ROMÂNIA
DOSAR NR.
EXTRAS
TRIBUNALUL BUCUREŞTI- SECŢIA I PENALĂ
ÎNCHEIERE
Şedinţa din Camera de Consiliu din data de 06.09.2015
JUDECĂTOR DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI: MIHEŢ DARIA ISABELA
GREFIER: PARASCHIV ANCA-ALEXANDRA
MINISTERUL PUBLIC – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, a fost reprezentat de procuror Valina Călăraşu.
Pe rol soluţionarea propunerii de arestare preventivă a inculpatului Oprescu Sorin Mircea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie.
La apelul nominal făcut în şedinţa din Camera de Consiliu, a răspuns inculpatul Oprescu Sorin Mircea, personal, aflat în stare de reţinere şi asistat de apărătorii aleşi, avocaţii M.V.şi R.A., conform împuternicirii avocaţiale Seria……..ataşată la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:
JUDECĂTORUL DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI,
Deliberând asupra propunerii formulate, constată următoarele:
Prin referatul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia Naţională Anticorupţie nr………..din data de 06.09.2015, înregistrat pe rolul Tribunalului Bucuresti – Secția I Penală – Departamentul de Drepturi și Libertăți – la data de 06.09.2015 sub nr………….., s-a solicitat luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpatul Oprescu Sorin Mircea pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 07.09.2015, până la data de 06.10.2015, inclusiv.
În motivarea propunerii de arestare preventivă formulată s-au arătat următoarele:
Prin ordonanţa din data de 06.09.2015 s-a pus în mişcare a acţiunea penală împotriva inculpatului Oprescu Sorin Mircea , C.N.P…………., Primar al Municipiului B., sub aspectul comiterii infracţiunii de luare de mită prev. de cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000.
Prin ordonanţa nr…..din data de 06.09.2015, ora 00.32, faţă de inculpatul Oprescu Sorin Mircea a fost luată măsura preventivă a reţinerii pe o perioadă de 24 de ore, începând cu data de 06.09.2015, ora 00.33 şi până la data de 07.09.2015, ora 00.33.
Din materialul probator efectuat în cauză până la această fază a procedurilor s-a reţinut în esenţă faptul că în calitate de Primar al Municipiului București, în baza unei înţelegeri prealabile cu …. şi S.C., zis „….”, la data de 05.09.2015, inculpatul Oprescu Sorin Mircea a primit de la primul suma de 25.000 euro din totalul de 60.000 euro pretinşi de cei doi de la S.C. G.L.C.S.R.L. prin G.C.G., G.T.şi P.O.A.pentru Oprescu Sorin Mircea, bani proveniţi din bugetul Municipiului București pentru ca, prin intermediul lui P.B.C.şi a influenţei cunoscute a acestuia asupra conducerii C.C.P.B.P.B, să fie de acord ca societatea denunţătoare să încheie cu C.C.P.B.P.B. contractul înregistrat sub nr…../……2015 şi să execute lucrările aferente.
Situaţia de fapt rezultă din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cauză, respectiv a declaraţiilor martorilor denunţători şi cea a suspectului ….cu rezultatul măsurilor de supraveghere tehnică autorizate şi puse în aplicare în cauză, administrate ca mijloace de probă (convorbiri telefonice, supraveghere audio, video şi prin fotografiere, precum şi localizarea prin mijloace tehnice), în conformitate cu prevederile , cu documentele puse la dispoziţie de denunţători cu privire la contractele derulate, cu procesele-verbale întocmite în cauză, în special cele de efectuare a percheziţiilor şi cele de înseriere a bancnotelor, dar şi cu declaraţia martorei……
Totodată, s-a arătat că, infracţiunea este una din cele prevăzute de art. 223 alin. (2) C.pr.pen., iar din probele cauzei rezultă că privarea inculpatului Oprescu Sorin Mircea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Astfel, infracţiunea de luare de mită, prin natura sa şi prin gradul de pericol social abstract pe care îl implică, creează un pericol concret chiar mai mare pentru ordinea publică, având în vedere gravitatea acestui fenomen infracţional şi limitele mai ridicate de pedeapsă stabilite de lege, elemente de natură a stârni o reacţie de oprobriu general puternică, astfel încât într-o asemenea situaţie privarea de libertate se justifică, chiar şi în lipsa antecedentelor penale ale inculpatului (I.C.C.J., s. p., decizia nr. 2782 din 26 aprilie 2005; I.C.C.J., s. p., ).
