(Trib. Bistriţa-Năsăud, secţ. civ., sent. nr. 67/F/10 februarie 2010)
Prin acţiunea civilă formulată reclamantul C.D.N. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Şcolar al judeţului Bistriţa-Năsăud anularea deciziei nr. 1181/12.11.2009 emisă de pârât, având ca obiect încetarea contractului de management educaţional şi eliberarea reclamantului din funcţia de inspector de specialitate pentru matematică; reîncadrarea reclamantului pe postul de inspector şcolar de matematică şi învăţământ particular, deţinut anterior în baza contractului de management; obligarea pârâtului la plata diferenţei dintre salariul cuvenit reclamantului pentru funcţia de inspector şcolar de matematică şi învăţământ particular şi cel acordat pentru funcţia de profesor în care a fost trecut reclamantul, în cuantum de 40% din salariul de încadrare lunar, respectiv de 794 lei/lună, începând din data de 13.11.2009 şi până la data reîncadrării efective, cu plata cheltuielilor de judecată.
În motivare s-a arătat în esenţă faptul că deşi în structura pârâtului a operat reducerea de posturi de la 42 la 37, funcţia ocupată de reclamant nu s-a desfiinţat şi nici nu s-a modificat, astfel încât să constituie o altă funcţie, cu alte atribuţiuni.
Analizând actele şi lucrările dosarului tribunalul reţine faptul că prin decizia nr. 2305/12 iunie 2008 reclamantul a fost numit în funcţia de inspector şcolar de specialitate pentru matematică, urmare a promovării concursului pentru ocuparea acestei funcţii.
În baza acestei decizii, la data de 13 iunie 2008, între reclamant şi pârât s-a încheiat contractul de management educaţional nr. 3387/2008 pe o perioadă de 4 ani, cu începere de la data emiterii deciziei de numire în funcţie.
Atribuţiile reclamantului au fost stabilite prin fişa postului, semnată la data de 1 septembrie 2008 şi nu în cea depusă la dosar de pârât, semnată la 11.12.2006, anterior ocupării postului prin concurs.
Prin decizia nr. 1181/12.11.2009 emisă pe parcursul derulării contractului de management educaţional s-a dispus eliberarea reclamantului din funcţia de inspector şcolar de specialitate pentru matematică cu începere din data de 13.11.2009, urmare a reorganizării structurii instituţiei pârâte.
La baza reorganizării a stat Ordinul MECI (în prezent Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului) nr. 4836/26.08.2009, potrivit căruia începând cu data de 1.09.2009 pârâtul funcţionează cu un număr de 37 de posturi în loc de 42.
Întrucât în structura organizatorică a pârâtului a intervenit o reducere a numărului de posturi, iar funcţia de inspector şcolar pentru matematică a fost înlocuită cu cea de inspector şcolar de matematică şi învăţământ particular, s-a apreciat că a intervenit încetarea de drept a contractului de management educaţional în temeiul art. IX lit. f, urmare a reorganizării structurii instituţiei.
Structura organizatorică a pârâtului, în forma aprobată prin Ordinul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului nr. 4725/2005 cuprindea 42 de posturi, din care 26 de posturi didactice şi 16 posturi nedidactice.
Ulterior, prin Ordinul nr. 4836/2009 numărul de posturi s-a redus la 37, structura organizatorică cuprinzând 23 de posturi didactice şi 14 posturi nedidactice şi didactice auxiliare.
Noua structură organizatorică şi restructurarea posturilor s-a discutat în şedinţa Consiliului de administraţie a Inspectoratului Şcolar al judeţului Bistriţa-Năsăud din data de 1 septembrie 2009, însă dat fiind faptul că organigrama propusă nu a fost avizată s-a apreciat că nu pot fi discutate nominal reducerile de posturi.
Discuţia noii structuri organizatorice se reia în şedinţa Consiliului de administraţie din data de 9 septembrie 2009, când se arată printre altele că este restructurat postul ocupat de reclamant.
