între părţile în litigiu s-a încheiat contractul de prestări de servicii nr. 4076 din 4 octombrie 2004. al cărui obiect constă în „certificarea de conformitate a produselor realizate în cariera M.G.. comuna B., jud. T. (nisip de concasarc sort 0-4. criblură sort 4-8, 8-10. 10-25. piatră spartă 25-63, piatră spartă mare, piatră spartă şi blocuri)”, conform art. 1 din contract, lucrarea urmând să fie executată în patru faze. astfel: faza I -30 octombrie 2004, elaborarea certificatului de conformitate şi a referatului tehnic;
faza II – 30 aprilie 2005. prima fază de monitorizare; faza III – 30 octombrie 2005. a doua fază de monitorizare; faza IV – 30 aprilie 2006. a treia fază de monitorizare.
Condiţiile de plată a preţului lucrărilor s-au stabilit în art. 4 din contract. Articolul 3 din contract prevede că recepţia lucrărilor se face de o comisie alcătuită din reprezentanţii părţilor. Conform art. 5 din contract, executantul îşi rezervă dreptul de a reţine lucrarea până în momentul onorării de către beneficiar a sumelor datorate.
Lucrările se predau şi devin proprietatea beneficiarului la momentul încasării de către executant a sumelor prevăzute la art. 4 (art. 3.2 din contract).
Pentru neîndeplinirea obligaţiei privind plata preţului s-a stabilit o penalitate de 0.40% pe zi de întârziere, calculată la valoarea sumei neachitate la data scadenţei (art. 7.2 din contract).
în executarea obligaţiei asumate prin contract, reclamanta a realizat lucrările după cum urmează: certificarea de conformitate a produselor realizate în cariera M.G.. jud. T.; proces-vcrbal de recepţie nr. 1644 din 26 octombrie 2004. Pe baza procesului-verbal semnat fără obiecţiuni. reclamanta a emis factura nr. 3242259 din 26 octombrie 2004, în valoare de 9.795,13 Ici. Din această factură, pârâta a achitat 4.000 Ici. rămânând neachitată suma de 5.795,13 lei.
în privinţa supravegherii calităţii pe perioada de valabilitate a certificatului emis în etapa I, conform procesul ui-verbal de recepţie nr. 1047 din 29 aprilie 2005, Tribunalul a reţinut că, pc baza procesului-verbal semnat fără obiecţiuni. reclamanta a emis factura nr. 3708351 din 29 aprilie 2005. în sumă de 1.292.58 Ici. Factura nu a fost achitată.
Reclamanta a adresat pârâtei notificări privind debitul neachitat la datele de 2 februarie 2005, 21 februarie 2005, 16 mai 2005 şi 17 iunie 2005. La notificarea din 2 februarie 2005, pârâta a comunicat reclamantei că, „în momentul în carc vor fi posibilităţi, vom achita diferenţa de 5.795,13 lei din factura nr. 3242259 din 26 octombrie 2004”. în continuare se precizează: „De reţinut că aveam tot interesul de a achita această sumă pentru a ridica certificatul de conformitate, fără de carc nu suntem în măsură de a încheia niciun contract de furnizare pe anul 2005”.
Reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 7.087,71 lei, care reprezintă: 5.795,13 lei diferenţa ncachitată din factura nr. 3242259 din 26 octombrie 2004 şi 1.292,58 lei contravaloarea facturii nr. 3708351 din 29 aprilie 2005, neachitată.
Prin întâmpinare, pârâta solicită respingerea acestui capăt de cerere, întrucât contractul încheiat de părţi nr. 4076 din 4 octombrie 2004 este lovit de nulitate, datorită faptului că la data încheierii contractului reclamanta nu avea autorizaţia impusă de lege pentru certificarea conformităţii produselor realizate de pârâtă.
Din probele administrate în cauză rezultă că, urmare a H.G. nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitate în construcţii, reclamanta a fost învestită să efectueze activităţi de certificare de conformitate a calităţii produselor folosite în construcţii până la înfiinţarea, organizarea şi acreditare*» de organisme independente pentru efectuarea acestor activităţi (reclamanta este menţionată în lista unităţilor învestite tranzitoriu cuprinsă în anexa nr. 7, art. 123). H.G. nr. 766/1997 a fost înlocuită cu H.G. nr. 622/2004. care precizează că intră în vigoare la data de 27 februarie 2005. dată de la care se abrogă anexa nr. 7 a H.G. nr. 766/2004. Rezultă că, la data de 4 octombric 2004. când s-a încheiat contractul de prestări servicii dintre părţi, precum şi la data de 26 octombrie 2004. când s-a întocmit certificatul de conformitate, reclamanta era abilitată legal să efectueze certificări de conformitate.
Apărarea pârâtei privind nulitatea contractului de prestări de servicii, consecinţă a faptului că la data încheierii contractului reclamanta nu avea autorizaţia impusă de lege pentru certificarea produselor realizate de pârâtă nu a fost reţinută. în consecinţă, pârâta a
fost obligată să plătească reclamantei suina de 7.087.71 lei reprezentând contravaloarea facturilor neachitate.
Sentinţa arbitrală nr. 53 din 20 martie 2007