Modul de săvârşire a faptei, în care inculpatul Oprescu Sorin Mircea , descoperind existenţa unui director de instituţie publică din subordinea sa (C.C.P.B.P.B.) care a creat un grup de persoane cărora le atribuie contracte în contraprestaţia încasării unor sume mari de bani (două treimi din profitul brut) drept mită, în loc să aducă acest aspect la cunoştinţa organelor de urmărire penală, a decis că ar fi în interesul său să intre în activitatea infracţională, prin solicitarea ca o parte din sumele de bani primite drept mită să-i fie remise lui, „ca să fie bine”.
Acestui aspect i se adaugă mutarea directorului C.C.P.B.P.B. la A.C.C.U., tot în calitate de director, atunci când contractele de execuţie lucrări de valoare mare se terminaseră la prima instituţie astfel că, implicit, şi posibilitatea de mai cere mită de valori mari, din care apoi să remită o parte inculpatului Oprescu Sorin Mircea .
Caracterul repetitiv al actelor de primire a mitei de la contractorii privaţi, prin intermediul lui P.B.C.şi S.C., cu consecinţa caracterului obişnuit al actelor de corupţie, este vizibil în modul „normal” în care cele trei persoane discută despre remiterea către inculpat a unei părţi din banii primiţi de la denunţători.
La aprecierea pericolului concret al faptelor trebuie avută în vedere şi reacţia societăţii la asemenea fapte, prin care o persoane publică, deţinătoare a celei de-a doua funcţii elective ca număr de voturi în România primeşte mită, prin intermediul directorului unei instituţii publice din subordinea sa.
Alături de acestea, alte elemente ce ilustrează pericolul social concret, ca şi temei al arestării preventive, în privinţa inculpatului Oprescu Sorin Mircea, reies din caracterul conspirat al metodelor folosite de inculpat:
– stabilirea întâlnirilor de la C. în cadrul unor discuţii directe,
– întâlnirile de remitere a sumelor de bani având loc doar noaptea şi în interiorul unui imobil care îi aparţine inculpatului, în condiţiile în care inculpatul îşi ia şi cere şi persoanelor care urmează să-i remită mita să-şi ia măsuri de precauţie, cu consecinţa că probarea activităţii sale infracţionale este mult îngreunată, ţinând cont că este necesară colaborarea uneia dintre, altfel puţinele persoane cărora le permite să intre,
– faptul că inculpatul nu se atinge de suma de bani primită decât după ce persoanele care i-au dat mita au plecat din imobil, toate acestea reprezentând împrejurări care subliniază nevoia dispunerii în cauză a unei măsuri preventive.
În consecință, s-a arătat că arestarea inculpatului răspunde cerinţelor de actualitate, oportunitate şi proporţionalitate a arestării preventive, având în vedere că nicio altă măsură nu ar îndeplini scopul urmărit de legiuitor.
Analizând actele şi lucrările dosarului, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine următoarele:
În prealabil, judecătorul de drepturi și libertăți nu va da curs solicitării avocatului ales al inculpatului privind excluderea din materialul probator a unor mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale, pentru următoarele considerente:
În primul rând, judecătorul de drepturi și libertăți aminteşte că verificarea legalității mijloacelor de probă excede prezentei proceduri, aceasta putând face obiectul camerei preliminare, în conformitate cu dispozițiile ., în ipoteza in care urmarirea penala se va finaliza prin emiterea rechizitoriului si trimiterea in judecata a inculpatului.
