizelor menționate este netemeinică și nelegală având în vedere dispozițiile legale aplicabile care prevăd obligativitatea efectuării examenului medical periodic cu o anumită periodicitate (anual, semestrial, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie), toate aceste analize trebuind a fi efectuate raportat la aceste perioade, mai exact imediat ce expiră perioada semestrului I sau cea a trimestrului II, pentru a putea depista apariția unor agenți etio-patogeni cu scopul prevenirii îmbolnăvirilor cu caracter digestiv.

În cazul numitei -, Cac onstatat că esteinfestată cu stafilococ hemolitic/coagulază,probele biologice fiind recoltate de la această persoană în calitate de șefă a laboratorului patiserie-cofetărie al sucursalei, deși această persoanănu avea încheiat contract individual de muncăcu societatea pârâtă, ceea ce dovedește că în unitățile de alimentație publicăerau primite persoane străine,cu nesocotirea normelor igienico-sanitare în vigoare, care interzic în mod expres acest lucru.

3. Referitor la abaterea de neasigurare a participării personalului angajat la desfășurarea cursului ” fundamentale de igienă”.

În conținutul Deciziei de concediere se reține că fapta imputabilă contestatorului – neasigurarea efectuării de către personalul angajat a cursului ” fundamentale de igienă” prevăzut în mod obligatoriu de prevederile art. 1 Metodologia pentru organizarea și certificarea instruirii profesionale a personalului privind însușirea lor fundamentale de igienă, aprobată prin Ordinul nr. 1225/2003 emis de Ministerul Sănătății.

La data producerii evenimentului posedau certificate de absolvire a acestui curs 2 persoane, respectiv salariatele și, cursuri care instruiesc personalul care lucrează în unitățile de alimentație publică cu privire la respectarea condițiilor igienico-sanitare și de sănătate publică în scopul preîntâmpinării apariției de evenimente epidemiologice,ceea ce explică lipsa de preocupare a contestatorului de a asigura personalului pregătirea necesară desfășurării activităților curente în obiective cu risc epidemiologic crescut.

numărului de salariați și angajarea corespunzătoare a acestora, atât din punct de vedere al calificării acestora, necesară desfășurării în condiții legale a activității structurilor turistice deschise, cât și din punct de vedere al numărului lor, sunt atribuții stabilite în sarcina directă a contestatorului.

Faptul că personalul angajat nu avea calificarea necesară sau era insuficient dovedește superficialitatea cu care directorul sucursalei a înțeles să-și îndeplinească atribuțiile cu care a fost investit în materie de personal.

Din adresele Comitetului de Direcție prin care se aprobă suplimentarea personalului sezonier reiese că în structura personalului sezonier era prevăzut expres care sunt muncitori necalificați și care sunt calificați, ca și numărul acestora, ceea ce infirmă susținerea nefondată a contestatorului că întreg personalul sezonier era necalificat și că nu avea obligația legală de a efectua cursurile de instruire.

4. Referitor la abaterea de neinformare,anteriorproducerii evenimentului de toxiinfecție alimentară, a conducerii societății cu privire la existența tuturor deficiențelor constatateulteriorde Autoritatea de Sănătate Publică, Autoritatea Sanitar-Veterinară pentru Siguranța Alimentelor și Direcția Generală Autorizare și Control din cadrul Ministerului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale.

Deși nu a fost dovedită că a existat o informare din partea contestatorului, simpla informare, fără luarea de măsuri pentru preîntâmpinarea apariției unor astfel de evenimente, se circumscriu nerespectării obligațiilor de serviciu stabilite prin fișa postului și precizate expres în conținutul Deciziei de concediere.

În ceea ce privesc investițiile, acestea au fost aprobate anual de către conducerea societății, în urma analizei propunerilor sucursalelor însoțite de notele de fundamentare a acestora și au fost prevăzute în planurile anuale de reparații și investiții și bugetele de venituri și cheltuieli anuale. Astfel, pentru anul 2007, lucrările de reparații și investiții prioritare au fost aprobate prin Planul de reparații și investiții al sucursalei, iar lucrările constatate de serviciul tehnic prin Nota de constatare nr. 665/21.05.2007 au fost aprobate de către Comitetul de Direcție al societății, așa cum rezultă din adresa nr. 1266 din 24.05.2006, neefectuarea lor atrăgând răspunderea directă și nemijlocită a directorului sucursalei. Prin Bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2007 au fost bugetate:

– cheltuieli cu obiectele de inventar;

– cheltuieli de întreținere și reparații curente;

– cheltuieli reparații capitale.

