Contestație decizie de sancționare. Decizia 157/2009. Curtea de Apel Ploiesti


ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI

Dosar nr- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR.157

Ședința publică de la 27 ianuarie 2009

PREȘEDINTE: Alexandru Bobincă

JUDECĂTORI: Alexandru Bobincă, Ioana Cristina Țolu Dan

– — –

Grefier –

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta, domiciliată în P,-,.141 E,.A,.1, județ P, împotriva sentinței civile nr.2345 din 19 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-pârât Spitalul de Pediatrie P, cu sediul în P,- – 6, județul

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 20 ianuarie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 27 ianuarie 2009, când a pronunțat următoarea decizie:

CURTEA

Deliberând asupra recursului declarat de reclamanta, împotriva sentinței civile nr.2345 din data de 19 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, constată următoarele:

Reclamanta chemat în judecată pe pârâtul Spitalul de Pediatrie solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună desființarea deciziei nr. 61/28.05.2008 ca fiind nelegala si netemeinică și pe cale de consecință repunerea în funcția deținută anterior, aceea de medic șef-ambulatoriu, precum și obligarea acestuia cu plata drepturilor salariale aferente.

În motivarea cererii reclamanta arătat că în cursul anului 2006 s-a înscris la concurs pentru ocuparea postului de șef ambulatoriu de specialitate al Spitalul de Pediatrie P, iar în urma examinării prin decizia nr.121/29.09.2006 a fost numită pe postul care a candidat, urmând ca începând cu data de 1 octombrie 2006 sa îndeplinească efectiv aceasta funcție, încheind cu managerul unității un contract de administrare pentru o perioada de 3 ani, contract care stipulează printre alte clauze, drepturile și obligațiile parților, precum și modalitatea de încetare, respectiv modificarea acestuia.

A mai arătat reclamanta că decizia atacată este nelegală, întrucât încetarea contractului de administrare se petrece doar în situații clar și limitativ prevăzute în cuprinsul lui și niciuna din aceste cauze nu se regăsesc în decizia nr.61/28.05.2008.

S-a mai arătat că singura situație în care managerul unității avea dreptul de aoe libera din funcție era aceea în cazul nerealizării indicatorilor specifici de performanță ai managementului timp de cel puțin un an, situație care nu există și nu a existat vreodată.

– 2 –

Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, arătând că decizia nr.61/2008 prin care reclamantei i-a încetat contractul de administrare este legală, pentru că având contract de administrare nu putea încheia un act adițional cu pârâtul, aflându-se într-o stare de incompatibilitate.

După administrarea probatoriilor, Tribunalul Prahova prin sentința sus-menționată a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin decizia nr.121/29.09.2006 s-a decis că începând cu data de 01.10.2006 reclamanta a fost numită în funcția de medic șef – ambulatoriu de specialitate, beneficiind de o indemnizație de conducere de 10% din salariul de bază.

Față de prevederile art.12 din Ordinului Ministrului Sănătății nr.39/2008 privind reorganizarea ambulatoriului de specialitate al spitalului, pârâtul Spitalul de Pediatrie Pae mis Decizia nr.61/01.06.2008, contestată în prezenta cauză, prin care s-a decis încetarea activității reclamantei în funcția de medic șef coordonator Ambulatoriu de specialitate, începând cu data de 01.06.2008.

La capitolul VI lit.d din contractul de administrare se prevede că acest contract încetează și la apariția unei situații de incompatibilitate sau conflict de interese, prevăzută de lege.

Conform art.13 din nr.39/2008 pentru personalul preluat de spital, unitatea sanitară cu personalitate juridică va încheia un act adițional la contractul individual de muncă, în condițiile legii.

Așadar, la baza emiterii deciziei contestate a stat faptul că reclamanta, având contract de administrare, nu putea să încheie un act adițional cu pârâtul, deoarece contractul său individual de muncă era suspendat pe toată perioada cât aceasta îndeplinea funcția de medic șef coordonator Ambulatoriu de Specialitate.

Rezultă că încetarea contractului de administrare a avut drept cauză o situație de incompatibilitate legală, fiind neîntemeiată susținerea reclamantei în sensul că singura situație în care managerul unității poate dispune eliberarea din funcție este aceea a nerealizării indicatorilor specifici de performanță ai managementului timp de cel puțin un an.

