Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 9/CM
Ședința publică din 12 Ianuarie 2010
Completul specializat pentru cauze privind
Conflictele de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 2: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 3: Maria Apostol
Grefier – –
Pe rol judecarea recursului civil declarat de recurentul reclamant, domiciliat în oraș M,-, județul T împotriva sentinței civile nr.1371/18 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă PRIMĂRIA ORAȘ, cu sediul în oraș M,-, județul T, având ca obiect contestație decizie de concediere.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art.87 și următoarele cod procedură civilă.
După referatul grefierului de ședință;
Instanța, având în vedere că nu sunt motive de amânare, constată cauza în stare de judecată și luând act că s-a solicitat judecata și în lipsa părților, conform art. 242 pct. 2 Cod proc. civilă, rămâne în pronunțare asupra soluției în recurs.
CURTEA
Curtea, cu privire la recursul civil de față;
a declarat recurs la 20 august 2008 împotriva sentinței civile nr.1371/18.07.2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea, pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În fapt:
Prin cererea adresată Tribunalului Tulcea,înregistrată sub nr-, contestatorul a formulat contestație împotriva dispoziție nr. 45/10.01.2008, emisă de Primarul Orașului M, solicitând reintegrarea sa pe postul de referent debutant din partea în cadrul Primăriei orașului M și plata remunerației de care a fost lipsit pe perioada încetării raporturilor de muncă.
În motivare, contestatorul a arătat că prin dispoziția nr. 45/10.01.2008 s-a dispus încetarea contractului său individual de muncă pe motiv că ar fi absentat în perioada 26.11.2007 – 09.01.2008, deși ar fi fost convocat în scris pentru data de 21.12.2007 de către angajator pentru lămuriri.
A menționat că motivele faptice care sau la baza deciziei nr. 45/10.01.2008 nu corespund adevărului, deoarece în perioada 29.11 – 05.12.2007 prezența sa la locul de muncă poate fi confirmată de foile colective de prezență pe lunile noiembrie și decembrie, aflate în posesia angajatorului.
A precizat că, la data de 29.12.2007, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, s-a deplasat la Agenția Regională pentru Romi, Biroul Regional sud-est B, deoarece postul pe care îl ocupa în cadrul Primăriei orașului M presupune și deplasarea sa în teren în vederea discutării cu romii și a lămuriri problemelor acestora.
S-a menționat că decizia nr. 45/10.10.2007 este nelegală deoarece a fost emisă fără respectarea dispozițiilor legale.
Astfel, conform art.51 alin. 2 din Codul Muncii, “Contractul individual de muncă poate fi suspendat în situația absențelor nemotivate ale salariatului, în condițiile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, contractul individual de muncă, precum și prin regulamentul intern”, așa încât nu se justifică încetarea raporturilor de muncă.
S-a învederat că, în cauză nu s-a efectuat nici un fel de cercetare disciplinară deoarece nu a primit convocarea din data de 21.10.2007 la care se face referire în dispoziția nr. 45/208, dovada în acest sens fiind faptul că nu a semnat nici o confirmare de primire a acesteia.
De asemenea a precizat că decizia de concediere nu cuprinde mențiunea obligatorie privind perioada preavizului, așa cum cer dispozițiile art. 74 alin. 1 lit. b din Codul Muncii, situație în care, conform art. 76, “concedierea dispusă cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege este lovită de nulitate absolută.
În dovedire, contestatorul a depus la dosar copăii xerox după următoarele înscrisuri: ordin de deplasare fără nr. de înregistrare din data de 29.11.2007, dispoziția nr. 629 /19.07.2005 și minuta de informare încheiată între părți la data de 10.01.2006.
În apărare, a formulat întâmpinare intimata prin care a arătat că în perioada 26.11.2007 – 09.01.2008 contestatorul nu s- prezentat la locul de muncă, fiind trecut absent în foile colective de prezență din lunile noiembrie, decembrie și ianuarie și în acest context, primarul orașului M, în calitate de angajator, a dispus efectuarea cercetării disciplinare prealabile conform art. 263 – 268 din Legea nr. 53/2003 Codul Muncii, cu modificările și completările ulterioare.
