ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCURE?TI
SEC?IA A VI A COMERCIALĂ
Sentin?a comercială nr: 6120/2011
?EDIN?A PUBLICĂ DE LA 12.05.2011
COMPLETUL COMPUS DIN :
PRE?EDINTE VERONICA ELENA PRUJOIU
GREFIER VENERA EPURE
Pe rol solu?ionarea cauzei comerciale privind pe reclamanta D L M ?i pe pâtâ?ii B V F, SC I G F SRL, având ca obiect ordonan?ă pre?edin?ială.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în şedinţa publică de la 12.05.2011, susţinerile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, şi pentru a da posibilitate părţilor să depună concluzii scrise a amânat pronunţarea la data de 13.05.2011, când a hotărât următoarele:
T R I B U N A L U L
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a Comercială sub nr.23596/3/31.03.2011 reclamanta D L M a chemat în judecată pe pârâţii B V F şi SC I G F SRL, solicitând instanţei ca pe cale de ordonanţă preşedinţială să dispună suspendarea dreptului de administrare al pârâtului B V F exercitat în calitate de administrator în cadrul SC I G F SRL.
În motivarea cererii s-a arătat că pârâtul a exercitat în ultimii ani funcţia într-un mod abuziv, manifestat prin mai multe acţiuni şi inacţiuni, care au culminat în ianuarie 2011 prin încercarea de a duce societatea către starea de prin transferarea angajaţilor către o societate concurentă pe care a înfiinţat-o prin interpuşi.
Astfel, pârâtul:
– a convocat şi prezidat o adunare generală a asociaţilor inventând situaţii de excludere din societate pentru reclamantă; Tribunalul Bucureşti s-a pronunţat deja pe cererea acestuia respingând-o ca neîntemeiată prin sentinţa nr.13271/22.12.2010;
– a realizat adunările generale în condiţii de nulitate, sens în care există sentinţa nr.9473/08.10.2010 a Tribunalului Bucureşti, Secţia comercială prin care s-a constatat nulitatea absolută a hotărârilor adoptate în cadrul AGA din 01.06.2009;
– a intervenit nejustificat în prin acte de refacere
– a micşorat considerabil profitul în dauna societăţii; în 2007 societatea avea venituri de 6.871.725 lei pe fondul unor cheltuieli de 5.770.457 lei, generând un profit net de 893.515 lei, iar în 2008 deşi veniturile au crescut la 7.753.668 lei administratorul a crescut artificial şi cheltuielile la 7.750.174 lei, generând un profit net de doar 2.050 de lei. Mai mult, în 2009 deşi veniturile au păstrat direcţia de creştere ajungând la 7.941.380 lei, administratorul a general cheltuieli suplimentare pentru a minimaliza la maxim profitul făcând cheltuieli de 7.915.857 lei şi generând un profit net de doar 15.440 de lei, deci mai puţin de 0,2% din venituri. Practic în 2009 a avut cheltuieli de 99,8% din venituri. Pentru anul 2o10 nu se cunosc datele veniturilor şi cheltuielilor pentru că pârâtul administrator nu permite accesul reclamantei în sediul societăţii şi nici la actele acesteia.
– a angajat colaborări/contracte preferenţiale dăunătoare pentru societate, generând cheltuieli exorbitante.
În drept s-au invocat prevederile art.581 şi 172 Cpc.
S-au anexat cererii, în copii certificate, înscrisuri.
La data de 14.04.2011 pârâta SC I G F SRL a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, iar în subsidiar ca nefondată.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că Legea nr.31/1990 în privinţa revocării administratorului, implicit retragerea dreptului de administrare cuprinde dispoziţii diferite în cazul SRL. În cazul în care administratorul a fost desemnat prin actul constitutiv revocarea se face numai cu votul unanimităţii asociaţilor. Mai mult, retragerea dreptului de administrare ar duce la blocarea întregului mecanism de funcţionare a societăţii.
În cauză nu sunt îndeplinite condiţiile speciale care se desprind din art.581 Cpc.