În al doilea rând, argumentele avocatului ales al inculpatului, potrivit cărora procurorul de caz nu a asigurat dreptul la apărare al inculpatului întrucat a procedat la audierea numitului…..în absența avocatului ales, încălcând dispozițiile , nu pot fi reținute.
Astfel, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, judecătorul de drepturi și libertăți constată că audierea în calitate de suspect a numitului …..a început în dimineața zilei de 06.09.2015, la ora 06:14 iar cererea formulată de
apărătorii aleși ai inculpatului, prin care au solicitat să fie încunoștiințați de data și efectuarea oricărui act de urmărire penală, în vederea participării la acesta, a fost transmisă prin fax și recepționata de unitatea de parchet la ora 06:27.
În aceste condiții, nu se poate susține că procurorul de caz a încălcat în vreun fel dreptul la apărare al inculpatului, de vreme ce solicitarea avocatului ales a fost formulată ulterior începerii audierii suspectului…..
Cât privește împrejurarea că, la dosarul cauzei nu se regăsește declarația martorului …., acest fapt nu este de natură să atragă nicio sancțiune juridică întrucât judecătorul de drepturi și libertăți soluționează propunerea de arestare preventivă, prin raportare la actele de urmărire penală efectuate în dosarul înaintat de procuror, o dată cu propunerea de arestare preventivă. În acest sens sunt și dispozițiile : „ propunerea prevazută la alin. 1, împreună cu dosarul cauzei, se prezintă judecătorului de drepturi și libertăți….”
Cu privire la încălcarea de către procuror a dispozițiilor art. 287 alin. 2 C.pr.pen., potrivit cărora copiile de pe actele dosarului vor fi numerotate și certificate de grefa parchetului, înainte de a fi trimise judecătorului de drepturi
și libertăți sesizat cu propunerea de arestare preventivă, cu referire la actele dosarelor de urmarire penale ….., se poate observa cu usurința ca aceste două volume indicate de apărare, conțin acte de urmărire penală în original și, prin urmare, nu era necesar certificarea acestora.
Revenind la obiectul sesizării, judecătorul de drepturi și libertăți reține că, potrivit , „măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, … numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.”
În ceea ce priveşte prima condiţie prevăzută de textul de lege mai sus amintit, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că aceasta este îndeplinită.
Astfel, din probele administrate în cauză, până la acest moment procesual, rezultă suspiciunea rezonabilă că, în perioada 2013-2015, un grup bine organizat, a înfiinţat în administraţia locală din M. B., un sistem prin care, operatori economici care doreau să obţină contracte din partea instituţiilor publice, trebuiau să remită o parte din venitul brut realizat din execuţia acelui contract, cu titlu de mită, factorilor de decizie din cadrul aparatului, aflat in subordinea Primarului Municipiului București.
În acest context general, se remarcă activitatea grupului format la începutul anului 2013, în jurul denunţătorului…..( ) activitate care, se presupune rezonabil că s-a desfăşurat pe două paliere infracţionale respectiv:
Pe primul palier infracţional se află activitatea infracţională desfăşurată de denunţătorul …., constând în aceea că, în calitate de …. la C.C.P.B.P.B. respectiv A.C.C.U., instituţii publice aflate in subordinea primarului Municipiului București, a acordat contracte publice unor contractori privaţi, pretinzând şi primind de la aceştia cu titlu de mita sume importante de bani.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi nu va proceda la o analiză mai amplă a acestei activităţi infracţionale întrucât excede limitelor investirii însă era imperios necesar a fi fost amintită întrucât a creat premisele săvârşirii de către inculpatul Oprescu Sorin Mircea, în calitate de primar al Municipiului București a infracţiunii pentru care este cercetat – activitate desfăşurată pe cel de-al doilea palier infracţional-.
