SENTINTA CIVILA NR. 96/C/17.02.2009 (dosar nr. 4097/103/2008)
Deliberând asupra actiunii civile de fata, constata urmatoarele :
Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Neamt sub nr. 4097/103/2008 la data de 18.11.2008, contestatorul C. I. a formulat în contradictoriu cu intimatul Primarul municipiului Piatra Neamt plângere împotriva dispozitiei nr. 3848/29.10.2008 de admitere în parte a notificarii formulate în temeiul Legii 10/2001, solicitând modificarea art. 2 si 5 din mentionata dispozitie, în sensul restituirii întregii cote, de 1/1 din imobilele 463,42 m.p. teren si 142,94 m.p. constructii expropriate.
În motivare, a aratat ca notificarea sa a fost admisa în parte, pentru o cota de ˝ din imobilele mentionate, pe considerentul ca la data dobândirii bunurilor, prin contractul de vânzare cumparare nr. 779/1963, le-ar fi dobândit în devalmasie cu sotia sa, C. E., aceasta nu a formulat cerere de restituire, iar contestatorul nu ar fi facut dovada calitatii de mostenitor. Dânsul a formulat singur cererea de restituire, pe considerentul ca opereaza mandatul tacit dat de unul din soti în vederea administrarii patrimoniului comun de catre celalalt sot. Sotia sa traieste, dânsii fiind divortati prin sentinta civila nr. 4069/1989 pronuntata de Judecatoria Piatra Neamt, însa în fapt locuiesc si administreaza bunuri împreuna, în concubinaj. Întrucât între fostii soti nu a fost facut partajul de bunuri comune, bunurile au ramas dobândite în devalmasie, apreciind ca restituirea în natura trebuie sa se faca tot în devalmasie.
Mai arata ca la data formularii notificarii a considerat ca doar dânsul, ca si cap de familie, este persoana îndreptatita, formulând cererea în nume propriu, cu consimtamântul sotiei sale si considera ca i se cuvine bunul în cota de 100%, pentru ca doar el a achitat pretul de vânzare al imobilelor, având o contributie majorata la cumparare.
În dovedire, a depus în copie dispozitia contestata, dovada datei la care i-a fost comunicata, notificarea formulata, nr. 553/2001 al Biroului executorului judecatoresc N. T., contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr. 779/17.05.1963, copia registrului matricol al proprietatilor pentru perioada 1966-1976, decretul de nr. 31/20.02.1976, certificate de stare civila, adresa nr. 8485/2001 emisa de S.C. Aqua Calor S.A., cereri formulate în dosarul nr. 776/2001 al primariei pentru solutionarea notificarii, sentinta civila nr. 4069/1989 a Judecatoriei Piatra Neamt.
Intimatul, în întâmpinarea formulata, a aratat ca la emiterea dispozitiei a avut în vedere faptul ca bunurile ce fac obiectul notificarii au fost dobândite în coproprietate, în cote egale, de catre notificator împreuna cu, la acea data, sotia sa, C. E.. Întrucât notificarea nu a fost formulata si de aceasta, iar petentul nu face dovada drepturilor sale de pe urma acesteia, s-a propus admiterea notificarii numai pentru cota de ˝ din imobile. Imobilul constructie a fost demolat, iar terenul este în prezent ocupat de blocuri, trotuare, alei acces si spatii verzi, restituirea în natura nemaifiind posibila, astfel ca s-a propus stabilirea de masuri reparatorii prin echivalent. Considerând temeinica si legala dispozitia emisa, a solicitat respingerea contestatiei. Au anexat în copie întreaga documentatie ce a stat la baza emiterii dispozitiei atacate în prezenta cauza.
