R O M Â N I A
JUDECĂTORIA PITEŞTI
SECTIA PENALĂ
SENTINŢA PENALĂ NR. 186
Şedinţa publică de la 27 Ianuarie 2009
Instanţa constituită din:
PREŞEDINTE Anda Pluteanu
Grefier Mariana Sandu
Pe rol pronunţarea asupra cauzei penale privind pe inculpat P.C.L. şi pe parte civilă P.M., parte civilă Spitalul Judetean Arges, având ca obiect infr. de vătămare corporală (art. 181 C.p.)
La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu au răspuns părţile.
Procedura legal îndeplinită, fără citarea părţilor.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 13.01.2009, când susţinerile părţilor şi ale reprezentantului parchetului au fost consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanţa a amânat pronunţarea la data de 20.01.2009 şi apoi la data de astăzi.
INSTANŢA,
Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 5995/P/2007 emis la data de 19.05.2008 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului P.C.L., pentru infracţiunea prevăzută de art. 181 C.pen., precum şi neînceperea urmăririi penale faţă de acesta, pentru infracţiunile prevăzute de art. 193 şi 205 C.pen., şi faţă de făptuitorul C.C.I., pentru infracţiunile prevăzute de art. 181, 193 şi 205 C.pen.
În actul de sesizare s-a reţinut că inculpatul, la data de 05.10.2007, a lovit-o pe partea vătămată P.M., provocându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 50-55 zile de îngrijiri medicale.
În faţa urmăririi penale au fost avute în vedere următoarele mijloace de probă: plângerea şi declaraţiile părţii vătămate şi certificatele medico-legale, procesul verbal de sesizare şi planşe foto, procesul verbal de sesizare, declaraţiile martorilor PMC, SG, BRM, declaraţiile inculpatului, fişa de judiciar, alte înscrisuri.
Inculpatul a recunoscut pe parcursul urmăririi penale că l-a lovit pe partea vătămată, aratand că a avut o discuţie şi între ei a izbucnit o bătaie în cadrul căreia s-au lovit reciproc, şi că l-a lovit pe partea vătămată cu pumnii în zona feţei şi cu un par şi l-a strâns de gât.
În faza urmăririi penale, partea vătămată P.M. a arătat că se constituie parte civilă cu suma de 50.000 lei (f.10 d.u.p. ), cerere modificată în faţa instanţei, anterior citării actului de sesizare, în sensul că solicită pe latura civilă suma de 50.000 lei daune morale şi suma de 5.000 lei daune materiale (f. 32 dos.inst.)
Totodată, în cursul urmăririi penale Spitalul Judeţean Argeş s-a constituit parte civilă cu suma de 1.146,35 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare ocazionate cu internarea părţii vătămate P.M. în perioada 05.10-09.10.2007 în Secţia Neurochirurgie (f. 34 d.u.p. ).
În faza cercetării judecătoreşti au fost audiaţi: inculpatul P.C.L.; partea civilă P.M.; martorii PMC, SG, BRM, la solicitarea inculpatului şi a părţii vătămate –civile; martora B.M. şi înscrisuri pe latura civilă, la solicitarea părţii vătămate –civile; martorul B.I. în circumstanţiere la solicitarea inculpatului; martorul C.C.I. propus din oficiu de instanţă pe latura penală.
Totodată, s-a administrat proba cu înscrisuri, sens în care s-au depus la dosar de către partea vătămată copii de pe raportul de expertiză medico-legală, scrisoare medicală, articol de presă şi rezoluţii emise de procuror şi s-a solicitat şi depus fişa de cazier actualizată a inculpatului.
În declaraţia dată în faţa instanţei, inculpatul a arătat că s-a întâlnit cu partea vătămată şi au avut o discuţie legată de un incident petrecut anterior, iar partea vătămată i-a dat un pumn în faţă şi l-a tras de tricou, după care s-au luat amândoi la bătaie, aratand inculpatul că s-au lovit cu mâinile, cu pumnii, cu picioarele, în faţa casei numitei S.G.. A mai susţinut inculpatul că nu este de acord cu despăgubirile solicitate de partea vătămată şi că anterior acestui incident partea vătămată îl lovise, îl târâse la el în curte şi îl legase.
