Dosar nr- – contest. dec. sancționare –
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1279
Ședința publică din data de 22 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Maierean Ana
JUDECĂTOR 2: Ciută Eugenia
JUDECĂTOR 3: Dicu Aurel
Grefier – –
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul Călători I, cu sediul în mun. I,-, jud. I, împotriva sentinței civile nr. 1324 din 15 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava (dosar nr-).
La apelul nominal au răspuns reclamanta intimată, asistată de avocat, lipsă fiind reprezentantul pârâtului recurent.
Procedura este legal îndeplinită.
S- făcut referatul cauzei, după care instanța constatând recursul în stare de judecată a acordat cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru reclamanta intimată, a solicitat respingerea recursului, ca nefondată, pentru motivele expuse pe larg în întâmpinare și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat, conform chitanței.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față,
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Gura Humorului sub nr- din 22.12.2008 petenta a chemat în judecată pe intimata “CFR Călători” I solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să constate nulitatea absolută a deciziilor nr- din 24.11.2008 și nr- din 16.12.2008 emise de intimată pentru nelegalitatea acestora.
În motivarea cererii contestatoarea a arătat că are funcția de casier CF în cadrul I – stația GHo raș, având o vechime de 22 ani și că, la data de 14.08.2008 s-au emis două bilete de călătorie pe ruta S N – M la vagonul cușetă pentru data de 24.08.2008; Că la data de 23.08.2008 titularul biletelor de călătorie a solicitat restituirea valorii biletelor întrucât călătoria s-a anulat, iar conform legii ea avea obligația să restituie contravaloarea biletelor reținând 10 % taxa de procesare. Că a restituit contravaloarea biletelor, însă, din eroare, la tichetul de cușetă a tastat în calculator “0” în loc de “90”, rezultând o reținere de sută la sută în loc de 10 %. A arătat că a întocmit un raport de eveniment cu nr.17 din 23.08.2008 prin care aducea la cunoștință șefului de stație cele întâmplate, arătând că banii restituiți titularului biletelor de călătorie sunt banii proprii ai reclamantei, urmând să-i recupereze printr-o procedură legală. cu mai multe persoane abilitate, reclamanta a aflat că nu există nici o modalitate legală de recuperare a acestei sume, cu excepția cazului în care controlul financiar general va întocmi în anul următor un ordin de descărcare a gestiunii cu suma respectivă. A precizat că în luna septembrie 2008 cu ocazia controlului de fond s-a constatat eroarea sus-menționată, primind o notă de relații prin care i s-au cerut explicații în legătură cu restituirea biletelor.
A menționat că, în acel context, fără face investigații, intimata emis decizia de sancționare nr- din 24.11.2008 ce nu i-a fost comunicată efectiv, în termenul legal de 5 zile, și în care lipsește descrierea faptei ce i se impută ca abatere disciplinară, data și semnăturile autorizate, dar se atestă fără temei că “salariata își recunoaște vinovăția”.
A arătat, în continuare, că s-a emis apoi oad oua decizie cu același număr, la 16.12.2008, care să complinească lipsurile primeia, dar că și aceasta are omisiuni, în sensul că nu este înregistrată la unitate și nu este datată și completată de persoana competentă.
A susținut că, în ultimul rând, sancțiunea ce i s-a aplicat este prea severă în raport la gravitatea faptelor ce i se impută.
Intimata s-a opus admiterii contestației, arătând că decizia contestată conține toate elementele legale, de formă și de fond, fiind emisă după parcurgerea cercetării prealabile.
Prin sentința nr. 1324/15.06.2009 Tribunalul Suceava – secția civilă a admis contestația formulată de, încât a anulat deciziile nr. 601/1046/24.11.2008 și nr-/16.12.2008.
A respins ca nefondată cererea de acordare de cheltuieli de judecată, formulată de contestatoare.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut, în esență, că cercetarea prealabilă a contestatoarei nu corespunde exigențelor legale, câtă vreme aceasta a fost convocată “retroactiv” la a participa la acest act, convocarea fiind emisă la 26.10.2008 pentru data de 15.10.2008.
Pe de altă parte, prima instanță reținut că deciziile contestate nu conțin toate elementele prevăzute de art. 268 al. 2 Codul muncii, primeia lipsindu-i descrierea faptei imputate, iar pentru cea de-a doua fiind înscrisă mențiunea mult prea generală, după care apărările sunt “înlăturate lipsite de relevanță”.
