Prin sentinţa penală nr. 1706/2002, a Judecătoriei Piteşti, inculpaţii C.C.I., M.V. şi V.B.S. au fost achitaţi pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. b1) Cod procedură penală şi art. 18′ Cod penal.
în baza art. 91 Cod penal, s-a aplicat inculpaţilor C.C.I. şi M.V. câte o amendă administrativă în cuantum de 10.000.000 lei, iar inculpatului V.B.S. o amendă administrativă în cuantum de 8.000.000 lei.
Instanţa a reţinut că cei trei inculpaţi au sustras, împreună, pe timp de noapte şi prin escaladare, dintr-un vagon de marfă din triajul C.F.R. – Goleşti, 3.000 kg fier vechi.
Pentru a pronunţa achitarea instanţa a avut în vedere valoarea de 3.000.000 lei a prejudiciului cauzat, precum şi faptul că inculpaţii nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, chiar dacă anterior le-au fost aplicate sancţiuni administrative pentru fapte similare.
Tribunalul Argeş, prin decizia penală nr. 64/2003, a admis apelurile declarate de parchet şi partea vătămată S.N.T.F.M. CFR MARFĂ S.A. – Sucursala Craiova, a desfiinţat în parte sentinţa atacată şi i-a condamnat pe inculpaţi la câte 6 luni închisoare cu suspendarea condiţionată a executării, în baza art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a), g) şi i) Cod penal, cu aplicarea art. 81 Cod penal.
Tribunalul a pronunţat această hotărâre având în vedere persistenţa inculpaţilor în săvârşirea unor fapte de acelaşi gen, apreciind că aplicarea unei sancţiuni administrative este, în acest caz, lipsită de eficienţă.
Recursul parchetului a fost admis prin decizia penală nr. 186/2003, a Curţii de Apel Piteşti, prin care a fost casată decizia din apel în sensul reţinerii în favoarea celor trei inculpaţi a prevederilor art. 74 alin. 1 lit. c) Cod penal şi art. 76 alin. 1 lit. c) Cod penal. S-a procedat în acest fel întrucât tribunalul, deşi a condamnat pe inculpaţi la o pedeapsă sub limita prevăzută de lege, în dispozitiv a omis aplicarea prevederilor art. 74 Cod penal, text legal în baza căruia se pot reţine circumstanţele atenuante şi, ca rezultat, efectul acestora prevăzut în art. 76 Cod penal, şi anume coborârea obligatorie sub minimul prevăzut de lege.
Faptul că numai în motivare s-a vorbit de reţinerea circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 Cod penal, cu consecinţa reducerii pedepsei sub limita legală, nu este suficient, întrucât ceea ce se execută dintr-o hotărâre este numai dispozitivul hotărârii şi, ca urmare, în acest dispozitiv trebuia să se facă referire expresă la prevederile art. 74 Cod penal.
Curtea de Apel Piteşti, decizia penală nr. 186 din 2003