Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
PRECUM ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 348/CM
Ședința publică din data de 9 iunie 2009
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu
JUDECĂTORI: Mariana Bădulescu, Jelena Zalman Maria Apostol
– – –
Grefier – – –
S-a luat în examinare recursul civil formulat de reclamantul, domiciliat în T,-, bloc 176,. C,. 24, județul T, împotriva sentinței civile nr. 2778 din 19 decembrie 2008 pronunțate de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul pârâtCLUBUL SPORTIV MUNICIPAL, cu sediul în T,-, județul T, având ca obiect conflict de muncă – contestație decizie concediere.
Dezbaterile asupra recursurilor au avut loc în ședința publică din data de 2 iunie 2009 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Curtea, pentru a-i da posibilitatea apărătorului intimatului pârât să formuleze concluzii scrise, în temeiul dispozițiilor art. 156 alin. 2 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea asupra cauzei la datele de 4 iunie 2009 și 9 iunie 2009.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea adresată Tribunalul Tulcea și înregistrată sub nr-, reclamantul G, salariat al Clubului Sportiv Municipal T, în funcția de administrator până la data de 31 iulie 2008, în baza dispozițiilor art. 283 alin. 1 lit. a din Codul muncii, a chemat în judecată pe pârâtul Clubul Sportiv Municipal T, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr. 1401 emisă de pârât la data de 9 iulie 2008, prin care s-a dispus desfacerea contractului său individual de muncă, în temeiul art. 65 din Codul muncii, reintegrarea pe postul deținut anterior concedierii și obligarea pârâtului la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate prin aplicarea ratei inflației pentru perioada cuprinsă între data concedierii și cea a reintegrării efective pe post.
În susținerea acțiunii s-a arătat că decizia nr. 1401 din 9 iulie 2008 este nelegală pentru că măsura concedierii a fost dispus în perioada efectuării concediului de odihnă (16 iunie 2008 – 21 iulie 2008), încălcându-se astfel
prevederile art. 60 alin. 1 lit. i din Codul muncii, că actul de decizie nu conține elemente obligatorii cum sunt motivele concrete care determină concedierea (reorganizarea activității și dificultățile economice și tehnice, fiind doar niște motive generice și foarte vagi, având în vedere prevederile art. 65 alin. 2 din Codul muncii ), lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate și termenul în interiorul căruia reclamantul avea dreptul de a-și exprima opțiunea pentru ocuparea unuia dintre acestea.
Referitor la dispozițiile art. 65 din Codul munciis -a mai susținut că desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă iar, în speță, corelând sarcinile de serviciu cuprinse în fișa postului cu activitatea clubului, desființarea postului de administrator conduce în mod automat la blocarea activității, astfel fiind evident că ne aflăm în fața desființării formale a postului ocupat de reclamant.
S-a mai susținut că decizia a fost dată cu încălcarea prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare al Clubului Sportiv Municipal T, aprobat prin Ordinul nr. 528 din 17 octombrie 2001 al Ministrului T și Sportului potrivit căruia directorul Clubului Sportiv este ordonator terțiar de credite iar în această calitate nu poate modifica statul de funcții care se aprobă anual de către Ministerul T și Sportului, iar structura organizatorică a clubului este aceea prezentată în anexa 2 care face parte din Regulament.
Reclamantul a mai arătat și faptul că decizia nr. 1401 din 9 iulie 2008, pe care o contestă în cauză, cuprinde și elemente caracteristice unei desfaceri disciplinare a contractului individual de muncă, în sensul că se precizează că ar fi absentat nemotivat 3 zile de la serviciu, aspect nereal și nedovedit de pârât.
Prin sentința civilă nr. 2778 din 19 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Tulceaa fost respinsă acțiunea formulată de reclamant.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele considerente:
Prin decizia nr. 1401 din 9 iulie 2008 emisă de pârâtul Clubul Sportiv Municipal Taf ost concediat contestatorul G de pe funcția de administrator, în temeiul prevederilor art. 65 din Codul muncii.
Așa cum rezultă din preambulul deciziei nr. 1401 din 9 iulie 2008, motivele de fapt care au condus la luarea măsurii de concediere a contestatorului G au constat în reorganizarea activității, determinată de dificultățile economice și tehnice, care au impus reducerea cheltuielilor, inclusiv a celor salariale prin blocarea temporară a finanțării unor posturi între care și acela ocupat de contestator.
Astfel, din situația întocmită de contabila șefă la data de 18 iunie 2008, rezultă că pârâtul s-a aflat într-o situație de blocaj financiar, în perioada ianuarie – mai 2008, înregistrându-se la hotelul “Casa Albastră” venituri de 64.313,85 lei, adică 50% din veniturile planificate iar cheltuielile pe aceeași perioadă s-au ridicat la suma de 128.688,4 lei, ce reprezintă dublul veniturilor încasate.
