Art. 10 din Legea 54/2003 a sindicatelor”. Pe perioada în care persoana aleasa în organul de conducere este salarizata de organizatia sindicala, contractul sau individual de sau, dupa caz, raportul de serviciu se suspenda iar acesta îsi pastreaza functia si locul de munca anterior, precum si vechimea în munca, respectiv în specialitate sau în functia publica detinuta, în conditiile legii.
Pe postul acesteia poate fi încadrata o alta persoana numai cu contract individual de munca pe durata determinata.
Pe postul acesteia poate fi încadrata o alta persoana numai cu contract individual de munca pe durata determinata.
La revenirea pe postul avut anterior persoanei aflata în situatia prevazuta la alin.1″ i se va asigura un salariu care nu poate fi mai mic decât cel ce putea fi obtinut în conditii de continuitate în acel post” . Art. 5.49 alin.2 din CCM pe unitate aplicabil.
Asupra recursului de fata.
Prin sentinta nr.709/16.04.2009 Tribunalul Mehedinti a respins actiunea formulata de reclamantul G. N.
Împotriva acestei hotarâri a declarat recurs reclamantul, iar prin decizia nr.5340/08.10.2009 pronuntata de Curtea de Apel Craiova, a fost admis recursul, a fost casata sentinta si s-a trimis cauza spre rejudecare la instanta de fond, retinându-se ca prima instanta a aplicat gresit legea punând semnul echivalentei între notiunile de “negociere” din decizia 201/31.07. 2006 si cea de “negociere” – de obicei anuala – a salariului de baza.
Prin decizia de casare s-a dispus ca în rejudecarea cauzei, sa se aiba în vedere limitele de negociere în sensul impus de art. 5.49 alin.2 din contractul colectiv de munca, începând cu data revenirii reclamantului în vechea functie, precum si faptul ca potrivit articolului mentionat îsi pastreaza functia si locul de munca anterior, vechimea în munca, unitatea urmând sa-i asigure un salariu ce nu poate fi mai mic decât cel pe care acesta l-ar fi putut obtine în conditii de continuitate pe acest post de munca.
Prin sentinta nr. 686 din 22 martie 2010, pronuntata de Tribunalul Mehedinti s-a admis actiunea formulata de reclamantul G.N., împotriva pârâtei RAAN.
S-a dispus modificarea actului aditional nr.5 la contractul individual de munca înregistrat sub nr. 961/27.11.2008, în sensul ca reactualizeaza clasa de salarizare a reclamantului de la 34O la 41O.
A fost obligata pârâta sa plateasca reclamantului 800 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut :
Reclamantul G. N.este angajatul pârâtei RAAN Drobeta Turnu Severin, iar în perioada 01.08.1998 – 01.08.2006 acesta a fost detasat la Federatia Sindicatelor Libere Energetica îndeplinind functia de vicepresedinte ( în aceasta perioada contractul sau de munca a fost suspendat conform mentiunilor din carnetul de munca).
În data de 01.08.2006 acestuia i-a încetat detasarea si a revenit pe postul ocupat anterior. Cu aceasta ocazie s-a încheiat decizia nr.201/31.07.2006 emisa de directorul general al RAAN, iar în art.1 se arata ca înceteaza suspendarea de drept a contractului individual de munca al reclamantului începând cu data de 01.08.2006, suspendare operata în baza art. 50 alin.1 lit. f din Codul muncii dispunându-se ca acesta revine pe postul ocupat anterior detasarii – inginer principal în cadrul Serviciului investitii, cercetare proiectare. De asemenea, în art. 2 al deciziei se arata ca drepturile salariale se vor negocia cu directorul general al RAAN. La data de 01.08.2006 când reclamantul a reluat activitatea, acesta avea clasa de salarizare 34O.
Ulterior, în data de 16.03.2007 contractul individual de munca al reclamantului a încetat de drept, conform art. 56 lit. d Codul Muncii prin pensionare pentru invaliditate ( conform mentiunilor din carnetul de munca ), situatie care a încetat la data de 27.11.2008, când a fost reintegrat în munca, ocazie cu care s-a încheiat actul aditional nr.5 la contractul individual de munca, în care se prevede la litera J ca acesta are clasa de salarizare 34O.
