modalitatii de a acesteia in conformitate cu criteriile prev de
art. 72 cod penal.
Dosar nr 14596/233/2008
Prin decizia penală nr. 187/ 09.04.2009 a T r i b u n a l u l ui Galati
S-a hotarat:
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul C G, în prezent deţinut la Penitenciarul
Galaţi, împotriva sentinţei penale nr. 144/23.01.2009 a Judecătoriei Galaţi.
Potrivit art. 383 alin 11 C.pr.pen în ref la art. 350 C.pr.pen menţine starea de arest a
inculpatului C G.
În baza art. 383 alin 2 C.pr.pen deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reţinerii şi
a arestării preventive de la 11.12.2007 la zi (09.04.2009).
Conform art. 189 C.pr.pen, onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200 lei, se
va vira către Baroul Galaţi din fondurile Ministerului Justiţiei.
În temeiul art. 192 alin 2 C.pr.pen obligă pe apelantul-inculpat să plătească către stat suma de
400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel, din care 200 lei reprezintă onorariul de apărător.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare pentru apelantul-inculpat C G şi intimata-parte
vătămată P A F – Galaţi..
In motivarea deciziei s-au retinut urmatoarele:
Prin sentinţa penală nr.144/23.01.2009 pronunţată de Judecătoria Galaţi în dosarul nr.
14596/233/2008 s-a dispus condamnarea inculpatului C G la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru
săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. g şi i Cod penal, cu aplicarea art.
37 lit. a Cod penal (faptă săvârşită la data de 09/10.12.2007).
În baza art. 61 alin. 1 tezele II şi III Cod penal, a fost revocată liberarea condiţionată a
restului de pedeapsă de 1147 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 9 ani şi 6 luni
închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 616/20.03.2007 a Judecătoriei Galaţi, rest de pedeapsă
care a fost contopit cu pedeapsa de 5 ani închisoare (aplicată prin prezenta) şi s-a dispus ca inculpatul
să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare, care a fost sporită la 6 ani închisoare.
În temeiul art. 71 alin. 2 Cod penal, i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii
exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a şi b Cod penal.
Potrivit art. 350 Cod de procedură penală, s-a menţinut starea de arest a inculpatului, iar în
temeiul art. 88 Cod penal a fost dedusă din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi a arestării
preventive de la 11.12.2007, până la zi.
S-a constatat că partea vătămată P A-F nu s-a constituit parte civilă în cauză, întrucât şi-a
recuperat prejudiciul.
În temeiul art. 189 şi art. 191 alin. 1 C.pr.pen, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor
judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această sentinţă penală, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 7601/P/2007 din 27.12.2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria
Galaţi, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul C G, pentru săvârşirea
infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. g şi i C.pen., cu aplicarea art.
37 lit. a C.pen, reţinându-se că, în noaptea de 09/10.12.2007, după ce a spart un geam de la balconul
apartamentului părţii vătămate P A-F, a pătruns în interior de unde a sustras mai multe bunuri în
valoare totală de aproximativ 15.000 lei.
Iniţial, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Galaţi sub nr. 15344/233/2007, fiind
pronunţată sentinţa penală nr. 996/03.06.2008, prin care inculpatul C G a fost condamnat la o
pedeapsă de 4 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1
lit. g şi i C.pen, cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen. S-a revocat beneficiul liberării condiţionate cu privire
la restul de 1147 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 9 ani şi 6 luni închisoare, aplicată
prin sentinţa penală nr. 616/20.03.2007 a Judecătoriei Galaţi. S-a stabilit ca inculpatul să execute
pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare. S-a făcut aplicarea art. 71-64 lit. b şi c C.pen. S-a menţinut
starea de arest a inculpatului, iar în temeiul C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ) s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada
executată de la 11.12.2007 la zi. S-a constatat că partea vătămată P A-F nu s-a constituit parte civilă în
cauză, întrucât i-a fost acoperit integral prejudiciul, prin restituire. S-a dispus obligarea inculpatului la
plata sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei sentinţe au formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi şi
inculpatul C G.
Prin decizia penală nr. 369/02.09.2008, pronunţată de Tribunalul Galaţi în dosarul nr.
