Prin cererea adresată acestei instanţe şi înregistrată sub numărul 3834/225/2007 la data de 18.05.2007, reclamantul PA a chemat în judecată pe pârâtul PI solicitând instanţei ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se constate că între părţi a intervenit un contract de vânzare-cumpărare, prin care reclamantul a cumpărat de la pârât un teren în suprafaţă de 0,25 ha .
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că la data de 15.12.2001, între el şi pârât a intervenit o înţelegere, pârâtul i-a vândut suprafaţa de 0,25 ha cu vecinătăţile precizate în acţiune.
În dovedirea acţiunii legal timbrată, reclamantul a depus la dosar în copie înscris sub semnătură privată sub semnătură privată din data de 15.12.2001 intitulat „contract de vânzare-cumpărare”, şi actul sub semnătură privată intitulat „chitanţă” din data de 21.06.1994 aparţinând numitei MM de la care a cumpărat pârâtul PI suprafaţa de 0,25 ha, copie Dec.civ. nr.162/18.02.1993 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în dosarul nr. 2448/1992.
Sub aspect probatoriu, instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri, proba testimonială cu martorii NS şi BC. Din oficiu s-a administrat proba cu interogatoriul pârâtului.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine că la data de 15.12.2001 între reclamantul PA şi pârâtul PI s-a încheiat un de vânzare cumpărare prin care pârâtul s-a obligat să vândă iar reclamantul să cumpere terenul în suprafaţă de 0,25 ha situat în vatra satului D, comuna I, judeţul Mehedinţi,cu vecinii indicaţi. În convenţia menţionată s-a consemnat că reclamantul a predat pârâtului suma de 6.000.000 lei ROL reprezentând preţul terenului, intrând în posesia terenului de la data încheierii convenţiei, aspecte confirmate şi de cei doi martori NS şi BC ( filele 26, 27) prezenţi la încheierea actului şi recunoscute de pârât în faţa instanţei ( fila 25). Ulterior, după încheierea convenţiei, pârâtul a refuzat să se prezinte la notar, aşa cum rezultă din răspunsurile pârâtului la interogatoriu.
Potrivit art. 5 alin.2 Titlu X din Legea nr.247/2005, în situaţia în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren una din părţi refuză ulterior să încheie contractul, partea care şi-a îndeplinit obligaţia poate sesiza instanţa competentă care poate pronunţa o hotărâre care să ţină loc de contract.
Dar, întrucât prin pronunţarea acestei hotărâri instanţa suplineşte acordul uneia dintre părţi la încheierea actului juridic, se impune ca toate celelalte condiţii necesare pentru transmiterea dreptului de proprietate să fie îndeplinite. Una dintre aceste cerinţe este aceea ca vânzătorul să fie proprietarul lucrului vândut, pentru că numai în această calitate poate transmite dreptul real de proprietate asupra terenului, prin incheierea unui contract in forma stabilită de lege sau sub forma unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare- cumpărare.
Or, în cauză, aceasta premisă esenţială nu este îndeplinită, întrucât, aşa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, pârâtul nu are calitatea de titular al dreptului real de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 0,25 ha situată în vatra satului D, comuna I, judeţul Mehedinţi, cu vecinii indicaţi.
Astfel, din înscrisurile depuse la dosar precum şi din răspunsurile pârâtului la interogatoriul luat din oficiu (fila 25), instanţa reţine că pârâtul nu are calitatea de proprietar cu privire terenul în suprafaţă de 0,25 ha situat în vatra satului D, comuna I, deoarece prin înscrisul sub semnătură privată intitulat „chitanţă” încheiat la 26.06.1994 cu numita MM (fila 13), acestuia nu i s-a transmis dreptul real de proprietate asupra terenului în cauză.
Pentru considerentele expuse, instanţa va respinge acţiunea formulată de reclamantul PA în contradictoriu cu pârâtul PI ca neîntemeiată.