Apărătorul părţii civile P.M. a solicitat la data de 13.01.2009 reţinerea, cu privire la fapta inculpatului, a circumstanţei agravante judecătoreşti, în baza art. 75 alin 2 C.pen. prin prisma modului şi împrejurărilor săvârşirii faptei.
La aceeaşi dată, apărătorul inculpatului a solicitat, în principal, reţinerea în favoarea cestuia a stării de legitimă apărare prev. de art. 44 C.pen., cu privire la infracţiunea pentru care este cercetat, prin prisma faptului că inculpatul a lovit-o pe partea vătămată numai pentru a se apăra.
În subsidiar, apărătorul inculpatului a solicitat şi reţinerea circumstanţei atenuante a provocării prev.de art. 73 lit. b C.pen., prin prisma faptului că acţiunea de lovire exercitată de inculpat a fost provocată de actele de violenţă ale părţii vătămate.
În fine, apărătorul inculpatului a solicitat şi reţinerea în favoarea inculpatului şi a altor circumstanţe atenuante legate de persoana acestuia.
Analizând ansamblul materialului probatoriu administrat în cursul urmăririi penale, precum şi în faza cercetării judecătoreşti, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:
La data de 05.10.2007, inculpatul P.C.L. a văzut-o pe partea vătămată P.M. pe strada Bănănăi din Piteşti şi s-a îndreptat spre el. Pe fondul unor conflicte vechi şi legat de un incident violent petrecut anterior între ei, aceasta şi inculpatul s-au luat la ceartă, partea vătămată l-a tras de tricou pe inculpat, iar apoi părţile s-au luat la bătaie. Inculpatul a lovit-o pe partea vătămată cu pumnii, aceasta a încercat să fugă, dar a fost trântită jos de inculpat, care a continuat să o lovească cu pumnii în zona feţei, după care partea vătămată s-a ridicat şi a fost din nou lovită cu picioarele, strânsă de gât şi lovită de inculpat şi cu o bucată de lemn ruptă din gardul martorei S.G.. Partea vătămată s-a refugiat în curtea acesteia din urmă, iar inculpatul a urmat-o pană la poartă, fără însă a intra, deoarece martora l-a avertizat că va chema poliţia, astfel încât inculpatul a renunţat.
În urma loviturilor primite, partea vătămată P.M. a suferit leziuni traumatice la nivelul feţei şi al capului, al mâinii stângi, al coapselor şi gambei drepte, pentru care a fost internată în Spitalul Judeţean Argeş – Secţia Neurochirurgie în perioada 05.10-09.10.2007 şi care au necesitat cca. 50-55 de zile de îngrijiri medicale.
Situaţia de fapt rezultă din declaraţiile părţii vătămate şi ale inculpatului, care se coroborează cu declaraţiile martorilor audiaţi, sub aspectul împrejurărilor în care a avut loc incidentul, precum şi cu concluziile certificatului medico-legal nr. 1381/12.10.2007 emis de SML Argeş.
Astfel, faptul că partea vătămată a fost lovit de inculpat la data menţionată rezultă din declaraţiile ambelor părţi, inculpatul recunoscând, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faţa instanţei de judecată, că a lovit-o cu pumnii şi picioarele şi cu o ulucă pe partea vătămată.
Declaraţiile părţii vătămate şi cele ale inculpatului diferă însă sub aspectul participării numitului C.I.C. la acţiunile de lovire, respectiv sub aspectul împrejurărilor de la începutul incidentului.
Astfel, partea vătămată P.M. a arătat că inculpatul a început să-l înjure şi să-l ameninţe cu moartea pe stradă, numitul C. a ieşit cu o bâtă, inculpatul a luat şi el o bâtă şi amândoi l-au lovit cu aceste obiecte pe partea vătămată, iar după ce bâtele s-au rupt cei doi au rupt două uluci din gardul martorei S. continuând să-l lovească, apoi au plecat, dar inculpatul s-a întors cu o rangă metalică şi partea vătămată s-a refugiat în curtea martorei S. (f. 5-6 şi 8-10 d.u.p. şi f. 33-34 dos. inst.).