Din compararea structurii organizatorice a Inspectoratului Şcolar al judeţului Bistriţa-Năsăud anterioare emiterii Ordinului nr. 4836/2009 şi a celei ulterioare emiterii acestui ordin se observă că postul ocupat prin concurs de reclamant nu s-a desfiinţat, ci a fost completat cu unele atribuţii suplimentare specifice învăţământului particular.
Examinând comparativ fişa postului reclamantului, semnată la 1 septembrie 2008 cu cea a noului inspector şcolar de specialitate pentru matematică şi învăţământul particular A. A., detaşată în interesul învăţământului, fără concurs, rezultă că atribuţiile sunt similare, noul post cuprinzând suplimentar următoarele atribuţii:
– la domeniul de competenţă „dezvoltare instituţională”, unitatea de competenţă „stabilirea strategiei de dezvoltare instituţională la nivel local şi judeţean” se adaugă sarcina contribuirii la identificarea instituţiilor particulare din judeţ şi realizării monitorizării acestora; asigurării dezvoltării sectorului privat în domeniul serviciilor educaţionale;
– la domeniul de competenţă „dezvoltare instituţională”, unitatea de competenţă „asigurarea concordanţei alocării resurselor (umane, materiale, financiare, informaţionale, etc.) în funcţie de programele de dezvoltare instituţională” se adaugă sarcina participării la reuniunile de formare şi informare desfăşurate la nivel naţional pe problematica învăţământului particular;
– la domeniul de competenţă „evaluare instituţională”, unitatea de competenţă iniţială „evaluarea activităţii profesorilor de matematică şi a standardelor de performanţă atinse de elevi la nivel local şi judeţean” devine „evaluarea activităţii profesorilor de matematică şi a întregului personal didactic din unităţile de învăţământ particular preuniversitar din judeţul Bistriţa-Năsăud şi a standardelor de performanţă atinse de elevi la nivel local şi judeţean” şi se adaugă sarcina alcătuirii şi actualizării bazei de date referitoare la organizarea învăţământului particular din judeţ;
– la domeniul de competenţă „management”, unitatea de competenţă iniţială „coordonarea activităţii profesorilor de matematică şi a comisiilor metodice de specialitate” devine „coordonarea activităţii profesorilor de matematică, a întregului personal didactic şi nedidactic din unităţile de învăţământ particular preuniversitar din judeţul Bistriţa-Năsăud şi a comisiilor metodice de specialitate”, adăugându-se suplimentar şi sarcina îndrumării, asistării, monitorizării, evaluării activităţii cadrelor didactice din învăţământul particular preuniversitar din judeţul Bistriţa-Năsăud;
– la domeniul de competenţă „relaţii-comunicare”, la unitatea de competenţă „menţinerea legăturilor inspectoratului şcolar deopotrivă cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi cu unităţile şcolare” se adaugă sarcina asigurării fluxului informaţional între ISJ şi unităţile de învăţământ particular; la unitatea de competenţă „reprezentarea inspectoratului şcolar în relaţii publice” se adaugă sarcina sprijinirii dezvoltării corecte şi eficiente a proiectelor ONG-urilor privind învăţământul particular şi realizării reţelelor de parteneriat, oferirii consultanţei unităţilor de învăţământ particular în vederea obţinerii autorizării/acreditării;
– la domeniul de competenţă „formare profesională”, la unitatea de competenţă „asigurarea dezvoltării/formării profesionale a personalului didactic de specialitate” se adaugă sarcina promovării de exemple de bună practică cu prilejul întâlnirilor metodice şi recomandării publicării acestora în reviste de specialitate.
Ca atare, se poate observa din simpla lectură a celor două fişe de post că din totalul celor 39 de atribuţii specifice celor 5 domenii de competenţă care revin noului inspector şcolar desemnat în urma schimbării structurii organizatorice a pârâtului, 31 de atribuţii se regăseau în mod identic reglementate şi în fişa postului reclamantului, anterior reorganizării activităţii.
Se constată aşadar faptul că în urma Ordinului nr. 4836/2009 nu a avut loc o desfiinţare a postului de inspector şcolar de specialitate pentru matematică, ci s-a realizat doar o suplimentare a atribuţiilor, prin adăugarea a 8 atribuţii specifice învăţământului particular.