Din analiza probatoriului administrat si a contestatiei formulate, tribunalul retine ca este neîntemeiata contestatia, urmând a fi respinsa pentru urmatoarele considerente:
Prin dispozitia nr. 3848/29.10.2008, Primarul municipiului Piatra Neamt a solutionat notificarea nr. 553/2001 formulata, în conformitate cu dispozitiile Legii nr. 10/2001 de notificatorul C. I., si a dispus admiterea în parte a cererii de restituire a imobilului compus din teren în suprafata de 463,42 m.p. si constructii în suprafata de 142,94 m.p., dispunând acordarea în compensare, ca masura reparatorie, a unei suprafete de teren echivalente valorii cotei de ˝ din imobilul teren solicitat, iar pentru cota de ˝ din imobilul constructie notificat, s-a propus acordarea de despagubiri, respingându-se cererea de restituire în natura a imobilului, ca nefiind posibila.
S-a retinut în mod corect ca petentul are calitatea de persoana îndreptatita, face dovada dreptului de proprietate asupra imobilului, prin contractul de vânzare cumparare autentificat în anul 1963, si dovada preluarii abuzive de catre stat prin decretul 31/1976. Contestatia formulata priveste doar cota în care s-au dispus aceste masuri reparatorii. Instanta constata ca în mod corect unitatea detinatoare a solutionat notificarea prin admitere în parte, doar pentru cota de ˝ din imobil, în conditiile în care contestatorul nu a facut dovada ca era proprietarul exclusiv al acelor bunuri. Potrivit contractului de vânzare cumparare ce a constituit titlul de proprietate al contestatorului, bunurile imobile au fost achizitionate în anul 1963 de catre sotii C., E. si I., astfel ca aveau regimul juridic reglementat de art. 30 Codul familiei, fiind bunuri comune ale sotilor, asupra carora acestia aveau o cota parte nedeterminata nici în materialitatea, nici în idealitatea ei.
Fosta sotie, S. (fosta C.) E., nu a formulat notificare cu privire la aceste bunuri, împrejurare care nu îl îndreptateste pe contestator a beneficia de întreaga cota cu privire la imobile. Contestatorul a invocat existenta unui mandat tacit dat de unul din soti celuilalt sot, potrivit prevederilor art. 35 Codul familiei, însa în speta, la data de 4.08.1989 a intervenit desfacerea casatoriei partilor prin divort, iar împrejurarea ca fostii soti C. locuiesc în continuare împreuna în concubinaj si administreaza bunuri împreuna, este lipsita de relevanta juridica în speta de fata, si nu atrage o prelungire a aplicabilitatii regimului juridic al sotilor, si a dispozitiilor referitoare la mandatul tacit, cu privire la perioada ce a urmat divortului. Acest mandat tacit a încetat si el odata cu încetarea calitatii de sot, astfel încât contestatorul nefacând dovada unui drept exclusiv asupra imobilului, cererea sa a fost admisa doar pentru cota de 1/2.
În continuarea motivarii contestatiei a sustinut ca i se cuvenea admiterea în întregime a cererii, pentru cota de 1/1 din bunuri, întrucât a avut o contributie majorata la cumparare, doar dânsul achitând pretul. Nici acest argument nu poate fi retinut, în conditiile în care în cazul proprietatii codevalmase a sotilor, cota de contributie a fiecaruia la dobândirea bunurilor se determina cu ocazia efectuarii partajului de bunuri comune, avându-se în vedere aportul la dobândirea universalitatii bunurilor din patrimoniul comun, iar nu cu privire la fiecare bun în parte.
Prevederile Legii 10/2001 obliga la stabilirea dreptului de proprietate în cote parti ideale, ce trebuie mentionate în dispozitia de restituire, astfel ca în mod legal a fost emisa dispozitia contestata, doar cu privire la cota pentru care contestatorul a facut dovada ca o avea în proprietate la momentul preluarii abuzive de catre stat. Este adevarat ca aceasta cota nu este mentionata în actul de proprietate, însa, potrivit practicii judiciare constante în privinta stabilirii cotelor de contributie a sotilor, în cazul în care nu se face dovada unei contributii majorate, se prezuma ca bunurile au fost dobândite în cote egale.