S-a menționat că, în acest sens, contestatorul a fost convocat la sediul Primăriei orașului M, în data de 21.12.2007 ora 10,00, pentru explicații. Adresa de convocare a fost trimisă prin poștă și s-a primit confirmarea de primire.
S-a încheiat procesul-verbal nr. 17266/28.12.2008, prin care s-a constatat neprezentarea contestatorului la convocarea făcută precum și faptul că nu a contactat în nici un fel instituția pentru a da lămuriri privind motivul absentării sale.
S-a precizat că având în vedere că, contestatorul nu a făcut nici un demers pentru a da lămuriri privind motivul absențelor sale, s-a dispus încetarea contractului individual de muncă cu timp parțial, în data de 10.01.2008.
S-a arătat că ordinul de deplasare (delegație) depus de contestator prezintă următoarele inconveniente: nu prezintă număr de înregistrare din Registrul ordine deplasare al instituției; nu prezintă ștampila; nu are semnătura conducerii; de asemenea o neconcordanță este între datele înscrise pe ordin, respectiv durata deplasării este trecută de la 30.12.2007 la 30.12.2007, cu data ștampilei pe 29.12.2007.
Ar reieși astfel că întrunirea a fost pe 29.12.2007 și deplasarea pe 30.12.2007, deci, teoretic nu a fost la întrunire.
S-a mai precizat că, având în vedere că data de 29.12.2007 a fost sâmbătă, iar data de 30.12.2007 a fost duminică, nu se poate considera că această deplasare a fost în timpul serviciului.
De asemenea, potrivit contractului individual de muncă cu timp parțial nr. 82930/01.07.2005 punctul “D – Locul de muncă”, activitatea se desfășoară la Primăria
De altfel, în programul de lucru al contestatorului, stabilit de comun acord cu conducerea, și pe care l-a adus la cunoștința publicului prin afișare, acesta nu a făcut nici o mențiune că va lucra exclusiv “pe teren” și nu la sediul instituției.
Munca pe “pe teren” desfășurată de contestator toată luna nu este prevăzută ca atribuție nici în fișele de post făcute în colaborare cu Instituția Prefectului – Județul
De asemenea, a arătat intimata, deplasarea pe teren impune pentru salariat obligativitatea de a avea asupra sa un ordin de deplasare semnat de conducerea instituției și o legitimație emisă de instituție, ceea ce nu a fost în cazul pentru contestator, întrucât nu a solicitat să efectueze muncă de teren.
În apărare, intimata a depus la dosar copii xerox după următoarele înscrisuri: cererea nr. 17092 din 18.12.2007, convocatorul nr. 17093/18.12.2007, confirmare de primire din 19.12.2007, proces-verbal încheiat la data de 28.12.2007, referat nr. 275 din 10.01.2008, foi colective de prezență aferente lunilor noiembrie, decembrie 2007 și ianuarie 2008, fișa postului în ceea ce îl privește pe contestator, contractul individual de muncă nr. 82935 din 19.07.2005, repartizarea programului de lucru în ceea ce îl privește pe contestator, regulamentul de ordine interioară, adresa nr. 4272 din 31.03.2008, adresa nr. 3290/20 iunie 2007, foile colective de prezență aferente lunii noiembrie, decembrie 2007 și ianuarie 2008 și originalul foii colective de prezență aferente lunii noiembrie 2007.
Prin sentința civilă nr.1371/18.06.2008, Tribunalul Tulceaa respins contestația formulată de în contradictoriu cu Primăria orașului M, ca nefondată.
Pentru a pronunța această soluție,prima instanță a reținut următoarele:
Între părți au existat raporturi de muncă, stabilite în baza contractului nr. 82935/19.07.2005, în baza căruia contestatorul a fost angajat la Primăria M ca și consilier în problema romilor, referent desemnat începând cu data de 19.07.2005 cu o fracțiune de 4 ore pe zi, cel puțin 2 h/zi și cel puțin 12 ore/săptămână.
Prin actul adițional nr. 238/09.01.2006, privind modificarea contractului individual de muncă nr. 82930/01.07.2005, contestatorul urmând să efectueze o fracțiune de normă de 4 ore/zi cel puțin 2 h/zi, 20 ore pe săptămână, stabilindu-i-se următorul program:
– luni: 4 ore, între 8 și 12;
-: 4 ore, între 9 și 13;
– miercuri: 4 ore, între 10 și 14;
– joi: 4 ore, între 8 și 12;
– vineri: 4 ore, între 10 și 14
Prin Dispoziția nr. 45/10.01.2008, s-a dispus încetarea contractului individual de muncă cu timp parțial al contestatorului, începând cu data de 10.01.2008.
