Asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin cererea nr. 697/188/2011 petentul S.C D S S.R.L. a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenţie seria 05011160 din 09.03.2011, prin care a fost sancţionat cu amendă în sumă de 3000 lei şi plata uunui tarif de despăgubire în cuantum de 3034 lei pentru lipsa rovignetei, solicitând înlocuirea cu avertisment, şi în contradictoriu cu IPJ Neamţ care a întocmit dovada prin care s-a dispus măsura reţinerii certificatului de înmatriculare pentru autovehiculul marca IVECO cu numărul de înmatriculare y. Se solicită în raport de cele arătate anularea procesului-verbal de contravenţie, anularea măsurii administrative de reţinere a certificatului de înmatriculare şi în subsidiar transformarea sancţiunii cu amendă în avertisment.
În motivarea plângerii, petentul arată că la data de 09.03.2011 ora 18.47, a fost oprit în trafic autovehiculul utilizat de societatea petentă fiind aplicată sancţiunea amenzii pentru faptul că a circulat fără rovignetă valabilă. În fapt însă, autovehiculul în cauză este din categoria transport mixt utilizat pentru pregătirea elevilor. La momentul controlului autovehiculul nu mai fusese utilizat anterior timp de 4 luni din cauza lipsei cursanţilor şi a defecţiunilor avute astfel că în acel moment revenea de la un atelier service şi se deplasa la sediul societăţii.
De fapt, în ziua respectivă autovehiculul deţinea rovignetă valabilă eliberată de Rompetrol S.R.L. Faptul că în momentul eliberării apare ca fiind ora 18.55 se datorează sistemului informatic care nu a lucrat corespunzător şi când s-a solicitat eliberarea tichetului s-a blocat serverul bazei de date utilizat pentru eliberarea rovignietei şi din cauza grabei conducătorului auto care a ieşit cu autovehiculul de la service fără a mai aştepta ca reprezentantul societăţii să se deplaseze cu rovigneta achiziţionată pentru a i –o pune la dispoziţie, şoferul ştiind că este achitată sau în curs de achitare, nu a mai aşteptat reprezentantul societăţii şi s-a deplasat cu maşina. Acest fapt este confirmat şi de refuzul şoferului de a semna fişa de control sau procesul-verbal.
În drept, se impune anularea procesului-verbal care nu are menţionat datele de identificare ale contravenientei, agentul constatator nu a adus la cunoştinţă contravenientului dreptul de a face obiecţiuni, şi nu a permis conducătorului auto un timp pentru ca reprezentantul societăţii să poată ajunge la faţa locului cu rovigneta.
În subsidiar, se impune cel mult aplicarea unui avertisment în raport de gravitatea faptei, absolut accidentală şi care nu justifică o amendă atât de mare.
În dovedirea plângerii petentul a depus la dosar procesul-verbal de contravenţie, fişa de control, dovada reţinerii certificatului de înmatriculare, bonul fiscal şi rovigneta achiziţionată la 09.03.2011.
Intimata, legal citată, a formulat întâmpinare solicitând respingerea plângerii ca nefondată şi menţinerea procesului-verbal de constatare a contravenţiei.
Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:
La data de 09.03.2011,ora 18.47, pe raza localităţii Straja a fost oprit în trafic autovehiculul y, constatându-se că circula fără a deţine vigneta valabilă.
Constatându-se săvârşirea contravenţiei prevăzută de art.8 alin.1 din OG nr.15/2002, petenta S.C D S S.R.L în calitate de deţinător a fost sancţionată cu amendă în sumă de 3000 lei, plata unui tarif de despăgubire în cuantum de 720 euro şi reţinerea certificatului de înmatriculare până la plata despăgubirii conform art.8 alin.2, alin.3 din OG 15/2002. Procesul-verbal a fost întocmit în lipsa contravenientei iar conducătorul auto prezent la întocmirea fişei de control a refuzat să semneze acest act.
Procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea art.17 din O.G. nr.2/2001, astfel că nu există nici un motiv de nulitate absolută.
Lipsa unor menţiuni referitoare la identificarea petentei nu atrage nulitatea absolută a procesului-verbal decât în măsura în care se produce vreo vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului. Totodată, nu s-a dovedit în cauză că agentul constatator nu i-a adus la cunoştinţă contravenientului dreptul de a face obiecţiuni, cu atât mai mult cu cât toate aceste obiecţiuni au fost pe larg prezentate în plângerea adresată instanţei. Nici faptul că procesul-verbal a fost întocmit în lipsa contravenientei nu constituie un motiv de nulitate absolută în condiţiile în care agentul constatator a făcut menţiunea că şoferul T C a refuzat să semneze fişa de control. Dispoziţiile alin.3 al art.19 din OG 2/2001 nu sunt sancţionate cu nulitatea absolută.
