ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR. 3151,- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECI Z I NR.478
Ședința publică din data de 4 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Traian Logojan
JUDECĂTORI: Traian Logojan, Ioana Cristina Țolu Cristina
: – –
Grefier:
Pe rol fiind pronunțarea asupra contestației în anulare a deciziei nr.835 din 21 septembrie 2007 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI în dosarul nr-, formulată de contestatoarea domiciliată în B,-, -.1,.B,.3,.51, sector 6, în contradictoriu cu intimata Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători ” Călători”SA, cu sediul în B,-, sector 1.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 21 martie 2008 ce face parte integrantă din prezenta, când instanța pentru a da posibilitate contestatoarei să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 28 martie 2008 când având nevoie de timp mai îndelungat pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, pronunțarea a fost reamânată la data de 4 aprilie 2008, când după delibarare Curtea a pronunțat următoarea decizie.
CURTEA:
Deliberând asupra contestației în anulare de față, constată.
Contestatorul Sindicatul Tehnic Feroviar Regional de Călători S pentru salariata, a solicitat anularea deciziei nr.1/4702 din 15.12 2006 emise de intimata Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători-“CFR Călători SA” B, prin care s-a dispus desfacerea contractului individual de muncă, cu reintegrarea salariatei pe funcția deținută anterior emiterii deciziei sus-menționate și obligarea acesteia să-i plătească drepturile bănești salariale începând de la 20.11.2006 și până la reintegrarea sa efectivă.
În motivarea contestației s-a susținut că decizia de desfacere a contractului de muncă al numitei este lovită de nulitate absolută deoarece nu este motivată în drept, nu cuprinde descrierea faptei, nu se indică motivele pentru care au fost înlăturate apărările contestatoarei iar abaterile disciplinare pretinse nu au fost comise de către aceasta.
Intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea contestației ca neîntemeiată față de abaterile disciplinare repetate săvârșite de.
După administrarea probatoriilor cu înscrisuri, Tribunalul Prahova prin sentința nr.524 din 29 martie 2007 respins contestația ca neîntemeiată, reținând în esență că desfacerea disciplinară a contractului de muncă s-a impus urmare celor 11 absențe nemotivate de la locul de muncă, decizia fiind emisă cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de lege.
Recursul declarat de sindicat împotriva acestei sentințe a fost respins de către Curtea de APEL PLOIEȘTI prin decizia civilă nr.835/21.09.2007, ca nefondat, reținându-se în esență că, instanța de fond a fost competentă teritorial să soluționeze cauza în condițiile în care are domiciliul în B și reședința în S, situație în care, aceasta exprimându-și opțiunea de a fi judecată cauza de către Tribunalul Prahova, nu mai poate reveni pentru a fi judecată de Tribunalul București, nefiind fondat nici cel de al doilea motiv de recurs cu privire la respingerea nejustificată a cererii de amânare a judecării cauzei sau a pronunțării pentru depunerea concluziilor scrise, în condițiile în care a și declarat că renunță la mandatul dat sindicatului dar nu renunță la judecarea pricinii, ceea ce a impus în mod corect judecarea de către tribunal a cauzei pe fond, astfel că ulterior retragerii mandatului renunțarea la judecată nu mai are niciun efect juridic, deoarece sindicatul nu mai putea acționa în numele salariatei.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare, cerând admiterea acesteia, anularea deciziei și rejudecarea recursului, prilej cu care să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare la ribunalul București spre competentă soluționare.
În motivarea contestației a arătat aceasta că instanța de recurs a reținut că la momentul introducerii acțiunii aceasta avea reședința în orașul S, constatare eronată însă față de prevederile art.86 alin.2 din nr.HG1375/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor legale privind domiciliul, care nu sunt îndeplinite în ceea ce privește contestatoarea, întrucât aceasta nu avea un titlul locativ și nu are acceptul reprezentantului legal al găzduitorului pentru a mai avea reședința în orașul S, în condițiile în care în luna decembrie 2006 reprezentantul legal al unității și-a retras acordul odată cu încetarea contractului său de muncă, situați în care nemaiavând locuința în S, sindicatul contestator care a acționat în numele său a introdus contestația la o instanță necompetentă teritorial.
Curtea, analizând decizia contestată, motivele invocate, actele dosarului și dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată că este nefondată contestația în anulare de față.
Sub un prim aspect este de observat că actul normativ invocat în contestația în anulare nu are nicio relevanță în legătură cu obiectului prezentei cauze care este contestație în anulare și pretinsa nerespectare a dispozițiilor legale care stabilesc condițiile de stabilire a domiciliului sau a reședinței, care din punct de vedere procesual civil au relevanță numai sub aspectul situației de fapt concrete privind domiciliul sau reședința persoanei care este parte în proces.
Pe de altă parte, din înscrisurile existente la dosar rezultă în mod neîndoielnic că au fost respectate dispozițiiloe legale procedurale pentru desfășurarea cadrului procesual între părți.
Prin înscrisul intitulat “declarație” (fila 96 dosar fond) a declarat că are domiciliul stabil în municipiul B fără forme legale și reședința în orașul S,-, jud.P, la data de 6.12.2006, iar din înscrisul intitulat “raport” (fila 68 dosar fond) reiese că la data de 20.11.2006 contestatoarea s-a prezentat la stația CF S, prilej cu care a luat cunoștință de actele emanate de la intimată, susținând că a început activitatea.
Mai mult, la data de 14.02.2007 contestatoarea a precizat că are reședința în orașul S,- și că este de acord ca sindicatul contestator să continue acțiunea în justiție pe care a intentat-o anterior în favoarea sa (fila 120 dosar fond).
În același timp, contestatoarea a fost reprezentată la judecarea în fond a cauzei (fila 132 dosar fond), după care pronunțându-se sentința, aceasta a fost atacată cu recurs de către sindicat, iar la 23.03.2007 aceasta a declarat că renunță la judecată.
Tot în faza de recurs contestatoarea și-a exprimat poziția procesuală la întâmpinarea formulată de societatea intimată și deci avea cunoștință în mod direct de existența procesului care apoi a fost soluționat în recurs prin decizia contestată.
În aceste condiții, motivele invocate în contestația în anulare privind inexistența reședinței sale în orașul S, nu are niciun fel de relevanță, cu atât mai milt cu cât a fost reprezentată de sindicatul contestator și a avut cunoștință pe întreg parcursul procesului de evoluția acestuia, situație în care nu se poate proceda la anularea deciziei pronunțate în recurs.
Pentru considerentele expuse, nefiind îndeplinite cerințele cerute de art.317 și 318 Cod procedură civilă, Curtea va respinge contestația în anulare de față ca nefondată.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestația în anulare a deciziei nr.835 din 21 septembrie 2007 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI în dosarul nr-, formulată de contestatoarea domiciliată în B,-, -.1,.B,.3,.51, sector 6, în contradictoriu cu intimata Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători ” Călători”SA, cu sediul în B,-, sector 1.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 4 aprilie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Traian Logojan, Ioana Cristina Țolu Cristina
– — – — –
Grefier,
Red.
Tehnored./2ex/08.05.2008
Operator de date cu caracter personal
Număr notificare 3120