Referitor la clasa de salarizare stabilita în actul aditional nr.5 la contractul individual de munca s-a retinut ca potrivit articolului 5.49 alin.1,2 din CCM RAAN 2004 -2008 “salariatii alesi în functii sindicale de conducere, detasati la organizatiile sindicale respective îsi pastreaza pe durata mandatului locul de munca avut anterior urmând ca la încetarea detasarii sa revina la locul lor de munca….
La revenirea pe vechiul loc de munca si în functia detinuta anterior sau în altele similare, acestora li se vor asigura aceleasi salarii brute lunare cât si celelalte drepturi corespunzatoare functiei detinute în conditii de continuitate în acelasi loc de munca.
Reactualizarea valorii salariului lunar brut s-a asigurat prin act aditional la contractul individual de munca cu acordarea clasei de salarizare în limita nivelelor prevazute în nomenclatorul unic de functii si meserii pentru noua functie.”
În situatia reclamantului, se aplica art. 5.49 din CCM întrucât acesta a fost detasat la organizatia sindicala însa, dupa încetarea detasarii si reluarea activitatii la vechiul loc de munca, pârâta RAAN nu a respectat în totalitate alin.2 al articolului mentionat.
În acest sens s-a retinut ca dupa rejudecare, reclamantul nu si-a modificat actiunea deoarece acesta prin actiunea introductiva a solicitat modificarea actului aditional la contractul individual de munca încheiat în data de 27.11.2008 în sensul reactualizarii clasei brute de încadrare.
Desi pârâta a sustinut ca este tardiva solicitarea reclamantului de aplicare a dispozitiilor art.2 din decizia 201/31.07.2006 fiind formulata dupa încetarea de drept a contractului individual de munca, s-a constatat ca aceasta decizie nu a fost aplicata niciodata sub aspectul negocierii drepturilor salariale ale reclamantului
( fapt recunoscut si de pârâta prin înscrisul depus la dosarul de fond filele 28-32).
Urmare a reluarii activitatii de catre reclamant si întrucât nu s-au respectat dispozitiile deciziei 201/2006 în ceea ce priveste negocierea drepturilor salariale, acesta s-a adresat conducerii societatii pârâte, conform cererii înregistrate sub nr. 7824/09.12.2008 prin care solicita negocierea salariului brut de încadrare. Aceasta solicitare a sa a fost mentionata si în procesul verbal nr.2 din 10.02.2009 încheiat în cadrul Comisiei mixte paritare administratie – sindicate care a recomandat ca solicitarea reclamantului sa fie avuta în vedere în avansarile ce se vor efectua.
Cu toate acestea, cu ocazia reluarii activitatii de catre reclamant acestuia i
s-a mentinut clasa de salarizare 34O fara a se respecta dispozitiile art. 5.49 alin.2 din CCM în sensul ca nu s-a reactualizat valoarea salariului lunar brut cu acordarea de clase de salarizare.
S-a mai retinut ca prin decizia nr. 281/17.10.2006 emisa de RAAN s-a dispus ca începând cu data de 17.10.2006 reclamantului sa i se modifice contractul individual de munca referitor la locul muncii, acesta urmând sa îndeplineasca functia de inginer principal la Directia patrimoniu, programe de dezvoltare si finantare – Serviciul patrimoniu, programe de dezvoltare si finantare.
Prin urmare, s-a constatat ca dupa reluarea activitatii urmare a încetarii detasarii la Federatia Sindicala reclamantul a îndeplinit o noua functie, însa nici cu aceasta ocazie nu s-a reactualizat valoarea salariului lunar brut.
Apararea formulata de pârâta RAAN în sensul ca reclamantului i s-au asigurat locul de munca, functia detinuta anterior detasarii, fiindu-i acordat acelasi salariu brut lunar, cât si celelalte drepturi corespunzatoare functiei a fost considerata nefondata, cât timp cu ocazia revenirii în societate nu s-a respectat în totalitate art. 5.49 alin. 2 din CCM deoarece nu s-a dat eficienta dispozitiei privind asigurarea acelorasi drepturi salariale pentru reclamant în conditii de continuitate la acelasi loc de munca, finalitatea fiind reactualizarea valorii salariului lunar brut.