Sub acest aspect, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că din probele administrate in cauză, rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul Oprescu Sorin Mircea a săvârşit infracţiunea de luare de mită prev. de art. 289 C.pen. cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând in aceea că la data de 05.09.2015, în calitate de Primar al Municipiului București , în baza unei înţelegeri prealabile cu P.B.C.şi S.C., zis „….”, a primit de la primul suma de 25.000 euro din totalul de 60.000 euro pretinşi, în mod necuvenit de cei doi de la S.C. G.L.C.S.R.L, în legătură cu un contract de execuţii lucrări efectuate de societatea mai sus mentionata la Palatul M., „validând” astfel activitatea infracţională desfăşurată de P.B.C.şi menţinând implicit într-o funcţie publică importantă un funcţionar corupt, prin încălcarea atribuţiilor sale prev. de Legea 215/2001 republicata privind administratia publica locala, referitoare la procedura de eliberare din funcţie a conducătorilor instituţiilor publice de interes local.
Astfel, este de necontestat faptul că la data de 05.09.2015 in jurul orei …., denunţătorul …s-a prezentat la locuinţa inculpatului Oprescu Sorin Mircea , situată în comuna…..,ocazie cu care, i-a remis acestuia din urmă suma de 25.000 euro.
Este de asemenea de necontestat faptul că inculpatul Oprescu Sorin Mircea şi-a însuşit această sumă de bani primită de la denunţătorul …., sens in care există la dosarul cauzei:………………..
De altfel, audiat in faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, inculpatul Oprescu Sorin Mircea nu a contestat acest fapt. Totodată, probele administrate în cursul urmăririi penale, conturează teza potrivit căreia, inculpatul Oprescu Sorin Mircea a primit de la P.B.C.suma de 25.000 euro cu titlu de mită şi nu cu titlu de „împrumut” aşa cum a susţinut inculpatul în mod cu totul neconvingător, în faţa judecătorului.
Că inculpatul cunoştea provenienţa ilicită a sumei de bani primită, rezultă în mod clar din conţinutul dialogului purtat cu….., în locuinţa sa, când imediat după remiterea banilor spunându-i-se „…………………………
Întrebat cu privire la acest aspect, inculpatul Oprescu Sorin Mircea a declarat în faţa judecătorului, că nu a auzit particula „……..”, întrucât la acel moment îl conducea spre ieşire pe………..
Explicaţia dată de inculpat nu poate fi credibilă având in vedere că informaţia primită de la denunţător: „………..” nu este deloc amplă iar fraza este extrem de scurtă, pentru a putea fi asimilată în întregime, cu foarte multă uşurinţă.
În plus, din procesul-verbal încheiat cu acea ocazie, rezultă că P.B.C.a rostit această frază în timp ce îi înmâna inculpatului Oprescu Sorin Mircea ……..în care se afla suma de bani iar răspunsul inculpatului „….” a sosit cu promptitudine.
De asemenea, nici procesul verbal şi nicio altă probă aflată la dosarul cauzei nu confirmă versiunea inculpatului privind vizita la domiciliul său, în aceeaşi seară şi în acelaşi interval orar a……………..
În schimb, vizita denunţătorului P.B.C.la locuinţa inculpatului Oprescu Sorin Mircea , în seara zilei de 05.09.2015 a fost precedată de întâlnirea ce a avut loc la data de 31.08.2015 între S.C. şi……
În cursul aceleiași întâlniri, după ce i-a adus la cunoştinţă lui P.B.C.că ar trebui să se ducă singur să-i remită această sumă inculpatului Oprescu Sorin Mircea (……), S.C. a fost de acord să stabilească el cu Primarul ziua întâlnirii de la …, urmând ca în 2-3 zile să-i comunice lui P.B.C.această informaţie.
În aceste condiţii, în seara zilei de 02.09.2015 a avut loc o altă întâlnire (……) între inculpatul Oprescu Sorin Mircea şi….., în ….
În concluzie, din probele existente la dosarul cauzei, astfel cum au fost expuse mai sus, judecatorul de drepturi si libertati retine ca inculpatul Oprescu Sorin Mircea a cunos^tprovenienta ilicita a sumei de 25 000 euro, pe care a
primit-o de la denuntatorul….., cu titlu de contraechivalent al prestatiei sale, aceea de a asigura stabilitatea functiei publice detinute de ….., prin incalcarea obligatiilor ce ii reveneau in calitate de Primar al mun. Bucuresti.
