C. civ., art. 1110. art. 1114, art. 1121 C. proc. civ., art. 586-590
Pârâta a efectuat, prin judecătoresc, procedura ofertei reale de plată prevăzută de art. 1114-112l C. civ. şi de art. 586-590 C. proc. civ., procedură carc – susţine pârâta – are ca efect, conform art. II14 alin. (2) C. civ., liberarea sa de datorie şi, în consecinţă, lipsa de interes a acţiunii arbitrale.
Reclamanta a contestat legalitatea procedurii ofertei reale de plată.
în examinarea excepţiei. Tribunalul arbitral a avut în vedere că interesul – ca una dintre condiţiile de exercitare a acţiunii, constând în folosul pe care îl urmăreşte reclamantul (în cazul de faţă obţinerea restului de preţ în sumă de 74.715,79 lei) – nu este afectat de îndeplinirea ofertei reale de plată şi nici de procedura judiciară privind depozitarea şi mişcarea produselor în cauză. Efectul liberator invocat de pârâtă prin referire la art. 1114 alin. (2) C. civ., care ar fi lipsit de interes acţiunea de faţă, ar fi operat numai
dacă pârâta ar fi consemnat însăşi suma de bani ce facc obiectul său (74.715,79 lei), iar nu nişte bunuri carc nu sunt cerute de creditor, ci. dimpotrivă, sunt contestate de el în cadrul acestui litigiu. Or. potrivit art. 1100 C. civ., „creditorul nu poate fi silit a primi alt lucru decât acela ce i se datorează, chiar când valoarea lucrului oferit ar fi egală sau mai mare” şi. desigur, chiar când se prevede că bunul oferit se substituie bunului pretins, dar această pretenţie este litigioasă.
Neexistând identitate între bunul datorat (şi pretins de creditor prin acţiunea de faţă) şi bunul consemnat, efectul liberator nu operează.
Pentru aceste considerente, Tribunalul arbitral a respins ca neîntemeiată excepţia lipsei de interes.
Sentinţa arbitrală nr. 182 din 25 septembrie 2008