Lucrările de reparații curente și întreținere au fost finanțate prin bugetul pe anul 2007, așa cum se precizează și în Nota de constatare nr. 665 din 21.05.2007, lucrările urmând a fi realizate în conformitate cu precizările transmise prin adresa nr. C 759/21.03.2007 emisă de Comitetul de Direcție al societății.

Susținerea contestatorului cum că producerea evenimentului de toxiinfecție alimentară se datorează lipsei fondurilor este neîntemeiată, având în vedere cele expuse și înscrisurile aflate la dosarul cauzei. Neluarea de către contestator a măsurilor de identificare și remediere a deficiențelor constatate ulterior de către autoritățile de control în perioada de extrasezon pot fi considerate cauze favorizatoare producerii evenimentului, însă în ceea ce privesc cauzele determinante, ele sunt reprezentate de agenții patogeni responsabili direct de producerea evenimentului epidemiologic apăruți ca urmare a nerespectării condițiilor minime impuse de legislația sanitară.

5. Referitor la abaterea de neluare a măsurilor de întocmire a fișelor individuale de post ale salariaților sucursalei și primirea în unitățile de alimentație publică de personal fără a avea încheiate raporturi contractuale de muncă cu sucursala.

Susținerea reclamantului cum că toți salariații au încheiate raporturi de muncă cu societatea și posedă fișeindividualeale posturilor pe care își desfășoară activitatea curentă este nerealistă, situația de fapt prezentându-se astfel:

salariaților sezonieri angajați pe perioadă determinată li s-a înmânat și au semnat o fișă a postului “colectivă”, fără să li sestabilească individual responsabilitățile și atribuțiile posturilorîn care urmau să își desfășoare activitatea, ceea ce a creat o gravă tulburare a desfășurării normale a activităților curente desfășurate în unitățile de alimentație publică și de.

Recursul nu este fondat.

Curtea, analizând sentința atacată din perspectiva criticilor formulate și având în vedere motivele de recurs invocate, întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și 3041Cod procedură civilă, va respinge recursul pentru următoarele considerente de fapt și de drept:

O primă critică vizează distribuirea responsabilității pentru evenimentul nedorit și asupra angajaților și, asistentelor medicale și și doctorului.

Critica referitoare la vinovăția contestatorului prin raportare la existența unor sarcini de serviciu privind activitatea de alimentație și în fișele de post a celor doi angajați și nu poate fi primită, avându-se în vedere faptul că antrenarea răspunderii recurentului a fost determinată de neîndeplinirea unor atribuții de serviciu stabilite prin fișa postului ce îi aparțineau în exclusivitate și care nu au făcut obiectul delegării către cei doi salariați.

Astfel, în fișa postului la pct. 5.9 este prevăzută următoarea atribuție: “asigură coordonarea întregii activități fiind răspunzători pentru aceasta în fața organelor de conducere ale societății”, iar conform pct. 6.1, “răspunde pentru organizarea și desfășurarea activității în cadrul sucursalei”.

Iată deci că din modul în care s-au stabilit atribuțiile de serviciu rezultă o responsabilitate generală a directorului sucursalei în derularea activității și nu o degrevare de orice obligație nemijlocită și directă cum încearcă recurentul să acrediteze ideea.

În ceea ce privește responsabilitatea celor două asistente medicale detașate în complex pe perioada verii și a medicului, persoane care nu au semnalat deficiențe majore în măsură să împiedice deschiderea și funcționarea în urma verificării locațiilor în data de 27.06.2007, Curtea observă că această verificare a fost efectuată după expirarea vizei anuale la Autorizația Sanitară de Funcționare, expirare ce a avut loc la 14.06.2007.

Ori, responsabilitatea în obținerea vizei anuale la autorizația sanitară aparține în exclusivitate directorului sucursalei care în baza atribuției 5.2 din Fișa postului “asigură ca activitatea să se desfășoare conform prevederilor legale “.