Sustinerea aceleiasi pârâte, în sensul ca instanta nu s-a putut substitui angajatorului în acordarea de clase de salarizare, nu a putut fi primita deoarece pârâta îsi invoca propria culpa în nerespectarea disp. art.2 din Decizia nr. 201/2006 care prevedea negocierea drepturilor salariale ale reclamantului înca de la data de 01.08.2006, data încetarii detasarii la Federatia Sindicala.
În speta, s-a apreciat ca reclamantul este îndreptatit sa beneficieze de reactualizarea clasei de salarizare, deoarece sunt îndeplinite în persoana sa ambele teze al art. 5.49 al.2 din contractul colectiv de munca, dispozitii care trebuie sa fie corelate – în sensul ca a revenit pe vechiul loc de munca si cu aceasta ocazie trebuie sa i se asigure aceleasi drepturi corespunzatoare functiei detinute în conditii de continuitate, precum si reactualizare valorii salariului lunar brut pentru noua functie.
Împrejurarea ca în perioada 16.03.2007- 26.11.2008 reclamantul a fost pensionat medical, nu a prezentat relevanta în cauza deoarece în aprecierea activitatii reclamantului si implicit în reactualizarea clasei de salarizare se are în vedere ca pâna la data de 16.03.2007, potrivit art. 5.49 al.1 teza I din contractul colectiv de munca acesta beneficiaza de continuitate în munca, iar clasa de salarizare solicitata se încadreaza în limitele stabilite de Nomenclatorul de functii pentru functia de inginer principal detinuta de reclamant- între 22A si 43O.
Având în vedere considerentele expuse s-a constatat ca actiunea a fost întemeiata, urmând sa fie admisa în sensul dispunerii modificarii actului aditional nr.5 la contractul individual de munca înregistrat sub nr. 961/27.11.2008, în sensul ca reactualizeaza clasa de salarizare a reclamantului de la 34O la 41O.
În baza art. 274 al.1 C.proc.civ a fost obligata pârâta la plata cheltuielilor de judecata (onorariu avocat) efectuate de reclamant în primul ciclu procesual în dosarul nt.2146/101/2009 al instantei de fond.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs în termen legal, intimata R A A N solicitând pe cale de exceptie respingerea actiunii ca tardiv formulata si pe fond, admiterea recursului si modificarea în totalitate a sentintei, în sensul mentinerii clasei de salarizare 340 a reclamantului.
În acest sens, a aratat ca solicitarea acestuia privind aplicarea dispozitiilor art.2 din Decizia nr. 201/31.07.2006 este tardiva, astfel ca gresit instanta a admis actiunea, cu toate ca reclamantului i-a încetat contractul individual de munca la 16.03.2007 potrivit art.56 lit.d din Codul Muncii, ca urmare a pensionarii pentru invaliditate, grupa a II-a prin decizia nr. 138481/30.05.2007 emisa de Casa de Pensii Mehedinti.
De la data pensionarii si pâna la 27.11.2008 când a fost reintegrat în munca, reclamantul a pierdut calitatea de salariat al recurentei intimate, astfel ca instanta, a aplicat gresit legea, exceptia tardivitatii trebuia admisa,, pentru ca nu mai putea invoca aplicarea dispozitiilor art.2 din decizia nr. 201/31.07.2006, fiind pensionat de drept.
Cu privire la fondul cauzei, a aratat ca în perioada 05.08.2002-05.01.2004, reclamantul a fost detasat de la Sucursala Romag-Prod la R.A.A.N Executiv, în functia de inginer principal si a beneficiat de o avansare în clasa de salarizare de la 33 E la 340 , adica o crestere a salariului negociat de la 1316 lei la 1676 lei, la care s-au aplicat sporurile aferente, iar în perioada 05.01.2004-01.08.2006 a fost detasat la Federatia Sindicatelor Libere ” Eenergetica ” în functia de vicepresedinte.