Pentru a dispune astfel, intimat a avut în vedere referatul Compartimentului resurse umane nr. 275/10.01.2008, prin care se aduce la cunoștință Primarului orașului M că, întrucât contestatorul are absențe nemotivate, s-a declanșat cercetarea sa disciplinară prealabilă.
Se reține totodată că, prin referatul nr. 17.092/18.12.2007, s-a adus la cunoștință primarului orașului M că, începând din data de 26.11.2007, contestatorul nu s-a mai prezentat la locul de muncă și nici nu a depus vreo cerere care să justifice absențele.
Prin convocatorul nr. 17093/18.12.2007, transmis contestatorului, așa după cum rezultă din confirmarea de primire din data de 19.12.2007, acesta a fost invitat la data de 21.12.2007, ora 10,00 la sediul Primăriei M, pentru a-și prezenta poziția față de absențele nemotivate înregistrate începând cu data de 26.11.2007 și până la data efectuării cercetării disciplinare prealabile.
Așa după cum rezultă din procesul-verbal nr. 17.266/28.12.2007, contestatorul nu s-a prezentat la convocarea făcută de intimată și nici nu a informat în vreun fel instituția pentru a da lămuriri cu privire la motivul neprezentării.
Analizând foile colective de prezență aferente lunilor noiembrie, decembrie 2007 și ianuarie 2008, instanța constată că, în perioada 26.11.2007 – 09.01.2008, contestatorul figurează absent nemotivat.
Față de susținerile contestatorului că la data de 29.12.2007, în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, s-ar fi prezentat la Agenția Regională pentru Romi, Biroul regional sud-est B, instanța constată că ordinul de deplasare întocmit la data de 29.12.2007, prin care contestatorul încearcă să dovedească susținerile, nu prezintă număr de înregistrare din Registrul de ordine deplasare, nu conține ștampila Primăriei M și semnătura conducerii acesteia.
De asemenea, se reține că la “durata deplasării” s-a consemnat de la 30.12.2007 la 30.12.2007 fără să se fi completat rubricile “sosit”, “plecat”, acolo unde s-a aplicat ștampila instituției unde s-ar fi efectuat deplasarea.
De asemenea, se reține că data de 29.12.2007 a fost într-o zi de sâmbătă, iar data de 30.12.2007 a fost într-o zi de duminică, care nu este o zi lucrătoare și nici nu s-a făcut dovada că intimata i-ar fi solicitat expres înscris să preseze activitate în respectiva zi de duminică.
De asemenea, analizând programul de lucru al contestatorului, însușit de acesta prin semnătură, cât și contractul său individual de muncă și actul adițional încheiat la acest o contrat de muncă, se reține că, în aceste înscrisuri nu s-a făcut vreo mențiune cu privire la aceea că, de fapt, contestatorul urma să-și desfășoare activitatea pe teren și nu la sediul instituției, neputând reține astfel susținerile contestatorului în acest sens.
Munca pe teren pe care contestatorul susține că trebuia să o desfășoare, și-a desfășurat-o în exercitarea atribuțiilor de serviciu, care justifică în opinia sa prezența și nicidecum absența de la serviciu nu se află consemnată nici în fișa postului său.
De altfel, instanța constată că pentru perioada de la 26.11.2007 și până la 09.11.2008, contestatorul în cearcă să justifice doar zilele de 29.12. și 30.12.2007 (care oricum au fost nelucrătoare), nefăcând nici o dovadă că ar avea vreo motivare pentru restul perioadei de timp, în care a lipsit de la serviciu.
Mai mult decât atât, deși contestatorul a precizat în contestație că dovada prezenței sale la serviciu, în perioada 29.11.- 05.12.2007 o face prin foile colective de prezență aferente acestei perioade, instanța, analizând aceste înscrisuri, contată că de fapt ele fac dovada absenței sale nemotivare de la serviciu.