Urgenţa nu este îndeplinită. Referitor la refacerea contabilităţii societăţii, în urma controlului efectuat de Direcţia Generală de Coordonare Inspecţie Fiscală din cadrul Ministerului Finanţelor Publice s-a dispus refacerea evidenţelor contabile. Pentru a putea reglementa problemele constatate, inclusiv a achitării nejustificate de dividende asociatului D L M, care nu a vărsat capitalul social subscris la înfiinţarea societăţii şi nici nu a făcut dovada vărsării acestuia, societatea a solicitat inspectorilor fiscali sprijin în sensul găsirii modalităţii corecte şi legale de remediere la nivelul evidenţelor contabile ale societăţii a problemelor constatate.
Inspectorii fiscali au prezentat ca metodă legală de reglementare a tuturor problemelor constatate refacerea evidenţei contabile a societăţii. In consecinţă, administratorul societăţii avea nu numai dreptul, ci şi obligaţia să dispună refacerea evidenţei contabile în momentul în care a constatat anumite deficienţe constatate şi de organele de control abilitate ale statului.
Nici caracterul vremelnic nu este îndeplinit. Faţă de faptul că solicitarea reclamantei de retragere a dreptului de administrare a societăţii nu este permisă de lege nici pe calea unei acţiuni de fond, cu atât mai puţin ea este vădit inadmisibilă pe calea ordonanţei preşedinţiale.
Nici condiţia neprejudecării fondului nu este îndeplinită faţă de împrejurarea că aparenţa dreptului este în favoarea pârâtei.
La termenul din 19 aprilie 2011 instanţa a încuviinţat părţilor proba cu înscrisuri.
La termenul din 1 2 mai 2011 pârâta a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii, cu motivarea că nu există temei legal în baza căruia instanţa poate dispune suspendarea din funcţie a administratorului.
Excepţia este nefondată şi va fi respinsă de instanţă, motivat de faptul că argumentele invocate în susţinerea excepţiei sunt apărări de fond, ce urmează a fi avute în vedere de instanţă la soluţionarea fondului cauzei.
Pe fondul cererii de ordonanţă preşedinţială instanţa reţine următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art.581 alin.1 Cpc „Instanţa va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”.
Potrivit dispoziţiilor art.197 din Legea nr.31/1990 republicată, administratorii societăţilor comerciale sunt numiţi prin actul constitutiv sau de adunarea generală, iar potrivit art.7.7 din lege, asociaţii decid asupra revocării din funcţie a administratorilor; deci numirea, revocarea şi cu atât mai mult suspendarea din funcţie a administratorilor se face de adunarea generală a asociaţilor.
Această regulă a fost instituită de legiuitor având în vedere faptul că un element esenţial al contractului de societate îl constituie affectio societatis, intenţia ce îi animă pe asociaţi de a colabora la desfăşurarea activităţii comerciale ce face obiectul societăţii. Legea nu prevede nicio ipoteză în care instanţele se pot substitui voinţei părţilor în ceea ce priveşte stabilirea organelor ce administrează societăţile comerciale.
În consecinţă, instanţele judecătoreşti nu au competenţa de a soluţiona cereri având ca obiect numirea, suspendarea din funcţie şi revocarea administratorilor, acesta fiind atribuit exclusiv al adunării generale a asociaţilor.
În raport de considerentele de fapt şi de drept menţionate şi având în vedere faptul că instanţele judecătoreşti nu pot soluţiona pe cale de ordonanţă preşedinţială cereri pe care nu le pot judeca nici pe fond tribunalul va respinge ca nefondată cererea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Respinge excepţia de inadmisibilitate invocată de pârâtă.
Respinge ca nefondată cererea formulată de reclamanta D L M, cu domiciliul în Bucureşti, şi cu sediul ales la Cabinet Individual de Avocat „P M”, din Bucureşti, în contradictoriu cu pârâţii B V F, cu domiciliul în Bucureşti şi SC I G F SRL, cu sediul în Bucureşti.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunţare.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 13.05.2011.
PREŞEDINTE GREFIER
Judecător Veronica Elena Prujoiu Venera Epure
Red.jud.VEP
Dact.RG
Ex.6
Comunicat………………..
Ex………………………….