În cauză, sunt întrunite în concret şi celelalte condiţii prevăzute de art. 223 alin. 2 C.p.p., infracţiunea pentru care inculpatul Oprescu Sorin Mircea este cercetat fiind o infractiune de coruptie si, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, se constată că privarea acestuia de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Din acest punct de vedere, judecătorul reţine că în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului se admite că anumite infracţiuni, prin gravitatea lor şi prin reacţia publică la săvârşirea lor, pot da naştere unui pericol pentru ordinea publică ce ar putea să justifice arestarea preventivă cel puţin pentru o perioadă de timp (cauza ).
Noţiunea de „pericol pentru ordinea publică” nu trebuie înţeleasă doar ca o primejdie concretă şi imediată, constând în posibilitatea comiterii unor fapte penale grave, ci ea semnifică şi o stare de nelinişte, un sentiment de insecuritate în rândul societăţii civile, generată de rezonanţa socială negativă a faptului că inculpatul asupra cărora planează acuzaţia comiterii unor infracţiuni deosebit grave este cercetat în stare de libertate.
În speţă, natura infracţiunii care se presupune că a fost săvârşită de către inculpat, respectiv o infracțiune de corupţie, modul în care acesta a acţionat (descoperind existenţa unui director de instituţie publică din subordinea sa, care a creat un grup de persoane cărora le atribuie contracte în contraprestaţia încasării unor sume mari de bani drept mită, în loc să sanctioneze acest comportament, a decis că ar fi în interesul său să intre în activitatea infracţională, asigurandu-si astfel un suplimentar, in mod ilicit) reacţia societăţii la asemenea fapte, prin care o persoana publică, deţinătoare a celei de-a doua funcţii elective ca număr de voturi în România primeşte mită, prin intermediul directorului unei instituţii publice din subordinea sa, conturează un grad ridicat de pericol social, măsura arestării preventive fiind singura măsura apta sa asigure la acest moment buna desfasurare a procesului penal.
Mai mult, judecătorul de drepturi si libertati reține, că în cauză există indicii în sensul că buna desfășurare a procesului penal ar fi afectată în situaţia în care s-ar dispune față de acesta oricare dintre măsurile preventive prevăzute de art.202 alin.4 lit.b-d C.pr.pen., având in vedere ca este posibil ca inculpatul sa influenţeze ancheta, în special prin prisma calităţii pe care o deţine – aceea de primar al Municipiului București.
Față de aceste considerente, văzând ca scopul prevazut de nu poate fi realizat şi printr-o altă măsură alternativa detentiei – cum ar fi măsura controlului judiciar/pe cautiune ori a arestului la domiciliu prevazute de art.202 alin.4 lit.b-d C.pr.pen.- întrucât privarea de libertate a inculpatului este necesară pentru prezervarea ordinii publice si asigurarea bunei desfasurari a procesului penal, judecătorul de drepturi si libertati va dispune, in baza art.226 C.pr.pen. rap. la art.223 alin.2 C.pr.pen., arestarea preventiva a inculpatului Oprescu Sorin Mircea pe o perioadă de 30 zile, de la data de 07.09.2015 până la data de 06.10.2015, inclusiv.
În baza art. 275 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
În baza art. 226 şi art. 223 alin. 2 C.p.p, admite propunerea formulată de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Directia Nationala Anticoruptie – Sectia de Combatere a Coruptiei.
Dispune luarea faţă de inculpatul Oprescu Sorin Mircea (fiul lui……………..) a măsurii arestării preventive pe o perioadă de 30 zile, de la data de 07.09.2015 până la data de 06.10.2015, inclusiv.
In baza art. 275 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la pronuntare.
Pronunţată în camera de consiliu, azi 06.09.2015, ora 23,30
Grefier, Paraschiv Anca-Alexandra
Judecător de drepturi şi libertăţi, Miheţ Daria Isabela