În schimb, inculpatul a declarat că partea vătămată l-a lovit iniţial cu pumnul în faţă şi l-a tras de tricou, rupându-l, după care inculpatul l-a lovit la rândul sau cu pumnul în faţă pe partea vătămată şi s-au bătut amândoi (f. 48-50, 46-47, 44-45 d.u.p.şi f. 47-74 dos. inst.), declaraţiile inculpatului fiind aşadar diferite de cele ale părţii vătămate sub aspectul împrejurărilor în care a început între ei bătaia şi al participării numitului C.C.I..
Din declaraţiile martorului P.M.C. rezultă că acesta nu a văzut cum a început incidentul între părţi, dar, aflându-se pe strada respectivă, a văzut cum inculpatul deja se bătea cu partea vătămată, lovindu-se reciproc cu pumnii, iar la un moment dat partea vătămată a vrut să fugă, dar s-a împiedicat, iar inculpatul s-a aplecat asupra lui şi l-a lovit cu pumnii în faţă (f. 14-15,16-17 d.u.p. şi f. 86 dos. inst.).
Instanţa mai reţine declaraţiile martorului B.R.C., conform căruia inculpatul s-a îndreptat spre partea vătămată, au discutat, partea vătămată l-a tras de tricou pe inculpat, rupându-l, după care între ei a început bătaia, lovindu-se reciproc şi căzând în şanţ, unde au continuat să se lovească (f. 23-24,25 d.u.p. şi f. 77 dos. inst.).
Aspecte similare sunt declarate şi de martorul C.C.I., conform căruia el nu a participat la bătaia dintre părţi, nu a văzut exact cum a început incidentul, dar le-a văzut din curtea sa pe acestea lovindu-se cu pumnii şi cu picioarele (f. 41-42 d.u.p. şi f. 85 dos. inst.).
Cât priveşte pe martora S.G., instanţa reţine că aceasta nu a văzut decât finalul incidentului dintre părţi de la data respectivă, conform declaraţiilor sale, în care a arătat că partea vătămată a intrat în curtea sa, cu leziuni în zona feţei, din care şiroia sângele, în timp ce în poartă a apărut inculpatul cu o rangă, care îl urmărea pe partea vătămată şi înjura, martora avertizându-l pe inculpat să nu intre în curtea sa, întrucât va chema poliţia, după cum a văzut ulterior că din gardul ei sunt rupte două uluci, iar dalele din faţa porţii sunt murdare de sânge (f. 18-19,20-21 d.u.p. şi f. 76 dos. inst.).
Date fiind declaraţiile martorilor analizaţi, se observă că acestea confirmă derularea evenimentelor în sensul reţinut de instanţă, faptul că martorul C.C.I. nu l-a lovit pe partea vătămată, că inculpatul este cel care s-a îndreptat iniţial spre partea vătămată, dar şi că acesta din urmă a tras de tricoul inculpatului şi l-a rupt, anterior exercitării de către cel din urmă a acţiunilor de lovire.
Se observă însă că declaraţiile martorilor audiaţi nu confirmă şi susţinerile inculpatului, în sensul că primul care a exercitat acţiuni de lovire este partea vătămată, care l-ar fi lovit cu pumnul în faţă, astfel încât nu poate fi reţinută apărarea inculpatului, în sensul că l-ar fi lovit pe partea vătămată pentru a se apăra de aceasta.
Instanţa mai reţine că din certificatul medico-legal nr. 1381/12.10.2007 emis de SML Argeş (f. 7 d.u.p.), rezultă că partea vătămată a suferit numeroase leziuni traumatice la nivelul feţei şi al capului, al mâinii stângi, al coapselor şi gambei drepte, care au necesitat cca. 50-55 de zile de îngrijiri medicale.
Faţă de cele reţinute, instanţa constată că fapta inculpatului, care la data de 05.10.2007 a lovit-o pe partea vătămată P.M., provocându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 50-55 zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de vătămare corporală prev. de art. 181 alin. 1 C.pen.