4942/121/2008, s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi şi s-a desfiinţat
în parte sentinţa penală nr. 996/03.06.2008 a Judecătoriei Galaţi. În rejudecare, s-a majorat de la 4 ani
închisoare, la 6 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului C G. În baza art. 61 C.pen., s-a contopit
pedeapsa de 6 ani închisoare, cu restul de pedeapsă de 1147 zile închisoare, rămas neexecutat din
pedeapsa de 9 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 616/2007 a Judecătoriei Galaţi,
stabilindu-se o pedeapsă finală de 7 ani închisoare. A fost aplicată pedeapsa accesorie a interzicerii
drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a şi b C.pen. S-a menţinut starea de arest a inculpatului,
deducându-se din pedeapsă perioada executată de la 11.12.2007 până la zi. Prin aceeaşi decizie s-a luat
act de retragerea apelului formulat de inculpat.
Împotriva deciziei pronunţate în apel, a declarat recurs inculpatul C G, iar prin decizia penală
nr. 623/R/04.11.2008 a Curţii de Apel Galaţi s-a admis recursul şi s-a dispus casarea atât a deciziei
penale nr. 369/02.09.2008 a Tribunalului Galaţi, cât şi a sentinţei penale nr. 996/03.06.2008 a
Judecătoriei Galaţi, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond. S-au menţinut actele
procedurale efectuate în cauză până la termenul de judecată din data de 03.06.2008. A fost menţinută
starea de arest a inculpatului.
Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de recurs a reţinut că inculpatului i s-a încălcat
dreptul la apărare, întrucât nu a fost audiat nemijlocit de către instanţele de fond şi apel, această
neregularitate neputând fi acoperită direct în recursul declarat de inculpat.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Galaţi sub nr. 14596/233/2008 şi
s-a procedat la audierea inculpatului, care a depus un memoriu.
Pe baza probatoriului administrat (plângerea şi declaraţia părţii vătămate, procesul-verbal de
cercetare la faţa locului şi planşele foto aferente, procesul-verbal de reconstituire, dovada de predare-
primire a bunurilor, declaraţia martorei F L D, coroborate cu declaraţiile de recunoaştere ale
inculpatului), prima instanţă a reţinut că existenţa faptei, săvârşirea ei de către inculpat şi vinovăţia
acestuia sunt pe deplin dovedite.
Prima instanţă a reţinut în drept că fapta inculpatului C G, de a sustrage pe timp de noapte
(09/10.12.2007), prin efracţie, bunuri în valoare totală de 16.740 lei din apartamentul părţii vătămate
P A-F, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1
– 209 alin. 1 lit. g şi i C.pen.
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanţa de fond a avut în vedere
criteriile prevăzute de art. 72 C.pen, respectiv gradul de pericol social concret al faptei comise,
atitudinea procesuală a inculpatului, dar şi împrejurările care caracterizează persoana acestuia.
Astfel, s-a ţinut cont că inculpatul a fost condamnat anterior de mai multe ori pentru fapte
săvârşite împotriva patrimoniului, unele dintre acestea fiind săvârşite prin folosirea de violenţe.
Ultima condamnare i-a fost aplicată prin sentinţa penală nr. 616/20.03.2007 a Judecătoriei Galaţi,
prin care s-a stabilit ca inculpatul să execute o pedeapsă rezultantă de 9 ani şi 6 luni închisoare.
Inculpatul s-a liberat condiţionat din executarea acestei pedepse la data de 02.10.2007, rămânând din
această pedeapsă un rest neexecutat de 1147 zile închisoare. În raport cu această împrejurare, s-a
constatat că fapta dedusă judecăţii în cauza de faţă a fost comisă în stare de recidivă
postcondamnatorie, prevăzută de art. 37 lit. a C.pen.
S-a apreciat de către instanţa de fond că, faţă de multitudinea condamnărilor suferite de
inculpat, care a săvârşit fapta dedusă judecăţii la doar două luni de la liberarea sa condiţionată dintr-o
condamnare anterioară, o pedeapsă orientată spre minimul special (cum a solicitat inculpatul) nu este
suficientă pentru atingerea scopului prevăzut de art. 52 C.pen.
În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei, instanţa de fond a apreciat că, faţă de
gravitatea faptei săvârşite, dar şi faţă de persistenţa deosebită dovedită de inculpat în reiterarea
comportamentului infracţional, scopul pedepsei nu poate fi atins decât prin privarea efectivă de
libertate, sens în care i-a interzis, în baza art. 71 alin. 2 C.pen, exercitarea drepturilor prevăzute de
art. 64 lit. a şi b C.pen.