În ce priveşte situaţia de fapt, se reţine că fapta săvârşită de petent o constituie circulaţia pe drumurile naţionale fără a se face dovada plăţii tarifului de utilizare corespunzător vehiculului deţinut. Petenta invocă o serie de apărări invocând fie defecţiuni ale sistemului informatic, fie blocarea serverelor, fie nerăbdarea conducătorului auto, fie toate cele trei împrejurări concurente, pentru a se justifica în legătură cu depistarea în trafic la ora 1847, în condiţiile vignetei achiziţionate la ora 1855. Toate aceste apărări formale invocate pro cauza nu pot combate situaţia de fapt ce rezultă cu certitudine din actele aflate la fila 9 şi 11. Petenta avea obligaţia conform legii să achite cu anticipaţie taxa de utilizator, astfel ca la momentul punerii în circulaţie a vehiculului, acesta să respecte cerinţele legii. Legiuitorul nu obligă la plata unui tarif de utilizare anterior punerii în circulaţie, ştiut fiind că există posibilitatea achiziţionării vignetei în care să se prevadă o dată ulterioară de valabilitate. Aşadar, petenta avea la dispoziţie toate mijloacele şi era suficient să dovedească un minim de diligenţă pentru a respecta dispoziţiile legii.
Cu referire la stabilirea sancţiunii şi la corelaţia dintre faptă, împrejurările săvârşirii, consecinţe şi situaţia personală a contravenientului, se reţine că în speţă sancţiunea avertismentului apare ca inoportună pentru următoarele raţiuni.
Contravenienta deşi surprinsă în trafic fără a deţine vignetă valabilă, nu a acceptat faptul că a avut loc o încălcare a legii ci a refuzat să accepte realitatea şi a invocat diverse tertipuri în apărare pentru a evita nejustificat consecinţele legii. Neplata tarifului de utilizare a drumurilor publice este un act de indisciplină şi o inechitate faţă de ceilalţi utilizatori, care cu bună credinţă îşi îndeplinesc această obligaţie.
Pentru aceste motive, judecătorul apreciind asupra oportunităţii menţinerii sancţiunii amenzii, considera că aceasta se justifică pe deplin.
Referitor la solicitarea contravenientei de a formula plângere împotriva IPJ Neamţ, întrucât agentul constatator din cadrul acestei instituţii a dispus reţinerea certificatului de înmatriculare, se impun a fi făcute următoarele precizări:
Procesul civil este guvernat de principiul disponibilităţii în sensul că reclamantul stabileşte obiectul judecăţii şi partea împotriva căreia exercită acţiunea. În cazul particular al plângerii contravenţionale reglementată de cap.IV al OG 2/2001, principiul disponibilităţii este cu titlu de excepţie amputat, petentul nemaiputând să-şi fixeze cadrul procesual ci fiind obligat să participe într-un cadru procesual prestabilit de legiuitor, care prin art.33 stabileşte că în cadrul plângerii se citează contravenientul sau după caz persoana care a făcut plângerea, organul care a aplicat sancţiunea, martorii şi orice alte persoane în măsură să contribuie la rezolvarea cauzei. În speţă, organul care a aplicat sancţiunea este CNADNR S.A. prin Direcţia regională de drumuri şi Poduri Iaşi. I.P.J. nu are calitate şi nu participă în această procedură. Măsura reţinerii certificatului de înmatriculare este un accesoriu al sancţiunii principale, organul constatator din cadrul IPJ fiind chemat doar să îndeplinească formalitatea reţinerii certificatului, reţinere ce operează până în momentul în care organul constatator care a aplicat amenda confirmă plata despăgubirilor ca urmare a neachitării tarifului de utilizare.
Aşadar, IPJ Neamţ este exclusă de legiuitor din cadrul procesual şi nu se pot emite pretenţii de genul obligării la restituirea certificatului de înmatriculare, cu atât mai mult cu cât această măsură, accesorie fiind, nu poate fi desfiinţată decât în cazul în care sancţiunea principală a fost nulă ab initio.
Pentru toate considerentele arătate, judecătorul consideră că procesul-verbal a fost legal întocmit, situaţia de fapt corect reţinută iar sancţiunea judicios cuantificată, motiv pentru care în baza art.34 din OG 2/2001, urmează să o respingă.