Conform art. 61 lit. a) din Codul Muncii: “Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care țin de persona salariatului în următoarele situații: a) în cazul în care salariatul a săvârșit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii, or de la cele stabilite prin contractul individual de muncă contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentului intern ca sancțiune disciplinară”.
Conform art. 25 pct. 3 din Regulamentul de ordine interioară al intimatei: “Constituie abatere disciplinară următoarele fapte: . Absența de la serviciu”.
Critica sentinței prin motivele de recurs a vizat în esență următoarele:
Tribunalul a motivat sentința pe temeiul disp. art.61 lit.a Codul Muncii și art.25 pct.3 din Regulamentul de Ordine Interioară al intimatei, fără a face vreo mențiune cu privire la dispozițiile art.51 alin.2 din Codul Muncii, conform cărora contractul de muncă poate fi suspendat în situația absențelor nemotivate.
Nu se face nici o referire nici la prevederile art.74 alin.1 lit.b raportat la art.76 Codul Muncii referitor la perioada preavizului, la faptul că o concediere dispusă cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege este lovită de nulitate absolută.
Recursul nu este fondat.
Curtea, analizând sentința atacată din perspectiva criticilor formulate, prin motivele de recurs, îl va respinge pentru următoarele considerente de fapt și de drept:
Art.51 din Codul Muncii prevede la alin.1 “contractul individual de muncă poate fi suspendat din inițiativa salariatului în următoarele situații:”
La alin.2 se prevede “contractul individual de muncă poate fi suspendat în situația absențelor nemotivate ale salariatului, în condițiile stabilite prin contractul de muncă aplicabil, contractul individual de muncă, precum și prin regulamentul intern.
Deoarece nu s-a prevăzut în contractul individual de muncă această situație, trebuie avut în vedere Regulamentul intern care prevede la art.51 “contractul de muncă poate fi suspendat din inițiativa angajatorului în următoarele situații: – pe durata cercetării prealabile, ca sancțiune disciplinară, în cazul în care angajatul formulează plângere penală împotriva salariatului, în cazul întreruperii temporare a activității, fără încetarea raportului de muncă pentru motive economice, structurale, etc. pe durata detașării”.
Recurentul nu se încadrează în nici una din aceste situații, întrucât acesta nu s-a prezentat pentru cercetarea disciplinară.
În perioada 26.11.2007 – 09.01.2008, nu s-a prezentat la locul de muncă, fiind trecut absent în foile colective de prezență din lunile noiembrie, decembrie și ianuarie.
Recurentul a fost convocat la sediul Primăriei orașului M, în data de 21.12.2007, ora 10,00, pentru explicații cu privire la absențele nemotivate. Adresa de convocare a fost trimisă prin poștă și s-a primit confirmare de primire, s-a încheiat procesul verbal nr.17266/28.12.2008, prin care s-a constatat neprezentarea acestuia la convocarea făcută.
Potrivit art.267 alin.3 Codul Muncii “neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condițiile prevăzute la alin.2, fără un motiv obiectiv, dă dreptul angajatorului să dispună sancționarea, fără realizarea cercetării disciplinare prealabile.
În Regulamentul de ordine interioară al aparatului de specialitate al primarului orașului M, art.25 pct.3 “constituie abatere disciplinară absențele nemotivate de la serviciu “.
Legea nr.53/2003 – Codul Muncii la art.73 alin.1 prevede care sunt cazurile în care se acordă dreptul de preaviz și anume persoanele concediate în temeiul art.61 lit.c și d, art.65 și art.67, iar prin excepție, persoanele concediate în temeiul art.61 lit.d, nu și în cazul concedierii potrivit art.61 lit.a
Prin urmare nu este caz de nulitate absolută a deciziei de concediere din această perspectivă.
Pe cale de consecință, Curtea găsind toate criticile neîntemeiate, va respinge recursul ca nefondat, în baza art.312 cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul reclamant, domiciliat în oraș M,-, județul T împotriva sentinței civile nr.1371/18 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă PRIMĂRIA ORAȘ, cu sediul în oraș M,-, județul T, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 ianuarie 2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
– – – – – –
Grefier,
– –
Jud.fond -/
Red.dec.jud.- /25.01.2010
Tehnored.gref./2ex./26.01.2010