La individualizarea pedepsei, instanţa are în vedere toate criteriile prev. de C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ): dispoziţiile generale ale Codului penal; limitele de pedeapsă fixate în partea specială; gradul de pericol social al faptei, apreciind ca fiind ridicat, faţă de numeroasele leziuni traumatice produse părţii vătămate, de zonele corpului în care au fost produse, de împrejurările săvârşirii faptei şi mijloacele folosite de inculpat (perseverenţa inculpatului, care a continuat să-l lovească pe partea vătămată cu pumnii, cu picioarele, cu un lemn rupt din gard, chiar şi când acesta încerca să se retragă, dar şi faptul că partea vătămată l-a tras iniţial de tricou şi i l-a rupt, iar incidentul a avut loc pe fondul unor vechi conflicte între ei, inclusiv violente din punct de vedere fizic), aspecte care nu pot constitui circumstanţe agravante sau atenuante, astfel cum au solicitat apărătorii părţilor, dar care au relevanţă la individualizarea pedepsei; persoana inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale (f. 51 d.u.p. ), este tânăr, având aproape 20 de ani la data săvârşirii faptei, are doi copii minori, a avut o atitudine în general sinceră pe parcursul procesului penal, dar fără a regreta săvârşirea faptei, astfel cum în mod expres a precizat pe parcursul urmăririi penale (f. 3 d.u.p.); inexistenţa circumstanţelor atenuante sau agravante.
Deşi sunt aspecte pe care le are în vedere la individualizarea pedepsei, instanţa nu poate reţine că împrejurările săvârşirii faptei sau modul şi mijloacele de săvârşire a sa de către inculpat pot conduce la reţinerea unei circumstanţe agravante în baza art. 75 alin. 2 C.pen., conform solicitării apărătorului părţii vătămate. Astfel, aceste aspecte, astfel cum au fost stabilite de instanţă cu ocazia prezentării situaţiei de fapt, conferă faptei săvârşite de inculpat un pericol social concret ridicat, dar nu şi un caracter grav în sensul art. 75 alin. 2 C.pen., prin prisma faptului că incidentul a avut la bază vechi conflicte dintre părţi, inculpatul fiind chiar văzut de martora S.G., la o dată anterioară, ieşind lovit din curtea părţii vătămate, partea vătămată l-a tras de tricou pe inculpat în cadrul incidentului, chiar dacă acest lucru nu poate constitui o provocare în sensul art. 73 lit. b C.pen., iar în cadrul incidentului ambele părţi s-au lovit reciproc.
Instanţa nu poate reţine nici starea de legitimă apărare în favoarea inculpatului, conform solicitării apărătorului acestuia, deoarece, astfel cum s-a reţinut şi anterior, declaraţiile martorilor audiaţi nu confirmă că inculpatul l-a lovit pe partea vătămată pentru a se apăra de un atac material, direct, injust şi imediat al acestuia, în sensul art. 44 C.pen. Chiar dacă în cadrul incidentului ambele părţi s-au lovit reciproc, din moment ce inculpatul l-a lovit pe partea vătămată şi când acesta încerca să fugă sau să se retragă spre gardul martorei S.G. şi a continuat să-l lovească şi când acesta era căzut la pământ, este evident că în cauză nu sunt întrunite condiţiile legitimei apărări prevăzute de textul legal menţionat.
Tot astfel, nu poate fi reţinută nici cererea aceluiaşi apărător, vizând reţinerea circumstanţei atenuante a provocării prev. de art. 73 lit. b C.pen. în favoarea inculpatului, deoarece nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege. În acest sens, din probatoriul administrat nu rezultă că partea vătămată l-ar fi lovit primul pe inculpat, iar ruperea tricoului acestuia nu reprezintă o atingere atât de gravă a demnităţii persoanei inculpatului, pentru a-i determina acestuia o puternică tulburare sau emoţie care să stea la baza acţiunilor multiple de lovire a părţii vătămate, peste tot corpul, cu pumnii, cu picioarele, cu uluca, atât la început, cât şi după ce partea vătămată a încercat să scape prin fugă, luciditatea inculpatului în momentele respective reieşind chiar din lecturarea declaraţiilor date de acesta în cursul urmăririi penale.