Aspectul este recunoscut de pârât, care prin întâmpinarea depusă la dosar atestă împrejurarea suplimentării atribuţiilor, însă contrar poziţiei pârâtului, tribunalul reţine că aceste atribuţii suplimentare nu pot fi considerate ca având o pondere importantă în economia funcţiei, dat fiind faptul că în judeţ ponderea cea mai mare o are învăţământul de stat, astfel că sarcinile ce privesc această formă de învăţământ, în număr de 31, sunt net superioare celor ce privesc învăţământul particular, în număr de 8, nu numai din punct de vedere numeric, ci şi din punctul de vedere al importanţei lor în procesul educaţional.
Anterior modificării structurii organizatorice a pârâtului, învăţământul particular era inclus în compartimentul „management, personal, inspecţie şcolară instituţională”, atribuţiile revenind inspectorului de specialitate pentru alternative educaţionale, învăţământ particular şi asigurarea calităţii.
Din analiza fişei postului persoanei care a ocupat această funcţie, numitul B. K. L., se observă că niciuna dintre atribuţii nu cuprinde referiri la învăţământul particular, printre sarcinile specifice postului ocupat nefiind identificate niciuna din cele 8 atribuţii mai sus enumerate, care se regăsesc în fişa de post a noului inspector şcolar de specialitate pentru matematică şi învăţământ particular, suplimentar faţă de atribuţiile din fişa postului reclamantului.
De altfel, se poate lesne observa faptul că sintagma „învăţământ particular” a fost adăugată prin scriere cu mâna.
Simpla lectură comparativă a fişei postului inspectorului şcolar de specialitate pentru alternative educaţionale, învăţământ particular şi asigurarea calităţii, care conform susţinerilor pârâtului avea ca atribuţii şi aceea a asigurării bunei funcţionări a învăţământului particular şi a fişei postului reclamantului, denotă faptul că atribuţiile celor două posturi sunt similare, singura deosebire fiind aceea că în domeniul managementului inspectorul şcolar de specialitate pentru alternative educaţionale, învăţământ particular şi asigurarea calităţii coordonează activitatea C.E.A.C. (Comisiei pentru Evaluare şi a Calităţii), în timp ce reclamantul coordona activitatea profesorilor de matematică.
Ca atare, pe de o parte, se poate constata faptul că ponderea atribuţiilor (în număr de 8) specifice învăţământului particular, existente în fişa de post a actualului inspector şcolar de specialitate pentru matematică şi învăţământ particular, nu sunt semnificative, atâta timp cât ele nu se regăsesc printre atribuţiile fostului inspector şcolar ce răspundea de învăţământul particular.
Pe de altă parte, aceste atribuţii nu presupun o competenţă specială pe care reclamantul nu ar fi avut-o şi reprezintă cca. 20% din totalul atribuţiilor specifice postului de inspector şcolar de specialitate pentru matematică şi învăţământ particular.
Încetarea contractului de management educaţional poate interveni, conform art. IX lit. f din contract, în cazul reorganizării structurii instituţiei.
Însă o asemenea reorganizare, presupune desfiinţarea postului ocupat de cel al cărui contract încetează de drept, măsură care trebuie să fie efectivă şi reală, fără nicio legătură cu persoana care ocupă un asemenea post.
În prezenta cauză, postul de inspector şcolar de specialitate pentru matematică nu a fost suprimat efectiv, ci există şi în prezent însă sub o altă denumire.
Faptul că în noua structură organizatorică s-au adăugat 8 atribuţii suplimentare, nesemnificative ca importanţă dacă se are în vedere că vechiului inspector şcolar de specialitate pentru învăţământul particular nu i s-au stabilit aceste atribuţii, nu înseamnă că s-a creat un nou post, ci a avut loc doar o modificare a titulaturii postului, ceea ce face ca măsura încetării contractului de management educaţional să nu fie reală şi efectivă.
Ca atare, postul ocupat de reclamant nu a dispărut ca necesitate funcţională.