Atunci când i-a încetat detasarea de la aceasta federatie, prin decizia nr. 201/31.07.2006, reclamantului i s-au asigurat, atât locul de munca, cât si functia detinuta anterior detasarii si i-a fost acordat acelasi salariu brut lunar, ca si celelalte drepturi corespunzatoare functiei detinute în conditii de continuitate la acelasi loc de munca, cu respectarea art.5.49 alin.1,2 din CCM, R.A.A. N. 2004-2008, cât si dispozitiile art. 11 alin.2 din Legea nr.54/2003.
Deoarece îndeplinea functia de inginer principal si beneficia de un salariu de baza lunar de 1678 lei corespunzator clasei de salarizare 340, odata cu încetarea detasarii revine la locul de munca anterior si beneficiaza de un salariu de 1923 lei, care corespunde clasei de salarizare 340, astfel ca a fost mentinuta clasa de salarizare, asa cum a fost reactualizata, fiind însusita de reclamant fara obiectiuni prin semnarea actului aditional nr.5/ 27.11.2008 la contractul individual de munca.
Potrivit art.5.49 alin.2 la revenirea pe vechiul loc de munca si în functia detinuta anterior, salariatii alesi în functii sindicale de conducere, detasati la organizatii sindicale, vor beneficia de reactualizarea valorii salariului lunar brut prin act aditional la contractul individual de munca cu acordarea de clase de salarizare, numai atunci când ar îndeplini o noua functie, întrucât în caz contrar s-ar încalca prevederile art. 5.49 alin.1 care prevad imperativ ca la revenirea pe vechiul loc de munca si în functia detinuta anterior se vor asigura aceleasi salarii brute lunare, cât si celelalte drepturi corespunzatoare functiei detinute în conditii de continuitate la acelasi loc de munca, astfel ca instanta a interpretat eronat dispozitiile art. 5.49 alin 1,2 din CCM – R.A. A. N., privind reactualizarea salariului lunar brut prin acordarea de clase de salarizare, pentru aceeasi functie si grad profesional si aceasta reprezinta avansare si nu reactualizare.
Avansarea nu are un caracter general obligatoriu pentru toti angajatii si se aplica o data pe an, în functie de posibilitatile financiare ale unitatii si de rezultatele profesionale, obtinute de salariat în raport cu sarcinile prevazute în fisa postului.
Instanta de fond a interpretat gresit art.5.49 din CCM- R.A.A.N., deoarece la 27.11.2008, reclamantul nu mai putea beneficia de continuitate în munca, în conditiile în care pierduse calitatea de salariat, prin pensionare pentru incapacitate de munca gradul II, care a intervenit la 16.03.2007.
Sentinta a fost data cu încalcarea si aplicarea gresita a legii, iar instanta nu se poate substitui angajatorului în acordarea de clase de salarizare.
La revenirea reclamantului la vechiul loc de munca cu începere de la 31.07.2006 a beneficiat de reactualizarea clasei de salarizare 340 pe întreaga perioada cât a fost detasat si i-au fost acordate drepturile privind continuitatea si vechimea la vechiul loc de munca, conform actului aditional nr.2, motivat de revenirea pe postul anterior prin decizia nr.201/31.07.2006.
Atât acest act aditional, cât si actul aditional nr.5/27.11.2008, cuprind numai reactualizarea ( indexarea) clasei de salarizare, nu si acordarea de clase prin avansare sau promovare si au fost semnate de reclamant si însusite fara obiectiuni.
Reclamantul nu a formulat nici o obiectiune la actele aditionale la contractul individual de munca, atunci când a semnat, astfel ca nu se poate sustine ca nu a fost de acord si ca nu a achiesat la salariul propus.
Instanta nu se poate substitui angajatorului, în sensul de a stabili salariul sau majorarea acestuia, fiind incidente prevederile contractului individual de munca si cele ale contractului colectiv de munca, astfel ca este gresita solutia instantei.
Potrivit art.4.37 din CCM- R.A.A.N. 2004-2008 raportat la art. 41 alin.1-3 lit. e din Codul muncii modificarea contractului individual de munca, în ceea ce priveste salariul, se poate face numai prin acordul partilor, iar cu titlul de exceptie, poate fi modificat unilateral numai în cazurile si conditiile prevazute de Codul muncii.
