Competenţa teritorială în soluţionarea acţiunii în anulare


O.G. nr. 5/2001, art. 2 alin. (1), art. 8 alin. (1)-(2)

C. proc. civ., art. 5

Competenţa teritorială în soluţionarea cererii în anulare aparţine instanţei care s-a considerat competentă să judece somaţia de plată.

I.C.C.J., s. com., dec. nr. 3017 din 19 noiembrie 2009,

Prin sentinţa civilă nr. 1844/19.03.2009 a Judecătoriei Satu Mare a fost declinată competenţa soluţionării cererii în anularea ordonanţei privind emiterea somaţiei de plată formulate de debitoarea SC G&B Z.G. SRL Oţelu Roşu în contradictoriu cu creditoarea SC L.R. SRL Satu Mare, în favoarea Judecătoriei Caransebeş, fiind admisă excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu de instanţă. Instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 5 C. proc. civ. şi sediul pârâtei aflat în raza de competenţă a Judecătoriei Caransebeş.

Prin sentinţa civilă nr. 1295/15.06.2009, Judecătoria Caransebeş, învestită cu soluţionarea cererii, a invocat la rândul său, din oficiu, excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, a admis-o şi a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Satu Mare. Accastă instanţă şi-a argumentat soluţia dată pe caracterul cererii în anulare -cale de atac de retractare – şi pe dispoziţiile art. 8 din O.G. nr. 5/2001,

precum şi pe faptul că ordonanţa dată în somaţia de plată, a cărei anulare s-a solicitat, a fost dată de Judecătoria Satu Mare.

Reţinând ivirea unui conflict negativ de competenţă, instanţa a

dispus înaintarea dosarului înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

Analizând conflictul de competenţă ivit între cele două instanţe, Curtea a retinut următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 5/2001, împotriva ordonanţei date în somaţia de plată debitorul poate formula cerere în anulare, ccrere cc are natura unei căi de atac specialc, deoarece obiectul ei îl constituie o hotărâre judecătorească, iar rezultatul ei poate fi anularea sau confirmarea irevocabilă a respectivei hotărâri.

Competenţa soluţionării cererii în anulare aparţine, conform art. 8 alin. (2) din O.G. nr. 5/2001, instanţei competente „pentru judecarea fondului cauzei în primă instanţă”. Cele stipulate în art. 8 alin. (2) cu privire la instanţa competentă se regăsesc şi în art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 5/2001 referitoare la competenţa soluţionării cererii pentru emiterea somaţiei de plată, respectiv „instanţa competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanţă”.

In speţă, ordonanţa privind somaţia de plată a fost pronunţată la

14.01.2009 de Judecătoria Satu Mare, instanţă care s-a considerat competentă în soluţionarea cercrii, în conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 5/2001.

In consccinţă, având în vedere cele stipulate în art. 8 alin. (2) din acelaşi act normativ, Curtea a apreciat că aceleiaşi instanţe îi revine competenţa soluţionării cererii în anulare, motiv pentru care, în considerarea dispoziţiilor art. 22 alin. (3) şi (5) C. proc. civ., a stabilit competenţa în favoarea Judecătoriei Satu Mare.