Date fiind împrejurările săvârşirii faptei şi modul în care aceasta a fost comisă, urmările produse părţii vătămate, dar şi faptul că, deşi a recunoscut că l-a lovit pe partea vătămată, inculpatul nu a dat dovezi sincere de regret după săvârşirea faptei ( cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală a declarat expres că recunoaşte fapta, dar nu o regretă- f. 3 d.u.p.), deşi nu este cunoscut cu antecedente penale, a mai fost implicat în conflicte violente cu partea vătămată, nu l-a interesat în niciun moment starea părţii vătămate după săvârşirea faptei (f. 74 dos. inst.), instanţa apreciază că nu pot fi reţinute nici alte circumstanţe atenuante personale prevăzute de art.74 C.pen., în sensul cererii apărătorului inculpatului, aspectele invocate de acesta în susţinerea cererii, precum şi faptul că inculpatul nu are serviciu, dar lucrează cu ziua şi are doi copii foarte mici (cca. 3 ani şi 2săptămâni), conform declaraţiei martorului B.I., fiind însă luate în considerare de instanţă la individualizarea pedepsei.
Pentru aceste motive, instanţa va respinge, ca nefondate, cererea formulată de apărătorul părţii vătămate având ca obiect reţinerea circumstanţei agravante în baza art. 75 alin. 2 C.pen., precum şi cererea formulată de apărătorul inculpatului având ca obiect reţinerea stării de legitimă apărare prev. de art. 44 C.pen., a circumstanţei atenuante a provocării prev. de art. 73 lit. b C.pen. şi a altor circumstanţe atenuante prev. de art. 74 C.pen.
Faţă de criteriile deja expuse, în baza art. 181 alin. 1 C.pen., va condamna pe inculpat la 2 ani închisoare pentru infracţiunea de vătămare corporală.
Considerând, faţă de aceleaşi criterii, că scopul pedepsei prevăzut de art.52 C.pen. poate fi atins şi fără privarea de libertate a inculpatului şi că însăşi condamnarea reprezintă pentru acesta un avertisment real şi serios pentru a nu mai săvârşi alte infracţiuni în viitor, instanţa, în baza art. 86 ind. 1 Cod penal, va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit conform art. 86 ind. 2 Cod penal.
În baza art. 86 ind. 3 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere :
În baza art. 86 ind. 3 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere :
a) se va prezenta lunar la sediul Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Argeş la termenele fixate de consilierii de reintegrare;
a) se va prezenta lunar la sediul Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Argeş la termenele fixate de consilierii de reintegrare;
b ) va anunţa în prealabil, la serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Argeş, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea ;
c) va comunica Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Argeş şi va justifica schimbarea locului de muncă;
c) va comunica Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Argeş şi va justifica schimbarea locului de muncă;
d) va comunica Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Argeş informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă .
d) va comunica Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Argeş informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă .
Pe durata termenului de încercare, în baza art. 86 ind. 3 alin. 3 lit. d Cod penal, instanţa va stabili pentru inculpat obligaţia de a nu intra în legătură cu partea vătămată P.M., apreciind că limitarea acestui drept al inculpatului se impune faţă de faptul că între aceştia sunt conflicte mai vechi, care pot uşor degenera în acţiuni violente cu un grad de pericol social ridicat, cum este cazul infracţiunii deduse judecăţii, iar posibilitatea producerii lor este foarte mare din moment ce părţile locuiesc pe aceeaşi stradă.
Totodată, instanţa va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86 ind. 4 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere .
Cât priveşte latura civilă, instanţa reţine că prin fapta inculpatului a fost cauzat părţii civile Spitalul Judetean Argeş un prejudiciu material în cuantum de 1.146,35 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare ocazionate de internarea părţii vătămate P.M. în secţia Neurochirurgie a acestui Spital, în perioada 05.10.2007-09.10.2007, în urma leziunilor traumatice produse prin infracţiune (f. 34 d.u.p.), astfel încât sunt îndeplinite în cauză condiţiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 998-999 C. civil.
Cât priveşte pe partea vătămată –civilă P.M., instanţa reţine că şi acestuia i-a fost cauzat un prejudiciu prin fapta inculpatului, reprezentat de suma de 5.000 lei Ron cheltuită de partea civilă pentru tratamentul medical necesar vindecării leziunilor traumatice, precum şi de suferinţa fizică, dar şi psihică inerente leziunilor traumatice suferite.
