Pentru a fi încadrată juridic in art. 178 alin. (3) C.pen., fapta de ucidere din culpă a unei persoane trebuie să fie comisă de un conducător de vehicul cu tracţiune mecanică, având în sânge o îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte limita legală sau care se află în stare de ebrietate.
Concentraţia de alcool în sânge se stabileşte prin analize de laborator, iar starea de ebrietate se constată prin orice mijloc de probă.
Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, Decizia nr. 1083 din 18 octombrie 2011
Prin sentința penală nr. 187 din 16.06.2011, pronunțată de Judecătoria Horezu, printre alte dispoziții, în baza art. 334 C.proc.pen., s-a schimbat încadrarea juridică privind pe inculpatul V.V.B., din fapta prevăzută de art. 178 alin. (2) C.pen., inițial sesizată, în cea prevăzută de art. 178 alin. (3) teza a II-a C.pen.
în baza art. 178 alin. (3) teza a II-a C.pen. și art. 74 și 76 lit. b) C.pen., a fost condamnat inculpatul V.V.B., la pedeapsa închisorii de 2 ani, în condițiile C. pen.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, în seara zilei de 26.10.2008, în jurul orei 19:00, inculpatul B.Gh. se afla la volanul autoturismului D. și inculpatul V.V.B. conducea autoturismul R. și se deplasau în coloană, pe DN 67, pe raza comunei Pietrari, în direcția Rm. Vâlcea – Tg. Jiu, între cele două autoturisme fiind intercalat un autovehicul rămas neidentificat.
în timp ce se deplasau în condiții de noapte, la lumina farurilor, pe un sector de drum în aliniament, prevăzut cu marcaj discontinuu, inculpatul V.V.B. s-a angajat în depășirea autoturismului din fața sa și a primei mașini din coloană, respectiv autoturismul D. condus de inculpatul B.Gh., iar când inculpatul V.V.B. se afla în depășire pe sensul opus, aproximativ în dreptul autoturismului din mijloc, rămas neidentificat, inculpatul B.Gh., care circula primul în coloană, a inițiat virajul la stânga, schimbând direcția de mers fără a se asigura, cu intenția de a se încadra pe drumul comunal Manta.
Deși inculpatul V.V.B. a sesizat starea de pericol, inițiind manevra de frânare, el nu a reușit să evite impactul cu autoturismul D. condus de către inculpatul B.Gh., impact în urma căruia ambele autoturisme au suferit avarii.
După impact, autoturismul condus de inculpatul B.Gh. s-a deplasat spre stânga, oprindu-se în afara părții carosabile, după ce în prealabil a intrat în impact și cu un arbore, iar autoturismul condus de către inculpatul V.V.B. s-a deplasat prin rulare spre șanțul din dreapta drumului, oprindu-se în final pe spațiul verde.
împotriva acestei sentințe au declarat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Horezu și inculpatul V.V.B.
Prin decizia penală nr. 1083/R din 18.10.2011, Curtea a admis recursurile formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Horezu și inculpatul V.V.B.
A casat în parte sentința și rejudecând:
A înlăturat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 178 alin. (3) teza a II-a în art. 178 alin. (2) C.pen., text în baza căruia a condamnat pe inculpat la 2 ani închisoare, cu aplicarea art. 74 lit. a) C.pen.
A menținut celelalte dispoziții.
Pentru a pronunța această decizie, Curtea a reținut că inculpatul V.V.B. consumase anterior accidentului de circulație băuturi alcoolice, concentrația de alcool în sânge fiind de 0,4, respectiv 0,25%o.
Pentru a fi încadrată juridic în art. 178 alin. (3) C.pen., fapta de ucidere din culpă a unei persoane trebuie să fie comisă de un conducător de vehicul cu tracțiune mecanică, având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală sau care se află în stare de ebrietate.
Textul de lege impune așadar două condiții circumstanțiale în care uciderea din culpă trebuie comisă, una referitoare la îmbibația alcoolică peste limita de 0,8%o prevăzută de lege, și cealaltă privește starea de ebrietate in care trebuie să se afle conducătorul autovehiculului.
Se observă că legiuitorul de la început face distincție între starea de ebrietate și îmbibația alcoolică de peste 0,8 %o, noțiuni care în accepțiune juridică nu sunt identice.
în ce privește concentrația de alcool în sânge, aceasta se stabilește prin analize de laborator, fiind suficient să depășească limita legală pentru ca fapta să fie încadrată în art. 178 alin. (3) C.pen., neexistând din această perspectivă niciun fel de controversă.
Starea de ebrietate se caracterizează prin diminuarea reacțiilor organice, a manifestărilor individuale, a mersului, a vorbirii și exprimării, a capacității psiho-fizice de răspuns la diferiți stimuli exteriori, aspecte ce se pot manifesta diferit la fiecare persoană în parte, în funcție de mai mulți factori cum ar fi, de exemplu, constituția fizică, toleranța la alcool, putându-se instala prin urmare înainte ca îmbibația alcoolică să atingă limita maximă prevăzută de lege.
De aceea, starea de ebrietate se constată prin orice mijloc de probă și această constatare este imperativă pentru a putea reține încadrarea juridică în art. 178 alin. (3) C.pen.
Cu siguranță că îmbibația alcoolică superioară limitei de 0,8%o prevăzută de lege, implică starea de ebrietate, dar în această ipoteză legiuitorul s-a îngrijit să precizeze explicit ce presupune o asemenea situație, însă în orice caz cele două noțiuni, din punct de vedere juridic nu trebuie confundate, așa cum a greșit prima instanță schimbând încadrarea juridică în art. 178 alin. (3) C.pen.
(Judecător Marius Gabriel Săndulescu, Judecător Raluca-Elena Șimonescu-Diaconu)