Potrivit art.180 alin.1 lit.a din Legea nr.95/2006 modificată privind reforma în domeniul sănătății, funcțiile de șefi de secții, laboratoare sau servicii sunt incompatibile cu orice alte funcții salarizate, nesalarizate și sau/indemnizate.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, criticând soluția ca netemeinică și nelegală în sensul că în mod greșit instanța de fond și-a întemeiat soluția pe disp. art. 12 din Ordinul nr.39/2008, deoarece din conținutul acestui articol nu rezultă că directorul medical al spitalului conduce ambulatoriu integrat, stabilindu-se în mod artificial o echivalență între noțiunile de coordonare și cea de conducere.

Cea de-a doua critică a recursului se referă la faptul că incompatibilitatea la care se referă tribunalul prin considerentele sentinței, și anume cea prevăzută de art. 180 alin.1 lit. din legea nr. 95/2006 se referă exclusiv la managerul spitalului și ea nu poate fi extinsă și la situația medicului șef coordonator de ambulatoriu pentru că în cazul acestor funcții incompatibilitățile sunt cele prevăzute de art. 184 din Legea nr.95/2006 și aceste incompatibilități nu au nici o legătură cu situația de fapt din dosar.

– 3 –

Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de recurentă și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, așa după cum se va arăta în continuare:

Prin Decizia nr. 61/28 mai 2008 emisă de intimatul Spitalul de Pediatrie P recurentei i-a fost încetată activitatea în funcția de medic șef coordonator al Ambulatoriului de specialitate, urmând a-și desfășura activitatea ca medic în același sector.

La baza emiterii acestei decizii s-a aflat în primul rând Ordinul Ministrului Sănătății Publice nr.422/2008 potrivit căruia Ambulatoriul de specialitate al spitalelor a devenit Ambulatoriu integrat, coordonat de directorul medical al spitalului, aceeași reglementare regăsindu-se și în prev. art. 12 din nr.39/2008 în care nu se mai regăsesc funcțiile de medic șef și asistent șef ambulatoriu.

Este adevărat că, în ambele acte normative nu se face vorbire de trecerea ambulatoriului sub conducerea medicului șef al spitalului, așa cum arată și recurenta în motivele de recurs, numai că în ciuda deficiențelor de reglementare din cele două Ordine care vorbesc de trecerea în coordonarea directorului medical al Ambulatoriului integrat este limpede că cea ce s-a dorit a fost trecerea sub conducerea directorului medical a acestui sector, atâta timp cât funcțiile de conducere din acest sector, și anume: medic șef și asistent șef nu se mai regăsesc în niciunul din cele două ordine.

Recurenta a înțeles foarte bine această reglementare, pentru că prin cererea aflată în copie la fila 27 – dosar fond, înregistrată sub nr. 809/6 februarie 2008 solicitat managerului spitalului preluarea sa în cadrul secțiilor cu paturi din spital în contextul reorganizării Ambulatoriului de specialitate și înființării ambulatoriului integrat al spitalului.

Procedând în acest mod, recurenta și-a dat acordul de trecere într-o altă funcție și decizia contestată este ulterioară manifestării sale de voință, ori în condițiile existenței unui acord al părților privitor la punerea în practică a prevederilor Ordinelor sus-menționate, împrejurarea că recurentei nu îi sunt aplicabile incompatibilitățile prev. de art. 180 Legea nr. 95/2006 este lipsită de relevanță cu atât mai mult cu cât starea de incompatibilitate nu a constituit fundamentul emiterii deciziei contestat.

Așa fiind recursul se privește ca nefondat și urmează a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de, domiciliată în P,-,.141 E,.A,.1, județ P, împotriva sentinței civile nr.2345 din 19 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul-pârât Spitalul de Pediatrie P, cu sediul în P,- – 6, județul

– 4 –

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 ianuarie 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Alexandru Bobincă, Ioana Cristina Țolu Dan

– – – – – – –

Grefier,

Operator de date cu caracter personal

Număr de notificare 3120

Red. AB/DV

2 ex/25.02.2009

f- – Tribunalul Prahova

R