Art. 157 din Codul muncii prevede, ca salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau si colective între angajator si salariati, iar instanta nu are competenta, atributul exclusiv revenind angajatorului, astfel ca se încalca principiul ” plata egala pentru munca egala ” si se creeaza un tratament discriminatoriu, în sensul art. 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, deci se introduc distinctii între situatii analoage sau comparabile ” fara ca acestea sa se bazeze pe ” o justificare rezonabila si obiectiva” .
A solicitat, în temeiul art. 304 pct. 9 C.pr.civila admiterea recursului.
Prin întâmpinare, intimatul reclamant G. N., a solicitat respingerea recursului si mentinerea sentintei ca fiind legala si temeinica, aratând ca dreptul la actiune privind drepturile salariale, cât si cu privire la daunele rezultate din neexecutarea obligatiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care acestea erau datorate conform art.73 din Legea nr. 168/1999.
Recursul se respinge.
Examinând sentinta prin prisma criticilor invocate si din oficiu, potrivit art.3041 C.pr.civila, Curtea constata ca acestea nu se pot încadra în cazurile expres si limitativ prevazute de lege, care sa atraga casarea sau modificarea sentintei.
Astfel, nu este întemeiata critica care priveste exceptia de tardivitate, invocata de recurenta în conditiile în care instanta a apreciat corect ca intimatul reclamant a solicitat prin actiunea sa modificarea actului aditional la contractul individual de munca încheiat la 27.11.2008, în sensul reactualizarii clasei brute de încadrare, obiectul actiunii fiind reactualizarea clasei brute de încadrare.
În cauza sunt aplicabile dispozitiile art. 283 lit.c din Codul muncii potrivit caruia ” cererile în vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulate : .. în termen de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune în situatia în care obiectul conflictului individual de munca consta în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despagubiri catre salariat, precum si în cazul raspunderii patrimoniale a salariatilor fata de angajator”.
Reactualizarea clasei brute de încadrare, asa cum a solicitat intimatul reclamant, consta prin urmare în plata unor drepturi salariale neacordate de catre angajator, ca o consecinta nemijlocita a negocierii drepturilor salariale ale angajatului.
Cu atât mai mult, a rezultat ca la reluarea activitatii de catre intimatul reclamant, a fost mentinuta clasa de salarizare 340 fara a se face reactualizarea clasei brute de încadrare, contrar dispozitiilor art. 5.49 alin.2 din CCM- RAAN 2004-2008.
Chiar daca de la data pensionarii si pâna la data de 27.11.2008, când a fost reintegrat în munca, intimatul reclamant nu a mai avut calitatea de salariat, acesta a redobândit aceasta calitate, iar recurenta a negociat salariul de 1923 lei corespunzator clasei 340, avuta anterior detasarii, fara a se face reactualizarea si intimatul reclamant a contestat aceste aspecte prin cererea nr. 7824/09.12.2008, astfel ca si sub acest aspect solicitarea sa catre instanta s-a efectuat în termenul legal.
Aceasta demonstreaza ca odata cu semnarea actului aditional din 27.11.2008, intimatul reclamant a luat cunostinta despre continutul acestuia, fara însa a fi de acord cu clasa de salarizare 340 stabilita cu acel prilej si pe care a înteles sa o conteste, tocmai având în vedere faptul ca nu s-a efectuat reactualizarea clasei brute odata cu încadrarea în noua functie.
În sensul celor mentionate anterior, se poate observa ca prin decizia nr. 201/31.07.2006 s-a dispus ca începând cu 01.08.2006 sa înceteze suspendarea de drept a contractului individual de munca privind pe intimatul reclamant si sa revina pe postul ocupat anterior detasarii – inginer principal la Serviciul instalatii, cercetare, proiectare, urmând ca drepturile salariale sa fie negociate cu conducerea recurentei, iar prin decizia nr. 281/17.10.2006 a fost modificat contractul cu privire la locul muncii cu începere de la 17.10.2006 de la serviciul amintit anterior la Directia patrimoniu, programe de dezvoltare si finantare, fara ca drepturile salariale sa fie negociate, fiind mentinuta clasa de salarizare 340 pe care reclamantul o avea înca din 01.10.2003, potrivit mentiunilor din carnetul de munca.