Desfiinţarea postului de inspector şcolar de specialitate pentru matematică urmată de reînfiinţarea postului de inspector şcolar de specialitate pentru matematică şi învăţământ particular şi de angajarea pe acest post a unei persoane din afara instituţiei pârâte pe durată determinată (până la organizarea concursului), alta decât una din persoanele care în vechea structură au ocupat posturile de inspector şcolar de specialitate pentru matematică, respectiv pentru învăţământul particular, conduce la concluzia că în realitate a avut loc numai o schimbare de denumire, fără caracter obiectiv, prin această măsură vizându-se expres persoana reclamantului.
Reducerea activităţii nu poate fi doar un pretext pentru îndepărtarea unui salariat şi în consecinţă încetarea contractului de management al reclamantului urmată de încadrarea altei persoane din afara unităţii, indiferent pe ce post, este inadmisibilă, în această situaţie neputându-se vorbi de o reorganizare reală.
În condiţiile în care noile atribuţii sunt nesemnificative în raport de cele specifice disciplinei matematică, nu presupun o anume pregătire profesională sau anumite aptitudini fizice şi psihice pe care reclamantul nu le-ar avea, măsura încetării contractului de management educaţional al reclamantului urmată de încadrarea altui profesor de matematică, temporar, care în principal are atribuţii similare cu cele încredinţate reclamantului, este nelegală.
Pe de altă parte, conform art. 100 din Legea nr. 188/1999, republicată, în cazul reorganizării instituţiei publice, urmare a reducerii unor posturi, funcţionarul ce ocupă acel post va fi numit pe noul post dacă are loc o modificare a atribuţiilor aferente funcţiei publice mai puţin de 50%.
Chiar dacă reclamantul nu are calitatea de funcţionar public, contractul său de management educaţional având natura juridică a unui contract de muncă, în speţă, având în vedere faptul că ponderea atribuţiilor specifice învăţământului particular este una foarte mică, de cca. 20%, că aceste atribuţii nici nu au fost prevăzute în fişa postului vechiului inspector şcolar pentru alternative educaţionale, învăţământ particular şi asigurarea calităţii, ceea ce denotă importanţa lor redusă, în condiţiile în care nu se viza persoana reclamantului, se impunea ca noul post să fie ocupat de reclamant, atâta timp cât postul nu presupunea, aşa cum s-a arătat, competenţe sau aptitudini speciale, cât atribuţiile nu s-au modificat în substanţa lor.
Ceea ce s-a avizat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a fost noua organigramă, însă nu există niciun act prin care să se constate că urmare a restructurării postului de inspector de specialitate pentru matematică prin adăugarea unor atribuţii suplimentare infime reclamantul nu mai poate fi menţinut pe post.
Că prin modul de realizare a restructurării de către pârât s-a urmărit în principal nu scopul prevăzut de Ordinul nr. 4836/2009, acela al reducerii cheltuielilor de personal, ci persoana anumitor inspectori şcolari, rezultă din maniera în care s-au comasat posturile.
Astfel, postul de inspector şcolar pentru geografie (cu delegarea atribuţiilor pentru istorie şi ştiinţe socio-umane) s-a modificat în postul de inspector şcolar pentru istorie şi discipline socio-umane (cu delegarea atribuţiilor pentru geografie), fiind de fapt un post cu aceleaşi competenţe, însă schimbându-se persoana.
Postul de inspector şcolar de specialitate pentru învăţământul profesional şi tehnic şi formarea adulţilor, ocupat de numita U. S. D. a fost desfiinţat, creându-se funcţia de inspector şcolar de specialitate pentru învăţământ profesional şi tehnic (tehnologii), pe noul post fiind desemnată aceeaşi persoană, aşa cum rezultă din menţiunile existente pe site-ul instituţiei pârâte (www.isjbn.ro), la rubrica discipline.