Din conținutul adresei nr. 174 din 5 aprilie 2008 Direcției generale, autorizare și control T din cadrul Ministerului pentru întreprinderi mici și mijlocii, comerț, turism și profesii liberale se reține că începând cu data de 8
martie 2008, clubul nu a mai deținut certificat de clasificare pentru hotelul “Casa Albastră”, iar potrivit prevederilor art. 4 din Hotărârea nr. 1328/2001 “Este interzisă funcționarea structurilor de primire turistică fără certificate de clasificare, cu certificate de clasificare expirate “.
Prin adresa nr. 219 din 10 iunie 2008 Primăria Municipiului Taa tenționat conducerea Clubului Sportiv Municipal T să ia măsuri urgente pentru a nu mai deversa apele menajere de la hotelul “Casa Albastră” în Lacul, ce era supus unei reconstrucții ecologice.
amintite au determinat afectarea fondului de salarii, întârzierea plății furnizorilor și a impozitelor la bugetul statului, precum și indisponibilizarea sumelor de bani provenite din încasări de către Administrația Finanțelor Publice
Din conținutul procesului verbal încheiat de Adunarea Generală a salariaților Clubului Sportiv Municipal T, din 25 iunie 2008 se reține că s-a hotărât reducerea și disponibilizarea unor posturi de execuție aferente activității hotelului, în vederea reducerii cheltuielilor de personal și investirea fondurilor bănești cu precădere în activitatea sportivă.
Urmare celor hotărâte în Adunarea Generală din 25 iunie 2008 s-a dispus concedierea individuală a nouă angajați, în temeiul art. 65 din Codul muncii, între care și contestatorul
Prin adresa nr. 1913 din 3 noiembrie 2008 Agenția Națională pentru Sport, răspunzând solicitării instanței, a comunicat faptul că, în contextul situației economice dificile a clubului, determinată de închiderea hotelului “Casa Albastră” se impunea concedierea personalului prin decizie a directorului Clubului Sportiv Municipal
Raportat la cele reținute, instanța de fond a constatat că măsura concedierii contestatorului Gaf ost una efectivă și oportună, în condițiile în care postul de administrator deținut de acesta era strâns legat de activitatea hotelului “Casa Albastră”, care, nemaiavând certificat de clasificare a fost închis. Necesitatea concedierii contestatorului s-a impus pentru eficientizarea situației economice a clubului care s-a aflat în blocaj financiar și ale cărui venituri au scăzut dramatic prin închiderea unității hoteliere.
Examinarea statelor de funcții ale Clubului Sportiv T pune în evidență faptul că postul de administrator deținut de contestatorul G nu este unic ci, dimpotrivă mai există două asemenea posturi. În condițiile menționate este evident că, în speță, nu poate fi vorba de un blocaj a activității clubului prin concedierea contestatorului.
Recunoscând urgența și oportunitatea măsurilor de reducere a cheltuielilor de personal, prin concedierea unor angajați. Agenția Națională pentru Sport a validat măsurile de eficientizare a activității clubului, dispuse de directorul acestuia, urmând ca ulterior aceste măsuri să fie aprobate prin ordin al președintelui Agenției Naționale pentru Sport.
Susținerea contestatorului potrivit căreia la emiterea deciziei contestate au fost încălcate prevederile art. 74 alin. 1 lit. d din Codul muncii este nefondată, motivat de împrejurarea că, în speță, nu ne aflăm în situația încetării raporturilor de muncă pentru motive ce țin de persoana salariatului iar
contestatorul nu se află în niciuna din situațiile reglementate de dispozițiile art. 64 din Codul muncii.
Pentru considerentele menționate, tribunalul reținând că măsura concedierii contestatorului G s-a făcut în condiții de legalitate și temeinicie, a respins contestația formulată împotriva deciziei nr. 1401 din 9 iulie 2008 ca nefondată în totalitate.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs reclamantul
În motivarea recursului a formulat următoarele critici:
1. În mod greșit instanța de fond a apreciat că pârâtul a efectuat concedierea cu respectarea dispozițiilor art. 65 din Codul muncii deoarece acesta nu a dovedit caracterul efectiv al restrângerii de activitate, mai exact desființarea postului pe care reclamantul îl ocupa, iar conform art. 287 Codul muncii, sarcina probei revine angajatorului. Această dovadă nu se putea face decât prin prezentarea statului de funcții modificat la data restrângerii de activitate care, potrivit art. 12 alin. 3 din nr. 759/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Sport trebuia aprobat prin ordin al președintelui acesteia, or, un asemenea document nu există și nu a existat niciodată. În aceste condiții, chiar și la ora actuală, postul pe care îl ocupa reclamantul până la data concedierii este cuprins în statul de funcții al Clubului Sportiv Municipal și este vacant, încălcând astfel art. 65 alin. 2 din Codul muncii, care dispune în mod expres că desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă.