În consecinta, nu este întemeiata critica recurentei, ca reclamantului i-a fost mentinuta functia avuta anterior, atunci când a revenit la vechiul loc de munca, ca urmare a încetarii suspendarii, în conditiile în care i-a fost asigurata o functie noua si art. 5.49 din CCM prevedea reactualizarea clasei de salarizare de care reclamantul trebuia sa beneficieze atunci când a fost reintegrat în munca dupa pensionarea medicala.
Instanta a facut o interpretare si aplicare corecta a prevederilor legale si a apreciat just ca recurenta a încalcat dispozitiile art. 5.49 din CCM atunci când a fost încheiat actul aditional la contractul individual de munca, potrivit caruia ” La revenirea pe vechiul loc de munca si în functia detinuta anterior sau în altele similare acestora li se vor asigura aceleasi salarii brute lunare, cât si celelalte drepturi corespunzatoare functiei detinute în conditii de continuitate la acelasi loc de munca.
Reactualizarea valorii salariului lunar brut se va asigura prin act aditional la contractul individual de munca cu acordarea de clase de salarizare în limita nivelelor prevazute în Nomenclatorul unic de functii si meserii, pentru noua functie” .
De aceea, nu se poate retine ca instanta a interpretat eronat aceste dispozitii din CCM- RAAN în conditiile în care ” avansarea” este reglementata de art. 4.39, iar reactualizarea clasei de salarizare de art. 5.49, astfel ca instanta a apreciat ca încadrarea în limitele stabilite de Nomenclatorul de functii este corecta pentru functia de inginer principal detinuta de reclamant între 22 A si 430.
Reclamantul a beneficiat de ” celelalte drepturi corespunzatoare functiei detinute în conditii de continuitate la acelasi loc de munca, ca urmare a detasarii în functii sindicale de conducere, iar la redobândirea calitatii de salariat ca o consecinta a reintegrarii sale în munca, se bucura de aceste dispozitii timp de 2 ani zile de la încetarea contractului , având în vedere prevederile art. 10 din Legea 54/2003 a sindicatelor”. Pe perioada în care persoana aleasa în organul de conducere este salarizata de organizatia sindicala, contractul sau individual de munca sau, dupa caz, raportul de serviciu se suspenda iar acesta îsi pastreaza functia si locul de munca anterior, precum si vechimea în munca, respectiv în specialitate sau în functia publica detinuta, în conditiile legii.
La revenirea pe postul avut anterior persoanei aflata în situatia prevazuta la alin.1″ i se va asigura un salariu care nu poate fi mai mic decât cel ce putea fi obtinut în conditii de continuitate în acel post” .
În aceste conditii, apare ca neîntemeiata critica care priveste faptul ca instanta nu se poate substitui angajatorului în acordarea unor clase de salarizare, având în vedere ca recurenta avea obligatia sa negocieze salariul si sa reactualizeze clasa de salarizare a reclamantului si pentru ca nu a facut acest lucru, instanta a dispus ca aceasta sa-si îndeplineasca obligatiile legale.
Nu se poate retine nici ca se încalca principiul “plata egala pentru munca egala” si ca s-ar crea un tratament discriminatoriu în sensul art. 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, în conditiile în care nu au fost instituite discriminari sau privilegii, masura dispusa fiind justificata în mod obiectiv si rezonabil pentru motive de protectie sociala prevazute de lege.
Cu atât mai mult, Curtea Constitutionala a statuat constant în jurisprudenta sa ca “Principiul egalitatii în drepturi, pe de o parte însemnând reglementare unitara si tratament nediscriminatoriu pentru situatii identice, iar pe de alta parte presupune un drept de diferentiere”.
Nici celelalte critici nu pot fi primite si nici nu pot reprezenta motive de ordine publica si care potrivit art. 306 alin.2 din C. pr. civila pot fi puse în dezbaterea partilor din oficiu, astfel ca în temeiul art.312 C.pr.civila recursul se priveste ca nefondat si se va respinge.