Astfel, evenimentul de toxiinfecție alimentară din 7 iulie 2007 s-a produs în condițiile în care la 27 iunie 2007 prin procesul-verbal nr. 1343 Autoritatea de sănătate publică menționează necesitatea suplimentării de personal și se interzice folosirea liniei de autoservire de la Cantina, deoarece pune în pericol siguranța copiilor.

Actele de control ale autorităților sanitare (filele 96-99 dosar tribunal) dovedesc că unitățile de, cantină și depozitul de alimente nu erau avizate sanitar pe anul 2007.

Un eventual acord al celor două asistente medicale și al medicului detașați pe perioada sezonului estival, este lipsit de semnificație juridică din perspectiva emiterii autorizației sanitare de funcționare întrucât verificarea prealabilă a condițiilor igienico-sanitare, emiterea autorizației sanitare și a vizei sanitare anuale sunt de competența exclusivă a Autorității de Sănătate Publică

O altă critică este aceea referitoare la menținerea abaterii privind neluarea măsurilor de efectuare a controlului medical la angajare și introducerea acestuia în activitate fără obținerea prealabilă a buletinelor de analize medicale deși a dovedit că “tot personalul a fost testat prin analize medicale specifice”.

Critica nu este conformă realității probatoriilor administrate și avem aici în vedere răspunsul la întrebarea 16 din interogatoriu a contestatorului recurent care a confirmat că rezultatele analizelor de laborator pentru personalul care a fost încadrat în unitățile de alimentație publică este data de 10.07.2007, însă probele ar fi fost recoltate anterior producerii evenimentului din 7 iulie, iar pentru personalul din blocul alimentar și rezultatele ar fi înainte de eveniment (aceste afirmații nefiind confirmate probator).

Dintr-o vizualizare aleatorie a Buletinului de analize medicale aparținând salariatei observăm că aceeași probă de recoltare din 30 mai 2007 deci aferentă trimestrului II a respectivului an a stat la baza rezultatului atât din 1.06.2007, cât și la baza rezultatului din 10 iulie 2007 (pag. 118, 119 dosar fond).

Dar chiar și pentru celorlalți angajați care au fost recoltate la 27.06.2007 și au ca rezultat 10 iulie 2007, probele analizate sunt aferente trimestrului II și nu trimestrului III al anului 2007 deși Hotărârea de Guvern nr. 355/11.04.2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor, în Fișa 128 – Sector alimentar – obligă la efectuarea examenului coprobacteriologic în trimestrul II și în trimestrul III.

Instanța de fond a reținut întemeiat că potrivit dispozițiilor art. 1 din nr.HG 355/2007 angajatorul trebuie să se afle în posesia unor informații astfel încât să poată supraveghea sănătatea lucrătorilor, față de riscurile pentru securitate și sănătate.

Textul art. 15 lit. “a” din nr.HG 355/2007 este în deplină concordanță cu art. 27 din Codul muncii, conform căruia o persoană poate fi angajată în muncă numai în baza unui certificat medical, care constată faptul că cel în cauză este pentru prestarea acelei munci.

recurentului de a justifica inutilitatea efectuării examenului medical periodic dat fiind caracterul sezonier al activității în cadrul cu motivarea că era începutul sezonului estival și nu se depășise termenul (semestru sau trimestru) nu pot înlătura culpa recurentului contestator în săvârșirea abaterii disciplinare reținută drept temei al desfacerii contractului.

Pe de altă parte responsabilitatea lui nu exclude antrenarea răspunderii directorului general care în virtutea pct. 5.9 din fișa postului asigură coordonarea întregii activități fiind răspunzător pentru aceasta în fața organelor de conducere ale societății.

O altă critică vizează sancționarea nelegală în ceea ce privește abaterea privind neasigurarea participării personalului angajat la desfășurarea cursului ” fundamentale de igienă”, cu motivația că majoritatea personalului era sezonier, necalificat și că această obligație incumbă în conformitate cu art. 1 (2) din nr. 1225/2003 numai personalului calificat.

Într-adevăr art. 1 (2) din mai sus arătat dispune: “Personalul calificat din activitățile menționate la alin. 1 ( alimentație publică și colectivă) are obligația legală a instruirii periodice în vederea însușirii lor fundamentale de igienă, activitate finalizată cu examinare și certificare “.

