Penalităţi de întârziere. Cerere de executare silită. Invocarea compensaţiei. Consecinţe


Tribunalul arbitral a reţinut că penalităţile de întârziere solicitate prin acţiune privesc perioada de la 15 februarie 2006 (data unde se opresc penalităţile acordate prin sentinţa arbitrală nr. 138/2006) până la 6 decembrie 2006 (data plăţii efectivc). Ele se referă la sumele înscrise în facturile nr. 572749 din 15 iunie 2004 (890.000.000 lei); nr. 9418099 din 12 iulie 2004 (95.134.194 lei); nr. 9418197 din 23 iulie 2004 (14.616.480 lei); nr. 9418198 din 23 iulie 2004 (6.810.403 Ici); nr. 0544217 din 16 septembrie 2004 (15.378.362 lei); nr. 0554368 din 13 octombrie 2004 (332.683.016 lei).

Penalităţile au fost calculate în conformitate cu pct. 4.1 lit. c) din contractul nr. 56 bis/2004 încheiat între părţi, carc prevede că neplata convenită în termen de 30 de zile atrage penalităţi de 0,1% pe zi de întârziere, ridicându-se la suma de 39.825,7986 lei, şi se referă la aceleaşi facturi reţinute prin sentinţa arbitrală nr. 138/2006 (aliate în prezentul dosar), însă pentru o altă perioadă decât cea prevăzută în această sentinţă; ca atare. Tribunalul arbitral le-a reţinut ca temei al pretenţiilor reclamantei.

Susţinerile pârâtei, potrivit cu care reclamanta a manifestat pasivitate pentru executarea creanţei până în octombrie 2006. când a apelat la executarea silită, astfel încât nu poate să pretindă penalităţi pentru această perioadă, au fost înlăturate. într-adevăr, nu poate fi reţinută o culpă în acest sens a reclamantei în executarea cu întârziere a creanţei, atât timp cât sentinţa arbitrală putea 11 executată de bunăvoie de pârâtă, iar reclamanta a recurs la executarea silită numai după ce pârâta nu a înţeles să îşi îndeplinească obligaţiile rezultate din hotărâre.

De asemenea, nu se poate reţine nici faptul că întârzierea în s-a datorat refuzului reclamantei de a accepta compensarea creanţelor cerută de pârâtă. întrucât acest refuz nu a exonerat pe pârâtă de îndeplinirea obligaţiei de plată, atâta timp cât compensarea nu opera de drept (lucru constatat şi de judecătoresc, carc a refuzat şi el compensarea creanţelor solicitate de pârâtă).

Astfel fiind. Tribunalul arbitral a admis acţiunea astfel cum a fost formulată.

Sentinţa arbitrală nr. 132 din 7 iunie 2007