Astfel, susţinerile părţii civile din cadrul cererii de precizare a daunelor solicitate, în sensul că a urmat un regim alimentar specific, fiind hrănit cu furtunul timp de 2 săptămâni şi urmând o medicamentaţie specifică (f. 32 dos. inst.), sunt confirmate de declaraţia martorei B.M., care a relatat că l-a îngrijit pe partea civilă în spital, pe care l-a şi însoţit ulterior la controale, acesta nu se putea hrăni normal după externare, ci cu paiul, avea dureri în mai multe zone ale corpului şi a cheltuit circa 50.000.000 lei Rol pentru a se îngriji şi trata (f. 48 dos. inst.).
Cât priveşte daunele morale solicitate, instanţa urmează a le aprecia, în lipsa unor criterii legale, în funcţie de numărul de zile de îngrijiri medicale destul de mare (50-55) necesar vindecării leziunilor traumatice ale părţii civile, de faptul că s-au localizat pe tot corpul, inclusiv în zona capului şi a feţei, de starea părţii civile astfel cum a fost descrisă de martora B.M., dar şi de împrejurările săvârşirii faptei de către inculpat, criterii în funcţie de care apreciază că suma aptă a repara prejudiciul moral produs părţii civile este de 12.500 lei Ron.
Pentru aceste motive, în baza art. 14 şi 346 C.pr.pen. corob. cu art. 998-999 Cod civil, instanţa va admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă P.M. şi va obliga pe inculpat la plata către partea civilă a sumei de 17.500 lei, reprezentând despăgubiri civile, din care 5.000 lei daune materiale şi 12.500 lei daune morale .
În baza art. 14 şi 346 C.pr.pen. corob. cu art. 998-999 şi art. 313 din Legea nr. 95/2006, va admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Judeţean Argeş şi va obliga pe inculpat la plata către partea civilă a sumei de 1.146,35 lei, reprezentând despăgubiri civile- cheltuieli de spitalizare.
În baza art. 193 alin. 1 şi 2 C.pr.pen., va obliga pe inculpat la 700 lei cheltuieli judiciare către partea vătămată-civilă P.M., conform chitanţelor atestând plata onorariului de avocat ( filele 28, 49 şi 50 dos. inst.).
În baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen., va obliga pe inculpat la 400 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂŞTE:
Respinge, ca nefondate, cererea formulată de apărătorul părţii vătămate având ca obiect reţinerea circumstanţei agravante în baza art. 75 alin. 2 C.pen., precum şi cererea formulată de apărătorul inculpatului având ca obiect reţinerea stării de legitimă apărare prev. de art. 44 C.pen., a circumstanţei atenuante a provocării prev. de art. 73 lit. b C.pen. şi a altor circumstanţe atenuante prev. de art. 74 C.pen.
În baza art. 181 alin. 1 C.pen., condamnă pe inculpatul P.C.L., la 2 ani închisoare pentru infracţiunea de vătămare corporală.
În baza art. 86 ind. 1 Cod penal, dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit conform art. 86 ind. 2 Cod penal.
b ) va anunţa în prealabil, la serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Argeş, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea ;
Pe durata termenului de încercare, în baza art. 86 ind. 3 alin. 3 lit. d Cod penal, stabileşte pentru inculpat obligaţia de a nu intra în legătură cu partea vătămată P.M.
Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86 ind. 4 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere .
În baza art. 14 şi 346 C.pr.pen. corob. cu art. 998-999 Cod civil, admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă P.M.,şi obligă pe inculpat la plata către partea civilă a sumei de 17.500 lei, reprezentând despăgubiri civile, din care 5.000 lei daune materiale şi 12.500 lei daune morale .
În baza art. 14 şi 346 C.pr.pen. corob. cu art. 998-999 Cod civil şi art. 313 din Legea nr. 95/2006, admite acţiunea civilă formulată de partea civilă SPITALUL JUDEŢEAN ARGEŞ, şi obligă pe inculpat la plata către partea civilă a sumei de 1.146,35 lei, reprezentând despăgubiri civile- cheltuieli de spitalizare.
În baza art. 193 alin. 1 şi 2 C.pr.pen., obligă pe inculpat la 700 lei cheltuieli judiciare către partea vătămată-civilă P.M..
În baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen., obligă pe inculpat la 400 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu apel în 10 zile.
Pronunţată în şedinţa publică de la 27 Ianuarie 2009.
Preşedinte,
Anda Pluteanu
Grefier,
Mariana Sandu