De asemenea, s-a redus postul de inspector pentru învăţământul preşcolar şi alternative educaţionale ocupat de numita C. E. şi cel de inspector şcolar pentru învăţământul preşcolar şi asigurarea calităţii în învăţământul preşcolar, ocupat de numita B. R. şi s-a creat postul de inspector şcolar pentru învăţământul preprimar ocupat în prezent de numita C. E., aşa cum se atestă pe site-ul instituţiei pârâte.
Ca atare, se poate observa că în unele situaţii, urmare a comasării a două posturi şi creării unuia singur persoana care ocupa unul dintre posturi a fost menţinută (a se vedea situaţia numitelor C. E. şi U. S. D.), în timp ce în situaţia reclamantului s-a dispus încetarea contractului de management.
În condiţiile în care măsura restructurării era una reală, realizată exclusiv pentru reducerea cheltuielilor de personal, regulile aplicabile inspectorilor ale căror posturi urmau a fi comasate, completate cu alte atribuţii, trebuiau să fie similare şi nu discriminatorii.
Pe de altă parte, deşi se invocă necesitatea reducerii cheltuielilor de personal, trecerea învăţământului particular (aflat în organigramă la compartimentul management) în compartimentul curriculum şi inspecţie şcolară în cadrul funcţiei de inspector şcolar de specialitate pentru matematică, trecerea specialităţii alternative educaţionale în cadrul atribuţiilor specifice funcţiei de inspector şcolar pentru mobilitatea şi încadrarea personalului didactic (adică în cadrul fostului post de inspector şcolar de specialitate pentru managementul resurselor umane), în final în cadrul compartimentului de management, mobilitate şi inspecţie instituţională au rămas tot 5 posturi, întrucât deşi restructurarea s-a motivat pe nevoia de a reduce cheltuielile, s-a apreciat oportună înfiinţarea unui al doilea post de inspector şcolar pentru management educaţional şi evaluare instituţională.
Or, reorganizarea nu poate fi considerată reală şi efectivă în condiţiile în care pe posturile având noile denumiri sunt angajate persoane din afara instituţiei (cum este cazul postului de matematică şi învăţământ particular), când se înfiinţează noi posturi (cum este unul pentru management educaţional şi evaluare instituţională).
În baza considerentelor exprimate, tribunalul reţine faptul că în realitate nu a avut loc o desfiinţare efectivă, reală şi serioasă a postului ocupat de reclamant, ci doar o modificare a denumirii urmare a adăugării unor atribuţii minime pe care nici vechiul inspector în domeniul învăţământului privat nu le avea, măsura, raportat la modalitatea în care s-a pus în aplicare (păstrarea în cadrul instituţiei a unor inspectori deşi şi postul ocupat de aceştia s-a modificat, însă li s-a oferit noul post creat) urmărind nu scopul declarat, acela al reducerii cheltuielilor de personal, ci tocmai persoana reclamantului.
Făcând aplicarea dispoziţiilor art. 65, 76 din Codul muncii, tribunalul va anula ca fiind nelegală decizia nr. 1181/12.11.2009 de eliberare din funcţie a reclamantului, cu consecinţa reîncadrării acestuia pe postul de inspector şcolar de matematică şi învăţământ particular.
Urmare a reîncadrării, în baza art. 78 din Codul muncii şi ţinând seama de limitele investirii, tribunalul va obliga pârâtul să plătească reclamantului diferenţa dintre salariul cuvenit reclamantului pentru funcţia de inspector şcolar de matematică şi învăţământ particular şi cel efectiv încasat pentru funcţia de profesor, începând cu data încetării contractului de management, 13.11.2009 şi până la data reîncadrării efective.
Întrucât salariul inspectorului şcolar se stabileşte conform art. 51 din Legea nr. 128/1997 până la 1 ianuarie 2010, iar ulterior conform Legii nr. 330/2009 şi Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 1/2010, urmează că diferenţa salarială datorată între salariul cuvenit şi cel efectiv încasat să fie calculată de pârât, în calitate de angajator.
În temeiul art. 274 C.proc.civ., reţinând culpa procesuală a pârâtului, tribunalul îl va obliga să plătească reclamantului suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat justificat cu chitanţa nr. 020/6.01.2010 depusă în copie la dosar.