2. În legătură cu verificările pe care Autoritatea Națională pentru Sport le-a efectuat, recurentul arată că în Raportul comisiei de control înregistrat la Agenția Națională pentru Sport cu nr. 38 din 26 septembrie 2008 nu există nici măcar o singură afirmație din care să rezulte “necesitatea disponibilizării unor angajați”, așa cum în mod eronat se menționează în motivarea sentinței recurate. Dimpotrivă, prin respectivul Raport al comisiei de control se propune sancționarea disciplinară a directorului Clubului Sportiv Municipal T, tocmai pentru încălcarea prevederilor art. 12 alin. 3 din nr. 759/2003, privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Sport la momentul emiterii deciziilor de concediere a personalului hotelier.
3. Referitor la Adunarea Generală a Salariaților al cărei proces-verbal de întrunire a fost avut în vedere la emiterea deciziilor de concediere și despre care se face referire în motivarea instanței de fond, recurentul arată că aceasta nu există din punct de vedere juridic deoarece nu este un organism prevăzut de Regulamentul de Organizare și Funcționare al Clubului Sportiv Municipal T sau alt act normativ referitor la activitatea clubului și nu are niciun rol, nici măcar consultativ în conducerea acestei instituții. Rol consultativ, conform art. 17 din Regulament, are Consiliul Clubului, însă, conform aceluiași articol din acest organ face parte în mod obligatoriu directorul Direcției pentru Tineret și Sport T care, după cum rezultă din tabelul depus la dosar, nu a participat la Adunarea Generală a Salariaților din data de 25 iunie 2008.
4. În ceea ce privește adresa nr. 1913 din 3 noiembrie 2008 transmisă de Agenția Națională pentru Sport la care se face referire în motivarea sentinței, prin aceasta Agenția își exprimă punctul de vedere referitor la oportunitatea sub
aspect economic a efectuării concedierilor (firește, luând în calcul doar ipotezele expuse în adresa de solicitare) și nu la respectarea sau nerespectarea dispozițiilor art. 12 alin. 3 din nr. 759/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Sport deoarece, referitor la această problemă, își exprimare punctul de vedere afirmând că intimatul nu avea competența de a modifica statul de funții printr-o adresă anterioară, înregistrată cu nr. 1676 din 7 octombrie 2008 și despre care instanța de fond nu menționează nimic în motivarea sentinței.
5. Referitor la argumentele de ordin economic aduse de către conducerea Clubului cu privire la necesitatea restrângerii activității, recurentul arată că în mod inexplicabil în situația veniturilor și cheltuielilor pentru perioada ianuarie – mai nu apar la capitolul “venituri” alocațiile bugetare primite de la bugetul de stat, deși conform art. 5 din Regulamentul de Organizare și Funcționare al Clubului și Anexei 2 nr. 759/2003 finanțarea Clubului Sportiv Municipal se face din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat și că aceasta este o instituție de stat care nu funcționează pe principiile economiei de piață, obiectul de activitate fiind, așa cum se precizează la art. 7 al Regulamentului de organizare și funcționare, promovarea sportului și asigurarea performanței în acest domeniu. Mai mult, Agenția Națională pentru Sport nu a retras certificatul de clasificare al Hotelului “Casa Albastră” ci, după cum rezultă din procesul-verbal depuse la dosar, la Capitolul 6 – măsuri dispuse, a declasificat structura de la 2 stele la o stea; în consecință, funcționarea hotelului nu a fost interzisă.
6. În legătură cu faptul că a fost concediat în timpul efectuării concediului legal de odihnă, recurentul arată că din motive personale nu a avut cunoștință de rechemare decât foarte târziu, neavând posibilitatea fizică de a se conforma, pe de o parte, iar pe de altă parte, reorganizarea activității Clubului Sportiv Municipal T nu era nici caz de forță majoră și nici nu necesita prezența lui la locul de muncă, aceasta putându-se efectua și fără recurent, el urmând a lua cunoștință despre efectele ei la revenirea din concediu.
7. Recurentul mai arată că altoi trei colegi ai lui, aflați în situație identică (concedierile s-au făcut la aceeași dată și pentru aceleași motive) și care s-au adresat ca și el Tribunalului Tulcea pentru a contesta deciziile de concediere, le-au fost admise cererile, dispunându-se reintegrarea lor pe posturile deținute anterior.
