Legea nr. 85/2006, art. 64 alin. (1) C. proc. civ., art. 103 alin. (1) şi (2)
Faptul că după data deschiderii procedurii de împotriva sa, debitoarea emite acte în cadrul unor litigii fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 45 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, reprezintă o inducere în eroare a creditoarei cu privire la situaţia sa juridică.
Aceasta reprezintă o dovadă în sensul că o împrejurare mai presus de voinţa sa a împiedicat-o să cunoască despre intrarea în insolvenţă a debitoarei şi să depună declaraţia de creanţă în termenul stabilit de judecătorul-sindic.
C.A. Galaţi, dec. com. nr. 830 din 23 noiembrie 2011,
nepublicată
în dosarul de insolvenţă înregistrat pe rolul Tribunalului Galaţi creditoarea SC S.F. SRL Bucureşti a solicitat repunerea în termenul de formulare a declaraţiei de creanţă la masa credală a debitoarei SC T. SA Galaţi, cerere formulată la data de 21 mai 2010.
Prin sentinţa nr. 300 din 19 mai 2011 a Tribunalului Galaţi s-a respins ca nefondată cererea de repunere în termenul de admitere a creanţei. Din înscrisurile de la dosar, rezultă că cererea creditoarei a fost depusă la 21 mai 2010, fără a prezenta dovezile pretinse de dispoziţiile menţionate anterior. Faptul că debitoarea nu a făcut menţiunea cerută de art. 45 alin. (1) din în corespondenţa transmisă SC S.F. SRL Bucureşti nu este de natură a justifica ccrerca de repunere în termen.
împotriva acestei sentinţe a declarat recurs SC S.F. SRL Bucureşti, arătând că nu au fost respectate dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., că sentinţa este rezultatul aprecierii eronate a judecătorului-sindic, că în mod nelegal nu a fost notificată de administratorul judiciar, deşi apărea în evidenţa contabilă, că avea semnate contracte şi acte adiţionale la acestea în anul 2008, că avea litigii pe rolul instanţelor şi un extras de cont confirmare sold nr. 2075 din 15 deccmbrie 2008 emis după data intrării în insolvenţă. Arată că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 103 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., deoarece a făcut dovada că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa sa.
Verificând legalitatea sentinţei comerciale nr. 300 din 19 mai 2011 a Tribunalului Galaţi, instanţa de control judiciar a reţinut că recursul este fondat pentru următoarele considerente: Prin decizia nr. 1137 din 4 decembrie 2007 a Cuilii Constituţionale s-a admis excepţia de neconstituţionali-tate şi s-a constatat că dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei sunt contrare art. 24 şi art. 53 din Constituţie, în măsura în care se interpretează că prima comunicare a actelor de procedură, către persoanele împotriva cărora se promovează o acţiune, în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 85/2006, ulterior deschiderii procedurii insolvenţei, se realizează numai prin Buletinul procedurilor de insolvenţă, iar nu şi potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă.
în speţa de faţă, curtea a reţinut că SC S.F. SRL Bucureşti (creditoare) nu s-a aflat pe lista prevăzută de art. 28 alin. (1) lit. c) din lege, motiv pentru care nu a fost notificată individual. Lichidatorul judiciar a notificat, însă, creditorii prin Buletinul procedurilor de insolvenţă. nr. 4150 din 29 octombrie 2008, îndeplinindu-se astfel procedura prevăzută de art. 7 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, precum şi într-un ziar de largă circulaţie din data de 15 octombrie 2008. Termenul limită pentru depunerea declaraţiilor de creanţă era, conform sentinţei nr. 960 din 8 octombrie 2008 a Tribunalului Galaţi, data de 7 decembrie 2008. Contestatoarea, însă, a depus declaraţia de creanţă la mai mult de un an diferenţă, în 21 mai 2010.
Creditoarea a formulat o cerere de repunere în termenul de formulare declaraţie de creanţă. Potrivit art. 103 alin. (1) C. proc. civ., „neexercita-rea oricărei căi de atac şi neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei”. SC S.F. SRL a făcut dovada că după data deschiderii procedurii de insolvenţă împotriva sa, debitoarea SC T. SA a emis acte în cadrul unor litigii fară îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 45 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 (răspuns la convocare la conciliere). Mai mult, între părţi aveau loc litigii comerciale fară ca SC S.F. SRL Bucureşti să cunoască existenţa stării de insolvenţă, ca de exemplu somaţia de plată înregistrată cu termen la 19 octombrie 2010, debitoarea inducând-o în eroare pe creditoare despre situaţia sa juridică. Astfel, aceasta a făcut dovada că o împrejurare mai presus de voinţa sa a împiedicat-o să cunoască despre intrarea în insolvenţă a debitoarei şi să depună declaraţia de creanţă în termenul stabilit de judecătorul-sindic.