Recurentul afirmă că întreg personalul sezonier era necalificat: muncitori vase, muncitor necalificat bucătărie, debarasator, ospătar, situație în raport de care nu exista obligația de a urma aceste cursuri, însă această afirmație nu corespunde realității și avem aici în vedere anexa la adresa nr. 1012 din 7.05.2007 (fila 193 dosar tribunal) cuprinzând personalul sezonier Sucursala, care atestă faptul că în cadrul Restaurantului din totalul de 9 angajați numai 2 erau muncitori necalificați, în cadrul cantinei din totalul de 16 angajați numai 6 erau muncitori necalificați, iar la depozitul de alimente din totalul de 9 angajați numai 4 salariați erau muncitori necalificați.

Iată deci că în conformitate cu art. 1 (2) din nr. 1225/2003 toți muncitorii calificați aveau obligația de a urma cursurile privind fundamentale de igienă, însă recurentul nu s-a preocupat de a urmări aceste chestiuni, fapt ce a favorizat producerea evenimentului de toxiinfecție alimentară.

Pe de altă parte, nu poate fi primită nici apărarea în conformitate cu care angajarea personalului s-a făcut târziu, întrucât în conformitate cu pct. 5.6, 5.7 și 5.13 din fișa postului aceste obligații îi reveneau directorului în cadrul măsurilor necesare pentru îndeplinirea obiectului de activitate în materie de resurse umane.

Un motiv de recurs este în legătură cu abaterea de neinformare anterior producerii evenimentului de toxiinfecție alimentară, obligație pe care recurentul învederează că și-a îndeplinit-o prin transmiterea tuturor proceselor-verbale întocmite de autorități, procese-verbale în care erau consemnate și deficiențele constatate.

Și această critică urmează a fi respinsă, întrucât abaterea în legătură cu această obligație nu numai informarea anterior producerii evenimentului a tuturor deficiențelor constatate ulterior de autoritățile de control din domeniu cât și neimplicarea recurentului în remedierea deficiențelor existente în scopul preîntâmpinării apariției de evenimente epidemiologice grave, acesta fiind de fapt conținutul faptei imputabile reținută în decizia de concediere.

S-a invocat în apărare de către recurent necesitatea efectuării investițiilor în sucursală, aspecte pe care le-a semnalat, dovada cea mai elocventă a situației fiind Nota de constatare nr. 6/6.09.2006 încheiată de “Sind România” – Serviciul tehnic, însă omite a analiza și existența Notei de constatare din 21 mai 2007 la Sucursala, care la pct. 8 atestă că au fost aprobate investiții de 4.500 lei la cantina, necesare efectuării de reparații, zugrăveli, vopsitorii pereți, plafoane, inclusiv igienizarea, precum și suma de 5.500 lei pentru revizie și reparații la instalația sanitară (apă, apă caldă menajeră și canalizare, tot la cantina ).

În ceea ce privește respectarea fluxurilor tehnologice într-un singur sens, comisia de cercetare disciplinară nu a dispus o sancționare a contestatorului sub acest aspect, ceea ce s-a imputat este prezența unor persoane străine, fără contract de muncă cu Sucursala, respectiv numita -, cât și neîntocmirea fișelor de post individuale.

Faptele sunt indubitabile însă recurentul se apără în sensul că nu ar fi știut și acceptat prezența în laboratorul de cofetărie a numitei -, ceea ce este pe deplin imputabil, întrucât aceasta lucra în fapt ca șefă a laboratorului de patiserie-cofetărie, laborator pe care dacă recurentul în calitate de director l-ar fi verificat și inspectat din punct de vedere al resurselor umane ar fi observat că nu este condus de către salariatul societății. Cu alte cuvinte, neștiința recurentului nu îl absolvă de responsabilitate în virtutea atribuțiilor sale din fișa postului pct. 5.9 de a asigura coordonarea întregii activități a.

Drept urmare, Curtea, găsind toate criticile neîntemeiate, va respinge recursul ca nefondat, în baza art. 312 Cod procedură civilă, însușindu-și motivarea instanței de fond, pe care o apreciază legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul civil declarat de recurentul contestator, domiciliat în C, strada – cel nr. 83, – 1,. 8.. 29, județul C, împotriva sentinței civile nr. 284/14.03.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata ” ROMÂNIA”, cu sediul în-, sector 3.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 octombrie 2008.

Jud.fond. /

Red.dec.jud./ 28.10.2008

Tehnoredact.gref.

2 ex./6.11.2008.