Cod proc. penală, art. 386
Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în cazurile prevăzute la literele a) – e) de sub art.386 Cod proc. penală.
Decizia penală nr. 637, din 02 octombrie 2009
Inculpatul C. G. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei penale nr.526/R din 21 august 2009 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în dosarul nr.1128/46/2009 invocând dispoziţiile art.386 lit.a) – e) Cod proc. penală.
Prin această decizie Curtea de Apel Piteşti a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-D.N.A.-Serviciul Teritorial Piteşti împotriva încheierii din 18 august 2009 pronunţată de Tribunalul Argeş în dosarul penal nr.2452/109/2009, pe care a casat-o în parte şi înlăturând dispoziţia de revocare a măsurii arestării preventive a constatat conform art.3002 Cod proc. penală legalitatea şi temeinicia arestării preventive a inculpaţilor P.G.C., F.L.I. şi C.G. şi a dispus menţinerea arestării preventive a acestora.
Urmare a admiterii cererii de strămutare prin Încheierea din 26 august 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, contestaţia în anulare formulată de inculpat a fost înaintată spre soluţionare Curţii de Apel Ploieşti.
În motivarea contestaţiei în anulare, s-a susţinut că procedura de citare cu părţile nu a fost îndeplinită, instanţa de recurs a procedat la rejudecarea cauzei fără citarea tuturor părţilor şi nu s-a pronunţat asupra unei cereri esenţiale formulată de inculpat, respectiv cu privire la înlocuirea arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi ţara şi de asemenea s-a omis ascultarea inculpatului C.G.
Contestaţia în anulare formulată de contestatorul-inculpat C.G. este inadmisibilă, întrucât priveşte o hotărâre prin care nu s-a soluţionat fondul cauzei ci se referă la menţinerea arestării preventive şi ca atare nu este susceptibilă de a fi atacată cu o cale extraordinară de atac cum este aceea a contestaţiei în anulare.
O atare hotărâre este relativă întrucât în cursul judecăţii instanţa verificând legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive poate să o revoce, să o înlocuiască cu o alta restrictivă de libertate sau să constate încetarea de drept a acesteia, astfel că până la pronunţarea unei hotărâri definitive aspectele legate de măsurile preventive se pot schimba, fără a se putea invoca însă excepţia autorităţii de lucru judecat ca în cazul hotărârilor definitive prin care s-a soluţionat fondul cauzei.