Împotriva acestei sentinţe penale a declarat apel, în termen legal, inculpatul C G, care a
criticat-o pe motive de netemeinicie sub aspectul cuantumului pedepsei, apreciind pedeapsa stabilită
ca fiind exagerat de mare.
La termenul de judecată din 06.04.2009, apărătorul inculpatului a solicitat să se reţină în
favoarea acestuia circumstanţa atenuantă prev de art. 74 lit c C.pen având în vedere sinceritatea
inculpatului, dar şi că prejudiciul cauzat este relativ redus.
Apelul declarat este nefondat.
Analizând cauza, prin prisma motivelor invocate, dar şi din oficiu, în limitele prev. de art. 371
alin. 2 C.pr.pen, tribunalul constată că prima instanţă a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică.
În baza unei analize temeinice a probelor administrate în cauză, în cursul urmăririi penale şi
în faza cercetării judecătoreşti, prima instanţă a reţinut o corectă situaţie de fapt, dând faptei reţinute
în sarcina inculpatului încadrarea juridică corespunzătoare.
De asemenea, instanţa de fond a realizat şi o judicioasă individualizare a pedepsei aplicate
inculpatului cu respectarea criteriilor prev de art. 72 C.pen, ţinând cont de dispoziţiile părţii generale a
Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate de legea specială, de gradul de pericol social concret al
infracţiunii, de împrejurările în care aceasta a fost comisă (pătrunderea prin efracţie, pe timp de
noapte, în apartamentul părţii vătămate P A F, pe care o cunoştea de mai mult timp, din interiorul
căruia a sustras diverse bunuri – lenjerii de pat, un laptop, bijuterii din aur, patru perechi de
încălţăminte sport, un aparat foto „Polaroid”, un aparat foto digital, patru ceasuri – în valoare totală
de aproximativ 16.740 lei), de urmarea produsă, precum şi de conduita procesuală şi persoana
inculpatului care este recidivist.
În legătură cu acest ultim criteriu tribunalul reţine că inculpatul a fost condamnat în repetate
rânduri pentru comiterea unor infracţiuni contra patrimoniului, ultima oară fiindu-i aplicată pedeapsa
rezultantă de 9 ani şi 6 luni închisoare prin sentinţa penală nr. 616/2007 a Judecătoriei Galaţi, în baza
căreia a fost arestat la data de 23.05.2001 şi liberat condiţionat la 02.10.2007, rămânându-i neexecutat
un rest de pedeapsă de 1147 zile închisoare.
Faţă de perseverenţa infracţională deosebită de care a dat dovadă inculpatul pentru comiterea
aceluiaşi gen de fapte penale, tribunalul consideră că pedeapsa aplicată de instanţa de fond, de 5 ani
închisoare, este proporţională pentru realizarea scopului prevăzut de art 52 C.pen (prevenirea
săvârşirii de noi infracţiuni) şi apreciază că nu se impune reducerea acesteia şi cu atât mai puţin
reţinerea unor circumstanţe atenuante.
De asemenea, având în vedere starea de recidivă a inculpatului, dar şi împrejurarea că fapta
ce formează obiectul prezentului dosar a fost comisă la scurt timp după liberarea condiţionată a
acestuia din executarea ultimei pedepse, se apreciază că sporul de pedeapsă aplicat (după rezolvarea
antecedentelor penale) a fost corespunzător individualizat.
Faţă de considerentele expuse urmează ca în conformitate cu disp. art. 379 alin.1 lit. b
C.pr.pen, să se respingă ca nefondat apelul declarat în cauză.
Întrucât inculpatul a fost cercetat şi judecat în stare de arest preventiv şi apreciind că
temeiurile care au condus la luarea şi menţinerea succesivă a măsurii preventive nu au încetat să
subziste, această măsură fiind în continuare necesară pentru buna desfăşurare a procesului penal,
Tribunalul va menţine starea de arest a inculpatului, în baza art. 383 alin 11 C.pr.pen rap la art. 350
C.pr.pen, iar potrivit art. 383 alin 2 C.pr.pen va deduce din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi
arestării preventive de la 11.12.2007 la zi (09.04.2009).