A subliniat că prin deciziile nr. 383/2005, nr. 58/2007, nr. 319/2007 și nr. 654/2007 ale Curții Constituționale s-a stabilit că mențiunile și precizările pe care trebuie să le conțină obligatoriu decizia de aplicare a unei sancțiuni disciplinare au rolul de a-l informa corect și complet pe salariat cu privire la faptele, motivele și temeiurile de drept pentru care i se aplică sancțiunea, respectivele măsuri fiind necesare verificării judiciare a legalității și temeiniciei măsurii.
A făcut, în consecință, aplicarea art. 76, 78 Codul muncii.
Împotriva acestei hotărâri, intimata CFR Călători SA – Călători Iad eclarat recurs, în care a susținut că decizia de sancționare a contestatoarei respectă dispozițiile art. 264 al. 1 lit. d Codul muncii, în ea fiind descrise faptele pentru care s-a aplicat sancțiunea, respectiv că s-a efectuat în speță cercetarea prealabilă a salariatei, fiind consemnate și analizate apărările acesteia.
Că din raportul de cercetare nr-, care completează decizia de sancționare, precum și din nota explicativă a contestatoarei rezultă evident că aceasta nu și- îndeplinit, din culpă, atribuțiile de serviciu, câtă vreme a restituit greșit, cu tarif la procesare 10% în loc de 90%, tichetul 4964, a emis neinstrucțional bilete dus – întors, prin neînscrierea ultimei zile de valabilitate, și nu a semnat de ieșire condica de prezență la data de 16.08.2008, încălcând astfel obligațiile prevăzute în fișa postului, Reglementări proprii CFR 068, art. 681, de lucru pct. 5 C, cap. II.
Că toate acestea s-au înscris în decizia contestată, respectându-se astfel prevederile art. 268 al. 2 Codul muncii.
Intimata – contestatoare a depus întâmpinare la recurs, în care reiterat că pentru prima decizie de sancționare a fost convocată la cercetarea prealabilă numai retroactiv, iar că respectivul act nu conține motivele pentru care i-au fost înlăturate apărările, și nici descrierea faptei imputate, iar că cea de-a doua decizie a fost emisă în complinirea lipsurilor din prima decizie, dar că nici aceasta nu cuprinde motivele pentru care au fost înlăturate apărările pe care le-a opus.
Recursul este nefondat, încât va fi respins ca atare pe temeiul art. 312 al. 1 din Codul d e procedură civilă, pentru considerentele ce succed.
Astfel, Curtea reține că prin decizia de sancționare nr- din 24.11.2008 (fila 9 dosar Judecătoria Gura Humorului ) a fost sancționată disciplinar pentru fapta descrisă ca “nereguli în activitate”, fiind înlăturate apărările pe care le-ar fi formulat – care nu sunt evidențiate – pentru motivul că “salariata își recunoaște vinovăția”.
Pe de altă parte, prin decizia nr- din 16.12.2008 emisă de recurenta – intimată în considerarea acelorași acte de cercetare nr. 2/925 și nr. 839/2008, intimată – reclamantă a fost sancționată disciplinar pentru că “la data de 23.08.2008 restituie greșit tichetul 4964, emite neinstrucțional bilete dus – întors în data de 01.09.2008; nu semnează de ieșire condica de prezență în 16.08.2008”, consemnându-se totodată că “apărările formulate de salariat în timpul cercetării prealabile au fost înlăturate ca lipsite de relevanță” (fila 10 dosar Judecătoria Gura Humorului ).
În acest context, în mod corect prima instanță a constatat nulitatea deciziei din 24.11.2008, câtă vreme fapta imputată salariatei nu este descrisă – mențiunea “nereguli în activitate” fiind mult prea largă, echivalând cu neprecizarea unei anumite fapte -, fiind incidentă norma art. 268 al. 2 lit. a Codul muncii.
De asemenea, în ceea ce privește decizia de sancționare din 16.12.2008 emisă în completarea celei precedente, nu s-a îndeplinit exigența art. 268 al. 2 lit. c Codul muncii, câtă vreme nu sunt evidențiate apărările salariatei, iar respingerea lor este justificată printr-o pretinsă lipsă de relevanță, în atare situație nefiind posibil controlul judecătoresc în cauză.
Drept urmare, constatarea nulității absolute deciziilor de sancționare emise în sarcina intimatei apare ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Călători I, cu sediul în mun. I,-, jud. I, împotriva sentinței civile nr. 1324 din 15 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava (dosar nr-).
Obligă recurentul să plătească intimatei cheltuieli de judecată în sumă de 600 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fd.
Tehnored.
Ex. 2
20.11.2009
