Schimbarea legislaţiei fiscale în perioada de derulare a contractului. Principiul aplicării imediate a legii noi. Efecte juridice


C. fisc., art. 160 alin. (5)

în ccea ce priveşte chestiunea aplicării sau nu a TVA. Tribunalul arbitral a reţinut că. deşi la data plăţii facturii emise de antreprenor s-a perceput şi achitat TVA conform legislaţiei fiscale în vigoare la acea dată (28 decembrie 2006), totuşi, la data refacturării (30 iunie 2007), legislaţia fiscală în materie a fost schimbată, în sensul că lucrările de construcţii-montaj sunt supuse dispoziţiilor privitoare la taxarea inversă a TVA-ului (art. 160 C. fisc., modificat prin art. Legea nr. 343/2006). ccea ce însemnează că. în cazul acestor operaţiuni, „nu se face plata între furnizor şi beneficiar” [art. 160 alin. (3) teza finală C. fisc.]. Aceste dispoziţii fiscale, constituind măsuri de simplificare a regimului TVA, sunt de imediată aplicarc, inclusiv în cazul situaţiilor juridice în curs de desfăşurare (Jactd pendentia), dacă prin legea nouă nu se prevede altfel. într-adevăr, raporturile dintre părţi privind plata TVA constituie o situaţie juridică obiectivă (legală), al cărei conţinut este determinat de lege, şi nu de voinţa părţilor, iar „în cazul situaţiilor juridice obiective (legale), principiul este că legea nouă se aplică imediat, înlăturând posibilitatea supravieţuirii legii vechi”. Aşa fiind, noile dispoziţii legale din Codul fiscal privind simplificarea regimului TVA prin „taxarea inversă” a anumitor operaţiuni de livrare de bunuri ori de prestare de servicii (art. 160 C. fisc.) sunt incidente şi în speţă, întrucât rcfacturarca sumei de 450.000 euro s-a făcut la 30 iunie 2007, deci după intrarea lor în vigoare. Mai mult, alin. (5) al aceluiaşi articol prevede că de aplicarea prevederilor sale sunt responsabili atât furnizorii/prestatorii, cât şi beneficiarii, în sensul că, dacă „furnizorul/prestatorul nu a menţionat taxarea inversă în facturile emise”, beneficiarul este obligat să aplice

„taxarea inversă” şi „să nu facă plata taxei către furnizor/prestator”. Cu alte cuvinte. în speţă, chiar dacă reclamanta a emis factura cu TVA, pârâta ar fi îndreptăţită să refuze plata TVA şi să facă, potrivit textului citat din Codul fiscal [art. 160 alin. (5)], formalităţile necesare pentru taxarea inversă.

în consecinţă. Tribunalul arbitral a respins cererea reclamantei în sensul obligării pârâtei la achitarea sumei cu titlu de TVA. cuprinsă în factura emisă, ca lipsită de temei legal.

Sentinţa arbitrală nr. 170 din 25 iulie 2008