Analizând sentința recurată din prisma criticilor formulate, Curtea a admis recursul pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr. 1401 din 9 iulie 2008 emisă de pârâtul Clubul Sportiv Municipal Taf ost concediat reclamantul G de pe funcția de administrator, în temeiul prevederilor art. 65 din Codul muncii.
În motivarea deciziei s-a reținut că măsura concedierii s-a luat în baza procesului-verbal nr. 1309 din 25 iunie 2008 al Adunării Generale a salariaților, privind desființarea locurilor de muncă urmare dificultăților economice și tehnice.
Potrivit art. 2 din Regulamentul de Organizare și Funcționare, Clubul Sportiv Municipal T își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile legale în vigoare și cu prezentul regulament.
Prin art. 10 din același Regulament se prevede că statul de funcții al Clubului Sportiv Municipal T se aprobă anual de către Ministerul T și Sportului.
Articolul 12 pct. 3 din nr.HG 759/2003, privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Sport prevede că structura organizatorică, numărul maxim de posturi, statele de funcții și regulamentele de organizare și funcționare ale unităților din subordinea Agenției se aprobă prin ordin al președintelui acesteia.
În anexa nr. 2 nr.HG 759/2003, pct. A II figurează Clubul Sportiv Municipal T ca unitate în subordinea Agenției Naționale pentru Sport.
Pentru a fi legală, reorganizarea trebuie să fie efectuată cu respectarea prevederilor legale și să fie dispusă și aprobată de către organul competent.
Astfel, dacă prin prevederile enunțate mai sus s-a prevăzut că statul de funcții trebuia aprobat de către Ministerul T și Sportului și că structura organizatorică, numărul maxim de posturi, statele de funcții pentru unitățile din subordinea Agenției Naționale pentru Sport se aprobă prin ordin al președintelui acesteia, iar aceste aprobări nu există, atunci concedierea dispusă are un caracter nelegal.
Intimata nu a depus la dosar statul de funcții modificat la data concedierii contestatorului, aprobat de către Ministerul T și Sportului și de către Președintele Agenției Naționale pentru Sport.
Prin raportul întocmit de Agenția Națională pentru Sport cu ocazia controlului efectuat la Clubul Sportiv Municipal s-a constatat printre nereguli faptul că directorul Clubului nu a făcut cunoscut conducerii Agenției amploarea și durata lucrărilor de ecologizare a zonei Lacul, care afecta în mod negativ funcționarea hotelului, precum și decizia de restrângere a activității prin concedierea personalului hotelier, situație care a dus la încălcarea prevederilor art. 12 alin. 3 din nr.HG 759/2003 și se propunea sancționarea acestuia.
Potrivit acestor prevederi conducerea Clubului Sportiv Municipal nu avea competența să efectueze nicio modificare a structurii organizatorice, aceasta efectuându-se numai prin ordin al președintelui Agenției Naționale pentru Sport, ordin care nu există.
În lipsa aprobărilor menționate mai sus, statul de funcții prezentat de intimat nu poate produce consecințe juridice sub aspectul caracterului efectiv al desființării postului, condiție cerută de art. 65 din Codul muncii.
Pentru considerentele arătate mai sus, potrivit art. 312 Cod procedură civilă, curtea a admis recursul formulat și a modificat în tot sentința recurată în sensul admiterii contestației și anulării deciziei nr. 1401 din 9 iulie 2008 emisă de intimat.
În conformitate cu dispozițiile art. 78 alin. 1 și 2 Codul muncii, Curtea a dispus reintegrarea contestatorului pe postul deținut anterior concedierii și a obligat intimatul la plata către contestator a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate cu indicele de inflație de la data concedierii și până la data reintegrării efective pe post.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul civil formulat de reclamantul, domiciliat în T,-, bloc 176,. C,. 24, județul T, împotriva sentinței civile nr. 2778 din 19 decembrie 2008 pronunțate de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul pârâtCLUBUL SPORTIV MUNICIPAL, cu sediul în T,-, județul
Modifică în tot sentința recurată în sensul admiterii contestației.
Anulează decizia nr. 1401 din 9 iulie 2008.
Dispune reintegrarea contestatorului pe postul deținut anterior concedierii.
Obligă intimata la plata către contestator a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate cu indicele de inflație de la data concedierii și data reintegrării efective pe post.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 9 iunie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Mariana Bădulescu, Jelena Zalman Maria Apostol
– – – –
– –
– –
Grefier,
Jud. fond -,
Red. dec. jud. -/8.07.2009
gref. –
4 ex./8.07.2009
